2ac-390/24 — anularea în parte a actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea în parte a actului administrativ
- Temei legal
- strămutarea cauzei
2ac-390/24 — anularea în parte a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Cugal Alexandr cu
privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în
grad,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Cugal Alexandr împotriva
Centrului Național Anticorupție, terț Inspectoratul Național de
Securitate Publică privind anularea punctului 2.5 al Raportului
Centrului Național Anticorupție privind rezultatele testării
integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de
Securitate Publică și subdiviziunilor subordonate
(Dosarul nr. 2ac-390/24
NR. PIGD 2-22102734-01-2ac-21102024)
Cererea de strămutare întemeiată pe baza unor motive, care nu se
încadrează în temeiurile exhaustive ale strămutării unei cauze de
contencios administrativ
30 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Cugal Alexandrcu
privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stanilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 18 iulie 2022, Cugal Alexandr s-a adresat în instanță de
judecată cu acțiune de contencios administrativ împotriva Centrului Național
Anticorupție, terț Inspectoratul Național de Securitate Publică privind
anularea punctului 2.5 al Raportului Centrului Național Anticorupție privind
rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național
de Securitate Publică și subdiviziunilor subordonate (f.d. 2-4).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 4 mai 2023, s-
a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către
Cugal Alexandr împotriva Centrului Național Anticorupție, terț
Inspectoratul Național de Securitate Publică privind anularea punctului 2.5
al Raportului Centrului Național Anticorupție privind rezultatele testării
integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de Securitate
Publică și subdiviziunilor subordonate, se respinge ca fiind neîntemeiată
(f.d.66, 73-78).
Invocând dezacordul cu soluția instanței de fond, la 5 iunie 2023 Cugal
Alexandr depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 4 mai 2023, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în
judecată (f.d. 68-71).
La 11 iunie 2024 cauza nominalizată a fost repartizată în mod
aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,
spre examinare în ordine de apel judecătorului raportor Bostan Angela
(f.d.99).
La data de 15 octombrie 2024, Cugal Alexandr a depus la Curtea de
Apel Chișinău o cerere, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de
procedură civilă, prin care a solicitat strămutarea prezentei cauze de la Curtea
de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad (f.d. 107-108).
În motivarea cererii, Cugal Alexandr a susținut că Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a
dezvoltat o practică constantă și uniformă, fapt care face ca rezultatul
examinării cererii de apel depuse de el să fie previzibil.
1
Pentru a preveni eventuale incidente procedurale, acesta consideră
necesar să înainteze instanței superioare cererea de strămutare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (4) din Codul administrativ:
„Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile
împotriva încheierilor emise de judecătorii.”
Art. 192 alin. (1) din Codul administrativ:
„Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se
instituie complete de judecători.”
Art. 193 alin. (2) din Codul administrativ:
„Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs,
soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”
Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces.”
Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ:
„Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs,
strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța
competentă nu poate adopta o hotărâre:
a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din
alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;
b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă
îndelungată.”
Art. 37 din Codul administrativ:
„La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele
de judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se supun numai
legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea
prevăzută de lege.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din actele cauzei reiese că prezenta cauză se află pe rolul Curții de
Apel Chișinău, la etapa examinării cererii de apel depuse de Cugal Alexandr
împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, la
data de 4 mai 2023.
2
Cugal Alexandr a solicitat, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul
de procedură civilă, strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad,
invocând existența unei practici constante și uniforme a Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, care face
previzibilă pronunțarea unei soluții defavorabile lui.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că
argumentul formulat pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de același
grad, în conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă,
nu poate fi reținut. Întrucât prezenta cauză și incidentele procedurale ce pot
apărea în timpul examinării acesteia sunt reglementate exclusiv de
prevederile Codului administrativ.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că art. 198 alin. (3) din Codul administrativ stabilește în mod
exhaustiv temeiurile pentru strămutarea unei cauze în contencios
administrativ de la o instanță la alta de același grad.
Astfel, legiuitorul a prevăzut în mod limitativ circumstanțele care pot
justifica strămutarea cauzei. În cererea depusă de Cugal Alexandr,
argumentele invocate nu se încadrează în niciuna dintre circumstanțele
enumerate în art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, ceea ce înseamnă că
cererea de strămutare nu este întemeiată conform prevederilor legale.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că,
potrivit sensului logico-juridic al art. 198 alin. (3) din Codul administrativ,
strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad este posibilă doar atunci
când, din cauza recuzării sau abținerii unuia sau mai multor judecători ori
din alte motive bine întemeiate, nu este posibilă înlocuirea judecătorilor, sau
atunci când, din circumstanțe excepționale, instanța nu poate funcționa
pentru o perioadă îndelungată.
