3r-125/24 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-125/24 2-22103137-01-3r-30042024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru) D E C I Z I E 05 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând recursul depus de Mihail Gavriliță, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Gavriliță împotriva Centrului Național Anticorupție, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 18 iulie 2022 Mihail Gavriliță a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ, solicitând anularea parțială a Raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și subdiviziunilor subordonate nr.9512 din 05.07.2022.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 septembrie 2023 s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 24 octombrie 2023 Gavriliță Mihail a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Mihail Gavrilița, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ. La 09 aprilie 2024 Mihail Gavriliță a depus recurs împotriva încheierii din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi încheieri privind repunerea în termenul de declarare a apelului.

1 În motivarea recursului recurentul a invocat că în perioada recepționării hotărârii motivate a instanței de fond, anume în zilele de 08-17 ianuarie 2024 se afla în concediu anual, iar în perioada 16 – 26 ianuarie 2024 se afla în concediu medical. A indicat că avocatul ales de el de a-i reprezenta interesele în primă instanță nu a avut împuterniciri de a-l reprezenta la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, fiind în imposibilitate de a oferi împuternicirile cuvenite avocatului ales, cât și fiind în neștiință de cauză, a omis termenul de prezentare a motivării apelului. A menționat că la examinarea cauzei în fond i-a fost îngrădit dreptul la apărare, or la solicitarea sa de a amâna ședința de judecată din motivele că avocatul său se află în concediu medical, instanța de fond a respins solicitarea, pronunțând dispozitivul hotărârii.

Recurentul aduce la cunoștință că contractul de asistență juridică, cât și mandatul avocațional, al avocatului ales pentru a-l reprezenta la Curtea de Apel Chișinău a fost semnat pe data de 08 aprilie 2024, fiind astfel în imposibilitate de a prezenta motivarea apelului, din cauza necunoașterii corespunzătoare a legislației. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Mihail Gavriliță urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. După cum denotă actele cauzei, prin încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Mihail Gavrilița, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Conform materialelor cauzei, încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificată reprezentantului recurentului Mihail Gavrilița, avocatului Sergiu Vițu, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică: vitusergiu.lawer@gmail.com, la data de 11 martie 2024 (f.d. 119). Adresa respectivă este indicată în cererea de amânare a ședinței primei instanțe din data de 06 februarie 2023 din partea avocatului Sergiu Vițu din motivul antrenării sale în alte activități de urmărire penală fixate anterior (f.d.59, 60-61). La cererea de amânare a fost anexată și copia mandatului avocațional spre confirmarea împuternicirilor lui Sergiu Vițu. Totodată, faptul că avocatul Sergiu Vițu reprezintă interesele lui Mihail Gavrilița în prezenta cauză se confirmă și prin mandatul avocațional anexat la recursul actual (f.d.

128). Faptul că Sergiu Vițu, deși nu a participat nici la o ședință de judecată a instanței de fond, totuși a fost reprezentantul lui Mihail Gavrilița, se confirmă și prin demersul 2 ultimului formulat la ședința de judecată din 18 septembrie 2023, privind amânarea ședinței de judecată pe motiv că avocatul său se află în concediu (f.d 78 verso). Prin urmare, instanța a considerat că reclamantul Mihail Gavrilița, precum și avocatul Srgiu Vițu și-au dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice reținute în materialele dosarului. În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel.

Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege. Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat. Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin mijloace electronice.

Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. 3 Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor.

De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează incontestabil că încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului, avocatului Sergiu Vițu, la data de 11 martie 2024, prin intermediul poștei electronice a acestuia și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ. Completul de judecată reține că până a se expune referitor la argumentele invocate în recurs cu privire la legalitatea încheierii contestate, instanța de recurs urmează să verifice dacă la caz a fost sau nu respectat termenul de depunere a recursului de către recurentul Mihail Gavriliță împotriva încheierii din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 Cod administrativ, termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca în ordine de recurs încheierea din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău de către recurentul Mihail Gavriliță și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție, respectiv, la 12 martie 2024 și a expirat la data de 26 martie 2024, zi de marți. Cu toate acestea, Mihail Gavriliță a depus recursul la 09 aprilie 2024, adică după expirarea termenului stabilit de lege, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri, prin anumite probe. Recurentul nu a depus o cerere cu privire la repunerea recursului în termen și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege.

Instanța de recurs notează că Sergiu Vițu, în calitate de avocat, este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a recursului împotriva încheierii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65 alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Astfel, reprezentantul recurentului, avocatul Vițu Sergiu trebuia să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale și fiind interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile persoanei reprezentate de acces la instanță. Instanța de recurs relevă că recurentul fiind cel interesat în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță.

Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007). 4 Din considerentele menționate și ținând cont de faptul că recurentul nu a respectat prevederile articolului 242 Cod administrativ, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mihail Gavriliță împotriva încheierii din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Or, admiterea spre examinare a unui recurs după expirarea termenului stabilit de lege, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. a), alin. (2) Cod administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se declară inadmisibil recursul depus de Mihail Gavriliță împotriva încheierii din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Gavriliță împotriva Centrului Național Anticorupție, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5