2r-438/25 — desfacerea căsătoriei

La 14 noiembrie 2024, Ratkevich Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Ratkevich cu privire la desfacerea căsătoriei.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea s-a primit spre examinare în procedură contencioasă.

Pe parcurs, la 10 iunie 2025, Ratkevich Elena a depus o cerere, prin care s-a solicitat strămutarea cauzei de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru la o altă instanța de judecată de același grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 04 august 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Ratkevich Elena, reprezentată de avocatul Iulian E. Iorga cu privire la strămutarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Ratkevich Igor, reprezentat de avocatul Bulaclii Adrian împotriva Elenei Ratkevich cu privire la desfacerea căsătoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă nominalizată s-a remis pentru examinare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

La 12 august 2025, Ratkevich Elena a depus o cerere cu privire la explicarea încheierii din 04 august 2025 a Curții de Apel Centru.

În susținerea cererii s-a menționat că, potrivit dispoziției nr. 74 emise de Judecătoria Chișinău în decembrie 2024, începând cu 1 ianuarie 2025, judecătorul Vladislav Holban este desemnat ca judecător specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ, urmând să își desfășoare activitatea la sediul Rîșcani al Judecătoriei Chișinău, conform măsurilor prevăzute pentru transferul dosarelor și actualizarea PIGD.

Evidențiază că, încheierea Curții de Apel Centru din 04 august 2025 ridică o neclaritate evidentă, întrucât nu se explică motivul pentru care dosarul a fost trimis spre examinare la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău, în condițiile în care judecătorul Vladislav Holban, desemnat să soluționeze cauze din subcategoria – contencios administrativ, își 1 desfășoară efectiv activitatea la sediul Rîșcani, conform dispoziției nr. 74/2024.

Prin urmare, solicită explicarea încheierii din 04 august 2025 a Curții de Apel Centru, în partea dispoziției instanței de apel evidențiate supra.

Prin încheierea din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Ratkevich Elena, reprezentată de avocatul Iulian E. Iorga cu privire la explicarea încheierii Curții de Apel Centru din 04 august 2025.

La 01 noiembrie 2025, Ratkevich Elena a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care s-a solicitat admiterea acesteia, casarea încheierii contestate, soluționarea prin decizie a problemei respective, or restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel.

În susținerea cererii de recurs s-a menționat că, deși cererea a fost respinsă, instanța de apel nu a motivat în mod suficient de ce a considerat că neclaritatea semnalată nu are relevanță juridică, deși aceasta privește direct legalitatea continuării procedurii în fond la instanța desemnată.

În drept, s-au invocat prevederile art. 251 alin. (4), art. 425, 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (21), art. 427 alin. (1) lit. b) și c) din Codul de procedură civilă.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării 2 obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 424 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. (3) Încheierile Curții Supreme de Justiție nu se supun niciunei căi de atac”.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, în condițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă sânt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces, dă 3 explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Din această normă rezultă că, la cererea participanților la proces, instanța emitentă dă explicații asupra dispozitivului hotărârii dacă sânt întrunite următoarele condiții: sânt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea acestuia; ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii (dacă hotărîrea cuprinde dispoziții contradictorii).

În această ordine de idei Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, instanța de apel corect a reținut că, în vederea asigurării clarității hotărârii judecătorești, legiuitorul a prevăzut în articolul enunțat, modalitatea de rectificare a neajunsului legat de neclaritatea hotărârii judecătorești prin explicarea ei. Instanța emitentă, dacă este oportun dă explicații referitor la 4 aspecte: sensul dispozitivului (redarea înțelesului unor cuvinte folosite de instanța de judecată, care împiedică executarea efectivă a hotărârii judecătorești), extinderea dispozitivului (limitele sferei de aplicare a hotărârii judecătorești), aplicarea dispozitivului (explicație a hotărârii dacă nu este clar cine sunt subiecții executării hotărârii, condițiile în care urmează a fi executată hotărârea, cât și alte cazuri similare) și dispozițiile contradictorii din hotărâre care trebuie omise (orice sintagme, cuvinte sau propoziții admise în conținutul hotărârii, care după sensul lor contravin soluției date cauzei civile și fac defectuoasă executarea hotărârii).

Subsecvent, instanța de apel just a concluzionat că, legiuitorul identifică necesitatea explicării hotărârii drept o cale de a înlesni executarea acesteia în cazul în care nu a fost executată și nu a expirat termenul de executare silită, iar dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții contradictorii, în speță încheierea nu urmează a fi executată, în plus nu se pretinde explicarea hotărârii, dar a încheierii prin care a fost respinsă cererea de strămutare, situație în care dispozițiile art. 251 Cod de procedură civilă, nu sunt aplicabile.

Prin urmare, reieșind din cererea formulată de Ratkevich Elena privind explicarea încheierii, instanța de apel corect nu a identificat nici unul din cele patru aspecte enumerate mai sus pentru care instanța emitentă ar fi considerat oportun de a oferi explicații.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, argumentul recurentului privind lipsa unei motivări suficiente nu poate fi reținut, întrucât din cuprinsul încheierii contestate rezultă cu claritate raționamentele pentru care cererea a fost respinsă, fiind analizate dispozițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă și raportate cazului dedus judecății. 4

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel legal și întemeiat a respins cererea formulată de Ratkevich Elena privind explicarea încheierii din 04 august 2025 a Curții de Apel Centru.

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către Ratkevich Elena sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată, care face obiectul prezentului recurs.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,