3r-125/24 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-125/24

2-22103137-01-3r-30042024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru)

D E C I Z I E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Mihail Gavriliță,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Mihail Gavriliță împotriva Centrului Național Anticorupție, persoană

terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 iulie 2022 Mihail Gavriliță a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Centrului Național Anticorupție, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu

privire la contestarea actului administrativ, solicitând anularea parțială a Raportului

privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de

Securitate Publică și subdiviziunilor subordonate nr.9512 din 05.07.2022.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 septembrie 2023 s-a

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 24 octombrie 2023

Gavriliță Mihail a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 septembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Mihail Gavrilița, deoarece motivarea apelului nu a fost

depusă în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

La 09 aprilie 2024 Mihail Gavriliță a depus recurs împotriva încheierii din 06

martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi încheieri privind repunerea în termenul

de declarare a apelului.

1

În motivarea recursului recurentul a invocat că în perioada recepționării hotărârii

motivate a instanței de fond, anume în zilele de 08-17 ianuarie 2024 se afla în concediu

anual, iar în perioada 16 – 26 ianuarie 2024 se afla în concediu medical.

A indicat că avocatul ales de el de a-i reprezenta interesele în primă instanță nu a

avut împuterniciri de a-l reprezenta la Curtea de Apel Chișinău.

Astfel, fiind în imposibilitate de a oferi împuternicirile cuvenite avocatului ales,

cât și fiind în neștiință de cauză, a omis termenul de prezentare a motivării apelului.

A menționat că la examinarea cauzei în fond i-a fost îngrădit dreptul la apărare, or

la solicitarea sa de a amâna ședința de judecată din motivele că avocatul său se află în

concediu medical, instanța de fond a respins solicitarea, pronunțând dispozitivul

hotărârii.

Recurentul aduce la cunoștință că contractul de asistență juridică, cât și mandatul

avocațional, al avocatului ales pentru a-l reprezenta la Curtea de Apel Chișinău a fost

semnat pe data de 08 aprilie 2024, fiind astfel în imposibilitate de a prezenta motivarea

apelului, din cauza necunoașterii corespunzătoare a legislației.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Mihail Gavriliță urmează a fi declarat inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul

inadmisibil.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

După cum denotă actele cauzei, prin încheierea din 06 martie 2024 a Curții de

Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Mihail Gavrilița, deoarece

motivarea apelului nu a fost depusă în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod

administrativ.

Conform materialelor cauzei, încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel

Chișinău i-a fost notificată reprezentantului recurentului Mihail Gavrilița, avocatului

Sergiu Vițu, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică:

vitusergiu.lawer@gmail.com, la data de 11 martie 2024 (f.d. 119).

Adresa respectivă este indicată în cererea de amânare a ședinței primei instanțe

din data de 06 februarie 2023 din partea avocatului Sergiu Vițu din motivul antrenării

sale în alte activități de urmărire penală fixate anterior (f.d.59, 60-61). La cererea de

amânare a fost anexată și copia mandatului avocațional spre confirmarea

împuternicirilor lui Sergiu Vițu.

Totodată, faptul că avocatul Sergiu Vițu reprezintă interesele lui Mihail Gavrilița

în prezenta cauză se confirmă și prin mandatul avocațional anexat la recursul actual

(f.d. 128).

Faptul că Sergiu Vițu, deși nu a participat nici la o ședință de judecată a instanței

de fond, totuși a fost reprezentantul lui Mihail Gavrilița, se confirmă și prin demersul

2

ultimului formulat la ședința de judecată din 18 septembrie 2023, privind amânarea

ședinței de judecată pe motiv că avocatul său se află în concediu (f.d 78 verso).

Prin urmare, instanța a considerat că reclamantul Mihail Gavrilița, precum și

avocatul Srgiu Vițu și-au dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de

către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice reținute în materialele

dosarului.

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din

Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene,

precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform

art. 96-114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind

comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea

doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede

ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin

comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă

pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică

sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică.

Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a

întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de

acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se

stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de

persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,

inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al

alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin

mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar

ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se

atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special,

înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a

destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul

judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe

poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități.

3

Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau

extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform

căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către

expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,

deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la

materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează incontestabil

că încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

reprezentantului recurentului, avocatului Sergiu Vițu, la data de 11 martie 2024, prin

intermediul poștei electronice a acestuia și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din

Codul administrativ.

Completul de judecată reține că până a se expune referitor la argumentele invocate

în recurs cu privire la legalitatea încheierii contestate, instanța de recurs urmează să

verifice dacă la caz a fost sau nu respectat termenul de depunere a recursului de către

recurentul Mihail Gavriliță împotriva încheierii din 06 martie 2024 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 Cod administrativ, termenul

de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca în

ordine de recurs încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău de către

recurentul Mihail Gavriliță și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei

notificării actului judecătoresc de dispoziție, respectiv, la 12 martie 2024 și a expirat la

data de 26 martie 2024, zi de marți.

Cu toate acestea, Mihail Gavriliță a depus recursul la 09 aprilie 2024, adică după

expirarea termenului stabilit de lege, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea

întârzieri, prin anumite probe.

Recurentul nu a depus o cerere cu privire la repunerea recursului în termen și nici

nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra imposibilitatea îndeplinirii

actului procedural în termenul prevăzut de lege.

Instanța de recurs notează că Sergiu Vițu, în calitate de avocat, este o persoană

abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște

prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din

19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice

dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în

materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65

alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului.

Astfel, reprezentantul recurentului, avocatul Vițu Sergiu trebuia să dispună cu

bună-credință de drepturile sale procedurale și fiind interesat în soluționarea prezentei

cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile persoanei

reprezentate de acces la instanță.

Instanța de recurs relevă că recurentul fiind cel interesat în soluționarea prezentului

litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale

de acces la instanță. Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, ține de obligația

părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție

(Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).

4

Din considerentele menționate și ținând cont de faptul că recurentul nu a respectat

prevederile articolului 242 Cod administrativ, Completul Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mihail Gavriliță

împotriva încheierii din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs după expirarea termenului stabilit de

lege, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat

de articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. a), alin. (2) Cod administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se declară inadmisibil recursul depus de Mihail Gavriliță împotriva încheierii din

06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Gavriliță împotriva

Centrului Național Anticorupție, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu

privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5