2r-438/25 — desfacerea căsătoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei
- Temei legal
- În conditiile art. 251 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanta de apel legal si întemeiat a respins cererea părtii privind explicarea încheierii
2r-438/25 — desfacerea căsătoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
privind respingerea recursului
în cauza civilă
Ratkevich Igor vs. Ratkevich Elena
cu privire la desfacerea căsătoriei,
împotriva încheierii din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2r-438/25
Nr. PIGD 2-24130309-01-2r-28112025)
În condițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de
apel legal și întemeiat a respins cererea părții privind explicarea încheierii.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Holban
Instanța de apel: Curtea de Apel Centru, jud. V. Arhip, N. Ghedrovici, D. Corlăteanu
14 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de către Ratkevich
Elena,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 noiembrie 2024, Ratkevich Igor a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Elenei Ratkevich cu privire la desfacerea
căsătoriei.
Prin încheierea din 19 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea s-a primit spre examinare în procedură contencioasă.
Pe parcurs, la 10 iunie 2025, Ratkevich Elena a depus o cerere, prin
care s-a solicitat strămutarea cauzei de la Judecătoria Chișinău, sediul
Centru la o altă instanța de judecată de același grad, în temeiul art. 43
alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Prin încheierea din 04 august 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins
ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Ratkevich Elena, reprezentată
de avocatul Iulian E. Iorga cu privire la strămutarea cauzei civile la
cererea de chemare în judecată depusă de Ratkevich Igor, reprezentat
de avocatul Bulaclii Adrian împotriva Elenei Ratkevich cu privire la
desfacerea căsătoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, la o altă
instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă nominalizată s-a remis
pentru examinare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
La 12 august 2025, Ratkevich Elena a depus o cerere cu privire la
explicarea încheierii din 04 august 2025 a Curții de Apel Centru.
În susținerea cererii s-a menționat că, potrivit dispoziției nr. 74 emise
de Judecătoria Chișinău în decembrie 2024, începând cu 1 ianuarie
2025, judecătorul Vladislav Holban este desemnat ca judecător
specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ,
urmând să își desfășoare activitatea la sediul Rîșcani al Judecătoriei
Chișinău, conform măsurilor prevăzute pentru transferul dosarelor și
actualizarea PIGD.
Evidențiază că, încheierea Curții de Apel Centru din 04 august 2025
ridică o neclaritate evidentă, întrucât nu se explică motivul pentru care
dosarul a fost trimis spre examinare la sediul Centru al Judecătoriei
Chișinău, în condițiile în care judecătorul Vladislav Holban, desemnat
să soluționeze cauze din subcategoria – contencios administrativ, își
1
desfășoară efectiv activitatea la sediul Rîșcani, conform dispoziției nr.
74/2024.
Prin urmare, solicită explicarea încheierii din 04 august 2025 a Curții
de Apel Centru, în partea dispoziției instanței de apel evidențiate
supra.
Prin încheierea din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Ratkevich Elena,
reprezentată de avocatul Iulian E. Iorga cu privire la explicarea
încheierii Curții de Apel Centru din 04 august 2025.
La 01 noiembrie 2025, Ratkevich Elena a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
prin care s-a solicitat admiterea acesteia, casarea încheierii contestate,
soluționarea prin decizie a problemei respective, or restituirea cauzei
spre rejudecare instanței de apel.
În susținerea cererii de recurs s-a menționat că, deși cererea a fost
respinsă, instanța de apel nu a motivat în mod suficient de ce a
considerat că neclaritatea semnalată nu are relevanță juridică, deși
aceasta privește direct legalitatea continuării procedurii în fond la
instanța desemnată.
În drept, s-au invocat prevederile art. 251 alin. (4), art. 425, 4261 alin.
(1) lit. b1) și alin. (21), art. 427 alin. (1) lit. b) și c) din Codul de
procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 251 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă sînt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea
dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziții contradictorii,
instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului
judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile
contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii.
(11) Nu se admite formularea cererilor privind explicarea actelor judecătorești de
dispoziție prin care nu se soluționează fondul cauzei. Cererile respective, depuse
de către subiecții menționați la alin.(1), nu se examinează și se anexează la
materialele dosarului printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de atac.
