3r-62/24 — Anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actului administrativ
- Temei legal
- Inadmisibilitatea apelului, neprezentarea motivării apelului în termen
3r-62/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3r-62/24
2-22104022-01-3r-12032024
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru)
D E C I Z I E
24 aprilie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând recursul depus de Negură Gheorghe, reprezentat de avocatul
Botnarenco Ion,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Gheorghe Negură împotriva Centrului Național Anticorupție, terț Inspectoratul
General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică cu privire la
anularea parțială a Raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în
cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și subdiviziunilor subordonate
nr.9512 din 05.07.2022, încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 12 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost declarat inadmisibil apelul depus de Negură Gheorghe împotriva hotărârii din
27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul
nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal,
c o n s t a t ă:
La 19 iulie 2022, Gheorghe Negură a depus acțiune de contencios administrativ
împotriva Centrului Național Anticorupție, terț Inspectoratul General al Poliției și
Inspectoratul Național de Securitate Publică cu privire la anularea parțială a
Raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul
Inspectoratului Național de Securitate Publică și subdiviziunilor subordonate
nr.9512 din 05.07.2022, încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 27 octombrie 2023, Negură
Gheorghe, prin intermediul avocatului Ion Botnarenco, a declarat apel nemotivat
1
împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei
noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin încheierea din 12 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Negură Gheorghe împotriva hotărârii din 27 septembrie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat
motivarea apelului în termenul legal.
La 01 martie 2024, Negură Gheorghe, reprezentat de avocatul Botnarenco Ion,
a depus recurs împotriva încheierii din 12 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului și casarea încheierii instanței de apel.
Recurentul a relevat că, soluția instanței de apel este pripită, or hotărârea
instanței de fond pe marginea tuturor cerințelor din acțiune nu a fost emisă.
Depunerea unei cereri de completare al argumentelor de fapt și de drept nu constituie
o cerere de apel motivată. La fel, a menționat că instanța de apel eronat a reținut
adresa electronică a reprezentantului, concluzionând că a fost efectuată procedura
de notificare a hotărârii primei instanțe.
Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea
contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună
cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 12 februarie 2024,
fiind expediată la 19 februarie 2024, participanților la proces. Astfel, reținând că
recursul a fost declarat la 01 martie 2024, Completul de judecată atestă că acesta a
fost depus în termen.
Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea instanței de apel,
din următoarele motive.
Conform art.243 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.
Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în
ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 12 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ a fost
declarat inadmisibil apelul depus de Negură Gheorghe, reprezentat de avocatul
Botnarenco Ion, împotriva hotărârii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul
legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.
Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța
de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu
dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
2
Iar, potrivit alin.(2) al art.232 din Codul administrativ, motivarea apelului se
prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de
contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul
administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se
desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică
corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură
se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,
termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de
procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării
actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert
că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un
eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de
comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a
momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii
termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.
Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată
menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea
justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și
fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul
său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,
după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Din materialele cauzei rezultă că, hotărârea motivată emisă în prezenta cauză,
a fost notificată reprezentantului lui Negură Gheorghe, avocatului Botnarenco Ion,
la 28 decembrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f.d. 127).
La acest capitol, Completul de judecată apreciază critic alegațiile recurentului
cu privire la pretinsa eroare admisă de către instanța de apel referitor la adresa
3
electronică a reprezentantului, or potrivit materialelor cauzei se atestă cu certitudine
că mesajul electronic și hotărârea motivată a primei instanțe, au fost expediate,
corect, la adresa indicată de către avocatul Botnarenco Ion:
baa.legalservice@yahoo.com. Admiterea în textul încheierii a unor erori tehnice cu
privire la adresa electronică nu duc în mod obligatoriu la ilegalitatea actului
judecătoresc, or după cum a fost constatat supra, notificarea actului judecătoresc a
fost îndeplinită la o adresă valabilă, fără a se comite careva greșeli.
Totodată, ține de menționat că, la 29 decembrie 2023, hotărârea integrală din
27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost publicată pe
Portalul Național al Instanțelor de Judecată: www.instante.justice.md.