În condițiile speței, nu sunt identificate circumstanțe excepționale care
să împiedice Curtea de Apel Chișinău să funcționeze pe o perioadă
îndelungată, și nici motive care să facă imposibilă substituirea judecătorilor
Curții de Apel Chișinău pentru formarea unui complet care să examineze
această cauză de contencios administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
să evidențieze prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, conform
cărora un judecător trebuie să se abțină de la soluționarea oricărui dosar dacă
constată că nu îl poate judeca într-o manieră imparțială sau dacă un
observator rezonabil ar putea percepe că imparțialitatea sa este afectată.
Printre aceste situații, fără ca lista să fie exhaustivă, se numără: cazul în care
judecătorul are o predispoziție sau prejudecată reală față de una dintre părți,
cunoaște personal fapte relevante pentru proces, a fost anterior avocat sau
3
martor în dosar, sau cazul în care judecătorul ori un membru al familiei sale
are un interes economic în rezultatul procesului.
Astfel, având în vedere circumstanțele speței și argumentele formulate
în susținerea cererii de strămutare a cauzei, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată, pe baza materialelor din dosar, că niciunul
dintre judecătorii din completul Curții de Apel Chișinău, căruia i-a fost
repartizată cauza spre examinare în apel, nu a demonstrat părtinire sau
prejudecăți personale.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că,
pentru a asigura dreptul participanților la un proces imparțial în contencios
administrativ, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la
art. 202 din Codul administrativ dreptul participanților la proces de a depune
o cerere de recuzare. Acest drept poate fi exercitat în temeiul prevederilor
din art. 49 și 50 ale aceluiași cod, care stabilesc motivele pentru care un
judecător poate fi considerat incompatibil sau poate fi recuzat. Aceste
prevederi asigură un cadru legal pentru protejarea dreptului la un proces
echitabil și imparțial, contribuind astfel la menținerea încrederii în sistemul
judiciar și garantând că nicio parte nu este dezavantajată din cauza unei
posibile părtiniri a judecătorului.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că legislația în vigoare oferă participanților la proces mecanisme adecvate
pentru a solicita recuzarea unui judecător, în situațiile în care există motive
justificate de îndoială privind imparțialitatea acestuia.
În acest context, completul de judecată observă că, din documentele
cauzei, reiese clar că aceste mecanisme nu au fost utilizate de către Cugal
Alexandr.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că nu are dreptul de a substitui voința imperativă a legiuitorului,
reflectată în normele de procedură administrativă, pentru a admite un demers
lipsit de temeinicie.
Simple presupuneri invocate de o parte într-un proces, fără dovezi
clare sau argumente întemeiate, nu sunt suficiente pentru a justifica
strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. În cadrul legal,
schimbarea instanței competente să examineze o cauză este o măsură
excepțională, aplicabilă doar atunci când există motive bine întemeiate care
pun la îndoială imparțialitatea sau capacitatea de a judeca obiectiv a
judecătorilor desemnați inițial.
Legislația prevede că astfel de cereri de strămutare trebuie susținute
de dovezi clare privind lipsa de imparțialitate sau de circumstanțe
4
excepționale care împiedică completul desemnat să examineze obiectiv
cazul. Simpla suspiciune sau percepția subiectivă a uneia dintre părți nu
poate fi considerată un temei juridic suficient, întrucât, dacă ar fi acceptate
astfel de argumente fără fundament solid, s-ar crea un precedent periculos.
Astfel, orice parte nemulțumită ar putea solicita strămutarea procesului, ceea
ce ar afecta stabilitatea sistemului judiciar și ar împiedica funcționarea
eficientă a instanțelor.
Prin urmare, pentru a menține integritatea procesului judiciar și pentru
a respecta competențele instanțelor desemnate, este esențial ca cererile de
strămutare să fie întemeiate pe motive reale și demonstrabile. Fără un temei
solid, instanța competentă rămâne aceea care a fost desemnată inițial pentru
a judeca speța.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de
Cugal Alexandr cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ
la o altă instanță de judecată egală în grad.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198 alin. (3) și 230 din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Cugal Alexandr cu privire la strămutarea
cauzei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chișinău la o altă
instanță egală în grad.
Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cugal Alexandr împotriva Centrului Național
Anticorupție, terț Inspectoratul Național de Securitate Publică privind
anularea punctului 2.5 al Raportului Centrului Național Anticorupție privind
rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național
de Securitate Publică și subdiviziunilor subordonate, se restituie Curții de
Apel Chișinău pentru examinarea cererilor de apel, în același complet de
judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
5