2ac-357/25 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuelilor de judecată

La 15 decembrie 2022 Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova solicitând constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii Judecătorie Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-215/19 din 09 august 2019 și hotărârii Judecătorie Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-4171/19 din 29 octombrie 2020 cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 15000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecare a cauzei sub formă de cheltuieli de transport în mărime de 972 de lei.

Prin hotărârea din 03 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov. S-a constatat încălcat dreptul lui Alexei Dimitrov la executarea în termen rezonabil a hotărârilor Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-215/19 din 09 august 2019, nr. 5r-4171/19 din 29 octombrie 2020. S-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Alexei Dimitrov prejudiciul moral în mărime de 2000 de lei pentru încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La 03 mai 2023, Alexei Dimitrov, a declarat apel împotriva hotărârii din 03 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor sale, sau majorarea cuantumului prejudiciului moral cauzat încasat.

La 10 mai 2023, Ministerului Justiției al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 03 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată înaintate de Alexei Dimitrov. 1

Prin încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererile de apel declarate de Alexei Dimitrov și de Ministerul Justiției al RM. S-a remis lui Alexei Dimitrov și Ministerului Justiției al RM cererile de apel cu toate documentele anexate.

La 26 octombrie 2023, Alexei Dimitrov a declarat recurs împotriva încheierii din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 27 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de către Alexei Dimitrov. S-a casat încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și s-a remis cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel în fond, în același complet de judecată.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de apel, judecătorului-raportor, Ion Țurcan, iar la 25 iunie 2024 redistribuită judecătorului Ana Panov din cadrul Curții de Apel Chișinău, ultima ședință de judecată fiind stabilită pentru 17 decembrie 2025, ora 10:00.

La 17 decembrie 2025, ora 09:39, prin intermediul poștei electronice, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad.

Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, invocând prin prisma art. 43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, existența unor circumstanțe obiective care pot pune la îndoială imparțialitatea Curții de Apel Centru și pot afecta exercitarea dreptului la un proces echitabil.

În susținerea acestei cereri, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, a enunțat că se impune strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, întrucât există circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea completului de judecată desemnat, în special a judecătorului raportor Ana Panov.

Acesta a arătat că între el și judecătoarea Ana Panov există un conflict personal anterior, survenit la data de 27 octombrie 2022, în contextul examinării în lipsa sa a apelului în dosarul nr. 2a-3495/22, conflict soldat cu aplicarea a două amenzi judiciare în cuantum total de 3500 de lei, considerate abuzive și neîntemeiate. Aceste sancțiuni au fost transmise de îndată spre executare silită, deși judecătoarea cunoștea situația sa materială precară, fapt ce, în opinia sa, denotă o atitudine ostilă și lipsită de imparțialitate.

Totodată, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a menționat că judecătoarea Ana Panov a soluționat anterior mai multe cauze în 2 care acesta figura ca parte, iar în toate aceste dosare soluțiile pronunțate au fost nefavorabile, ceea ce indică o conduită judiciară părtinitoare și o prejudecată evidentă împotriva sa.

Un alt argument invocat îl constituie situația de incompatibilitate generată de faptul că avocata Diana Panov, fiica judecătoarei, desemnată de Oficiul teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat pentru a-l reprezenta, a refuzat acordarea asistenței juridice, invocând temerea unor consecințe cauzate de conflictul dintre petent și mama sa, judecătoarea Ana Panov. În opinia reclamantului, acest fapt demonstrează că relațiile personale ale judecătoarei afectează în mod direct încrederea în imparțialitatea și obiectivitatea actului de justiție.

De asemenea, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a susținut că în prezenta cauză i-a fost încălcat dreptul la apărare, întrucât instanța a manifestat o atitudine grăbită în examinarea dosarului, fără a-i permite exercitarea efectivă a drepturilor procesuale.