Cele menționate supra denotă faptul că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani
și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc,
iar termenul de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, pentru
prezentarea motivării apelului, a început să curgă din 29 decembrie 2023, ziua
imediat următoare de la data notificării apelantului a hotărârii integrale a primei
instanțe, care a expirat la 15 ianuarie 2024 (luni) inclusiv.
În pofida acestui fapt, în interiorul acestui termen, motivarea apelului nu a fost
depusă, aceasta fiind depusă abia la 09 februarie 2024. În acest sens, este justă
concluzia instanței de apel cu privire la încălcarea de către Negură Gheorghe a
obligației prevăzute de art. 232 alin.(2) din Codul administrativ. Or, din interpretarea
corectă a prevederilor normei legale citate, este de înțeles că termenul pentru
prezentarea motivării apelului curge din momentul notificării hotărârii integrale.
În același context, după cum a fost reiterat supra, termenul stabilit de lege
pentru exercitarea obligației procesuale (depunerea apelului motivat) se calculează
exclusiv din momentul notificării hotărârii integrale, iar în cazul în care participantul
la proces, la caz Negură Gheorghe și reprezentantul acestuia, au omis acest termen,
urmau să invoce motivele omiterii (comunicarea defectuoasă a actului de procedură,
recepționarea cu întârziere a hotărârii etc.) într-o eventuală cerere de repunere în
termen și expres să solicite acest fapt.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare
pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea
diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta
dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,
cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA
Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).
După cum a fost reiterat supra, cunoscând despre o hotărâre defavorabilă și
despre motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii acestei hotărâri,
Negură Gheorghe și reprezentantul său, având obligația de a depune motivarea
apelului într-un termen stabilit de lege, nu au livrat nici un argument plauzibil din
care cauză nu și-au îndeplinit obligația procedurală.
Instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului cu privire la faptul
că cererea depusă la 09 februarie 2024, nu constituie cerere de apel motivată, ci o
4
cerere de completare a cererii de apel inițiale, or indiferent de acest lucru
reprezentantul lui Negură Gheorghe, avocat de profesie, cunoscând cu certitudine
necesitatea depunerii, într-un termen expres stabilit de lege, a cererii de apel cu
indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, ținând cont de
complexitatea cauzei deduse justiției, timpul acordat pentru acțiuni procesuale,
raportate la capacitățile sale profesionale, urma să prevadă volumul de lucru impus
și să respecte principiul bunei-credințe executând în termenul legal obligația
procesuală.
Reținând cele constatate, precum și obligația părților și participanților la proces
de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale, Negură Gheorghe urma să
depună motivarea apelului în conformitate cu exigențele legii în termenul stabilit de
lege.
Completul de judecată consideră important de a reaminti că, „dreptul la o
instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece
dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților
în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor
și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6 § 1 acordă statului dreptul de a alege
liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.
În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o
instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât
dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între
mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and
Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu
circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de
recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care
cert stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de
contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească
obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor
participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute de lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ,
este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că, nerespectarea
acestuia atrage drept consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita această
cale de atac.
Totodată, conform art.47 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, acțiunile
procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului
reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile
întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse
de participant. În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este
5
în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului
împuternicit se atribuie participantului reprezentat.
Contrar acestor prevederi, Negură Gheorghe, reprezentat de avocatul
Botnarenco Ion, fiind interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel,
nu a depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu
bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal,
cu solicitarea, după caz, a repunerii în termen a actului de procedură în conformitate
cu legislația în vigoare.
Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu
constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței
de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.
În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul depus de Negură Gheorghe, reprezentat de avocatul
Botnarenco Ion, declarat împotriva încheierii din 12 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Gheorghe Negură împotriva Centrului Național Anticorupție, terț
Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică cu
privire la anularea parțială a Raportului privind rezultatele testării integrității
profesionale în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și
subdiviziunilor subordonate nr.9512 din 05.07.2022, încasarea cheltuielilor de
judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte,
judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6