(2) Explicarea hotărîrii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a expirat
termenul de executare silită.
(3) Explicarea hotărîrii se face în ședință de judecată. Participanților la proces li se
comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică
explicarea hotărîrii.
(4) Încheierea judecătorească privind explicarea hotărîrii se supune recursului.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării
2
obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală
civilă.”
Art. 424 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă:
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.
(3) Încheierile Curții Supreme de Justiție nu se supun niciunei căi de atac”.
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un
complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe
baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților”.
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în
drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva
încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina
web a instanței la data emiterii.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de
către Ratkevich Elena a fost înaintat în termen. Or, încheierea
contestată a fost emisă la 20 octombrie 2025 și comunicată la 21
octombrie 2025, iar cererea de recurs a fost depusă la 01 noiembrie
2025, adică în interiorul termenului de 15 zile, prevăzut de art. 425 din
Codul de procedură civilă.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție apreciază că, recursul urmează a fi respins cu menținerea
încheierii contestate, din următoarele motive.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, în
condițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă sânt
necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea
dispozitivului hotărârii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziții
contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces, dă
3
explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii
fără a modifica cuprinsul hotărârii.
Din această normă rezultă că, la cererea participanților la proces,
instanța emitentă dă explicații asupra dispozitivului hotărârii dacă sânt
întrunite următoarele condiții: sânt necesare explicații referitor la
sensul, extinderea sau aplicarea acestuia; ori omite dispozițiile
contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii (dacă hotărîrea
cuprinde dispoziții contradictorii).
În această ordine de idei Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că, instanța de apel corect a reținut că, în vederea
asigurării clarității hotărârii judecătorești, legiuitorul a prevăzut în
articolul enunțat, modalitatea de rectificare a neajunsului legat de
neclaritatea hotărârii judecătorești prin explicarea ei. Instanța
emitentă, dacă este oportun dă explicații referitor la 4 aspecte: sensul
dispozitivului (redarea înțelesului unor cuvinte folosite de instanța de
judecată, care împiedică executarea efectivă a hotărârii judecătorești),
extinderea dispozitivului (limitele sferei de aplicare a hotărârii
judecătorești), aplicarea dispozitivului (explicație a hotărârii dacă nu
este clar cine sunt subiecții executării hotărârii, condițiile în care
urmează a fi executată hotărârea, cât și alte cazuri similare) și
dispozițiile contradictorii din hotărâre care trebuie omise (orice
sintagme, cuvinte sau propoziții admise în conținutul hotărârii, care
după sensul lor contravin soluției date cauzei civile și fac defectuoasă
executarea hotărârii).
Subsecvent, instanța de apel just a concluzionat că, legiuitorul
identifică necesitatea explicării hotărârii drept o cale de a înlesni
executarea acesteia în cazul în care nu a fost executată și nu a expirat
termenul de executare silită, iar dispozitivul hotărârii cuprinde
dispoziții contradictorii, în speță încheierea nu urmează a fi executată,
în plus nu se pretinde explicarea hotărârii, dar a încheierii prin care a
fost respinsă cererea de strămutare, situație în care dispozițiile art. 251
Cod de procedură civilă, nu sunt aplicabile.
Prin urmare, reieșind din cererea formulată de Ratkevich Elena
privind explicarea încheierii, instanța de apel corect nu a identificat
nici unul din cele patru aspecte enumerate mai sus pentru care instanța
emitentă ar fi considerat oportun de a oferi explicații.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
argumentul recurentului privind lipsa unei motivări suficiente nu poate
fi reținut, întrucât din cuprinsul încheierii contestate rezultă cu
claritate raționamentele pentru care cererea a fost respinsă, fiind
analizate dispozițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă și
raportate cazului dedus judecății.
4
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că, instanța de apel legal și întemeiat a respins
cererea formulată de Ratkevich Elena privind explicarea încheierii din
04 august 2025 a Curții de Apel Centru.
Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul
că, încheierea instanței de apel este legală și întemeiată, iar
argumentele invocate de către Ratkevich Elena sunt neîntemeiate,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea
contestată, care face obiectul prezentului recurs.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), art. 427 lit.
a), art. 428 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de către Ratkevich Elena și menține
încheierea din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Diana Stănilă
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
5