2ac-339/25 — anularea actulului administrativ

La 19 iulie 2022, avocatul Vadim Ciobanu în interesele lui Victor Slobozian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție, terț Inspectoratul Național de Securitate Publică, privind anularea Raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și subdiviziunilor din subordine (nr. inreg. 9512 din 5 iulie 2022) în partea în care este vizat Victor Slobozian.

Prin hotărârea din 15 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de către avocatul Vadim Cobanu în interesele reclamantului Victor Slobozian împotriva Centrului Național Anticorupție, terț Inspectoratul Național de Securitate Publică, privind anularea Raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și subdiviziunilor din subordine în privința reclamantului Victor Slobozian, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 10 iunie 2025, avocatul Vadim Ciobanu în interesele lui Victor Slobozian, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 15 mai 2025 a judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

La 3 decembrie 2025, avocatul Vadim Ciobanu în interesele lui Victor Slobozian a depus cerere privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.

În motivarea cererii a indicat că, judecătorii Curții de Apel Centru, care urmează să examineze prezenta cauză, anterior s-au expus pe marginea mai multor subiecte litigioase între angajații Inspectoratului National de Securitate Publică și Centrului National Anticorupție, terț Inspectoratul General al Politiei privind testarea integrității profesionale, iar situația expusă este de natură să creeze suspiciuni asupra modului de rezolvare a litigiului aflat pe rolul Curții de Apel Centru.

Astfel notează că, pentru a evita orice dubiu privind imparțialitatea instanței la examinarea cererii de apel, se impune strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad pentru judecare în ordine de apel, or, în situația din 1 speță nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces.

În drept a indicat prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă și art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul administrativ.

Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 43 alin (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: a) pîrîtul, al cărui domiciliu nu era cunoscut, cere strămutarea cauzei la instanța de la domiciliul său atestat prin dreptul de proprietate, calitatea de locatar sau viza de reședință; b) cauza a fost reținută spre judecare cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională; c) ambele părți solicită strămutarea cauzei la instanța de la locul aflării majorității probelor; d) din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; e) există motive pentru măsuri de securitate publică; f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; g) în circumstanțe excepționale, instanța competentă să judece cauza nu poate funcționa timp îndelungat. Strămutarea cauzei de la o instanță la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) și c) se face în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, în temeiul unei încheieri motivate a instanței în care este intentat procesul. Încheierea de strămutare a cauzei nu se supune niciunei căi de atac, dar poate determina ridicarea unui conflict negativ de competență. Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că prevederile art. 198, alin. (3) din Codul administrativ stabilesc competența Curții Supreme de Justiție de a examina chestiunea cu privire la strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de apel.

Totodată, prevederile aceluiași articol stabilește condițiile și procedura de strămutare a unei cauze în contencios administrativ la o altă instanță, exclusiv în situațiile în care instanța inițial competentă nu poate soluționa cauza în mod obiectiv și imparțial. Scopul acestei reglementări este asigurarea dreptului la un proces echitabil, garantând că instanța care soluționează cauza nu este afectată de suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor.

Soluția privind strămutarea cauzei constituie o măsură excepțională, fiind dispusă exclusiv de instanța ierarhic superioară, printr-o încheiere definitivă și obligatorie, care nu poate fi atacată prin recurs. Acest mecanism procedural are rolul de a preveni prelungirea nejustificată a litigiilor și de a evita abuzul de drept procesual.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că în cererea de strămutare formulată în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă și art. 198 alin. (3) lit. a), s-a invocat că, Curtea de Apel Centru s-a expus anterior pe marginea mai multor litigii între angajații Inspectoratului National de Securitate Publică și Centrului National Anticorupție, terț Inspectoratul General al Politiei privind testarea integrității profesionale, iar în situația din speță nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces.

În ceea ce privește motivul invocat și pus la baza cererii de strămutare, completul de judecată reține că simpla mențiune a faptului că Curtea de Apel Centru s-a expus anterior pe marginea mai multor litigii similare, nu reprezintă o prezumție de părtinire. Mai mult, alegațiile solicitantului nu redau decât la general poziția acestuia de neîncredere și imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Centru, însă nu a prezentat probe plauzibile în confirmarea celor menționate.

Conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea instanței se prezumă până la proba contrară. Această prezumție poate fi răsturnată doar prin prezentarea unor probe clare și concludente care să susțină existenta unui pericol real de părtinire. În prezenta speță, nu au fost prezentate fapte concrete sau circumstanțe obiective care să pună în discuție imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Centru.

Invocarea unor principii generale precum cele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau din hotărâri ale Curții de la Strasbourg nu poate substitui obligația expresă a părții de a demonstra existența unor împrejurări specifice și individualizate care ar justifica strămutarea cauzei.

În aplicarea testului obiectiv al imparțialității, este necesar să fie prezentate elemente actuale concrete, care ar putea determina un observator 3 rezonabil să considere că imparțialitatea completului ar fi afectată. În cauză, nu se invocă incidente procedurale relevante, nici nu sunt prezentate manifestări ale membrilor completului care să susțină o aparență legitimă de lipsă de imparțialitate.

Având în vedere caracterul excepțional al măsurii strămutării, aplicarea acesteia trebuie guvernată de principiul prudenței judiciare. În absența unor indicii clare și pertinente privind lipsa de imparțialitate, admiterea cererii ar periclita principiul stabilității procedurii judiciare, deschizând posibilitatea formulării unor cereri speculative, motivate doar de nemulțumirea față de componența completului de judecată.

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de avocatul Vadim Ciobanu în interesele lui Victor Slobozian, cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198 alin. (3), art. 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Vadim Ciobanu în interesele lui Victor Slobozian privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o instanță de același grad. Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Slobozian împotriva Centrului Național Anticorupție, terț Inspectoratul Național de Securitate Publică privind anularea actului administrativ, se remite la Curtea de Apel Centru, pentru examinare în ordin de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 4