3r-299/25 — Obligarea emiterii actului administrativ

La 18 decembrie 2025 Igor Levițchi, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali s-a adresat cu o acțiune în contencios administrativ către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și impunerea la acțiune (f. d. 6-8).

Prin hotărârea din 27 iunie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Igor Levițchi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și impunerea la acțiune (f. d. 49).

La 28 august 2025, Igor Levițchi reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 27 iunie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat repunerea în termenul de atac a hotărârii, casarea hotărârii, pronunțarea unei noi hotărâri prin care pretențiile reclamantului să fie admise.

Prin încheierea din 29 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea înaintată de Igor Levițchi cu privire la repunerea în termen a cererii de apel. Apelul declarat de Igor Levițchi împotriva hotărârii din 27 iunie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a declarat inadmisibil, din motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1) (f. d. 72-75).

La 8 octombrie 2025, Igor Levițchi reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus recurs împotriva încheierii din 29 septembrie 2025 a Curții 1 de Apel Centru solicitând anularea încheierii recurate cu restituirea cauzei spre rejudecare (f. d. 77-78).

În susținerea cererii de recurs Igor Levițchi reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a invocat că recurentul a acționat cu promptitudine, a urmărit cauza pe portal, a cerut hotărârea motivată și a transmis apelul la 11 iulie 2025, neînregistrarea a fost determinată de disfuncții tehnice ale comunicației electronice.

În opinia recurentului, instanța de apel a transformat verificarea diligenței într-o prezumție de culpă, aplicând greșit art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

Conform art. 232 din Codul administrativ, „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: 2 „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art.65 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

La 28 august 2025, Igor Levițchi reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus cererea de apel prin care a solicitat și repunerea în termenul de atac a hotărârii, casarea hotărârii, pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunea depusă să fie admisă.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) Cod administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1). 3

Potrivit art. 232 alin. (1) din Cod administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Actele cauzei denotă că, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la data de 27 iunie 2025, iar cererea de apel a fost depusă la data de 28 august 2025.

Astfel, termenul de 30 zile acordat de lege pentru depunerea apelului a expirat la data de 28 iulie 2025, însă apelantul a depus cererea de apel la data de 28 august 2025, solicitând totodată și repunerea în termen, a cererii de apel.

Instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării apelului în termen.

La acest capitol, instanța de recurs consideră necesar de a remarca răspunsul din 29.08.2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu nr. 05- 2726, din care rezultă că la 11 iulie 2025 în adresa poștei electronice a instanței, precum și a Registrului unic de intrare a corespondenței electronice a instanței, a parvenit cererea de apel nemotivat pe cauza nr. 3-4852/2024, iar cererea de apel nemotivat pe cauza nr. 3-5132/2024 la acțiunea depusă de Igor Levițchi către Casa Națională de Asigurări Sociale, nu a parvenit.

Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție atrage atenție că informația menționată supra a fost confirmată prin răspunsul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică nr. 1.4/1530/25 din 24 septembrie 2025, din care rezultă că la 11 iulie 2025 de pe adresa electronică la XXXXXX la jrc@justice.md au fost recepționate două mesaje electronice, Primul mesaj a fost înregistrat la ora 13:26 și conține următoarele două fișiere atașate: Final Onorată Instanță.semnat.pdf; Judecătoria municipiului Chișinău cu sediul Rășcani.semnat.pdf; Al doilea mesaj a fost înregistrat la ora 15:03 și conține următoarele două fișiere atașate: CURTEA DE APEL CHIȘINĂU.semnat.pdf; Judecătoria municipiului Chișinău cu sediul Rîșcani.semnat.pdf. Un alt mesaj care să conțină patru atașamente, nu a fost identificat.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia Curții de Apel Centru, care a 4 constatat că nu poate fi imputat instanței de fond faptul că apelantul nu a expediat în adresa instanței de judecată cererea de apel nemotivată.

Mai mult, reieșind din faptul că la 11 iulie 2025, avocatul Kovali Vladimir a expediat două mesaje către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de apel în interesele lui Levițchi Igor nu putea fi depusă la 13:26, din motiv că aceasta a fost semnată electronic abia la ora 14:59.

Așadar, la caz, se stabilește lipsa de valorificare diligentă de către apelant a drepturilor sale procedurale, ce a și generat omiterea termenului legal de depunere a cererii de apel. De altfel, se va nota că în virtutea principiului bunei-credințe, partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege și să acționeze în vederea protejării intereselor sale juridice

În condițiile descrise, partea apelantă Igor Levițchi reprezentat de avocatul Vladimir Kovali urmau să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat de aceasta.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În speță, este evident că, contrar celor menționate, partea apelantă nu a dat dovadă de promptitudine în vederea exercitării căii de atac în termen, deși a cunoscut despre pronunțarea hotărârii.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO. 5

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră corectă soluția instanței de apel privind respingerea cererii de repunere în termen a apelului și declararea apelului inadmisibil.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Igor Levițchi reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, împotriva încheierii din 29 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 6