Art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli, care derivă din elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; (3) Strămutarea cauzei de la o instanță la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) și c) se face în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, în temeiul unei încheieri motivate a instanței în care este intentat procesul. Cererea motivată a părților privind strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.a)–c) se depune în scris, în termen de 5 zile de la data aflării circumstanțelor care o justifică. Încheierea de strămutare a cauzei nu se supune niciunei căi de atac, dar poate determina ridicarea unui conflict negativ de competență. 3 (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Încheierea instanței ierarhic superioare este emisă în cel mult 5 zile lucrătoare, în baza copiilor de pe actele relevante transmise în formă electronică.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speței deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că împrejurările descrise în pct. 10-15 din încheiere, constituie niște alegații pur declarative și nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru la examinarea cererii de recurs, după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru examinare. Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate în pct. 10-15 din încheiere, ce ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad pentru examinarea apelurilor declarate de Alexei Dimitrov și Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 03 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că conform art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească este exercitată exclusiv de instanțele de judecată prin intermediul judecătorilor, aceștia fiind unici purtători ai acestei puteri, învestiți constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le exercită în conformitate cu legea, în mod independent, imparțial și inamovibil, supunându-se numai legii. 4

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, adoptat de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie 2002, prin independența judecătorului se înțelege inclusiv independența individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber.

Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor civile, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 52 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor specificate la art.50 și 51 din același cod. 5

Respectiv, numai în situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curții de Apel Centru, substituirea cărora ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță de judecată egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

În cauza de față, motivele invocate în susținerea cererii de către Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, pct.10-15 din încheiere, nu se întemeiază pe fapte concrete, verificabile sau probe certe care să contureze aparența unei lipse de imparțialitate din partea judecătorilor desemnați.

De altfel, Compeltul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că motivele invocate de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman în susținerea cererii de strămutare coincid, în esență, cu cele prezentate anterior în cererea de recuzare formulată împotriva judecătorului raportor Ana Panov, cerere care a fost deja examinată și respinsă prin încheierea din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru. În aceste condiții, argumentele privind pretinsa lipsă de imparțialitate și existența unui conflict personal între parte și judecător nu mai pot constitui temei distinct pentru dispunerea strămutării cauzei, întrucât asupra acestora instanța s-a pronunțat deja, reținând inexistența circumstanțelor de natură să afecteze obiectivitatea magistratului. Prin urmare, cererea de strămutare apare ca neîntemeiată, fiind formulată în baza unor motive deja analizate și infirmate în cadrul procedurii de recuzare, fără a fi aduse elemente noi de fapt sau de drept care să justifice o reevaluare a situației. Iar, simpla invocare a unei lipse de încredere subiective, nu poate justifica admisibilitatea cererii.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (ex. Piersack c. Belgia, Morice c. Franța), existența unei temeri rezonabile de lipsă de imparțialitate trebuie evaluată prin prisma unui observator obiectiv și informat, iar cerința de imparțialitate impune nu doar lipsa unei părtiniri reale, ci și inexistența oricărei aparențe justificabile în acest sens.

În speță, părțile nu au făcut dovada existenței vreunui conflict de interese, a unei atitudini părtinitoare sau a unui comportament procedural neregulamentar din partea membrilor completului de judecată. Niciuna dintre afirmațiile invocate nu indică în mod credibil că judecătorii Curții de Apel Centru ar fi, în mod obiectiv, în imposibilitate de a asigura un proces echitabil.

Iar, admiterea unei cereri de strămutare în lipsa unor indicii temeinice ar contraveni scopului excepțional al instituției strămutării și ar putea crea un precedent care să afecteze autoritatea instanțelor legal competente.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că depunerea cererii de strămutare la 17 decembrie 2025 și faptul că cererile de apel declarate de Alexei Dimitrov și Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 03 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, urmau 6 să fie examinate de Curtea de Apel Centru 17 decembrie 2025, reflectă intenția autorului cererii de strămutare de a întârzia și tergiversa procesul de judecată în fața Curții de Apel Centru.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, iar cauza se va examina în ordine de apel de Curtea de Apel Centru.

În conformitate cu art.43 alin.(4) și art.269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de către Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului de executare a hotărârii judecătorești în termen rezonabil, încasarea prejudiciului moral, cheltuielilor de judecată, se va examina în ordine de apel, la Curtea de Apel Centru. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 7