2r-363/25 — Încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

La 02 februarie 2023, Nina Zosim, reprezentată de avocatul Alexandru Vasilachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pavel Garbuzov și Silviei Garbuzov privind încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Nina Zosim. S-a încasat, în mod solidar, din contul lui Pavel Garbuzov și al Silviei Garbuzov suma de 40000,00 de lire sterline GBP și suma de 30000,00 de Euro, convertiți în lei moldovenești conform cursului BNM la data executării hotărârii judecătorești, cu titlu de datorie, suma de 6901 lire sterline GBP și suma de 5174,7 Euro, convertiți în lei moldovenești conform cursului BNM la data executării hotărârii judecătorești, cu titlu de dobândă legală de întârziere și cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 25000,00 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10000,00 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

La 08 mai 2024, Silvia Garbuzov a declarat apel împotriva hotărârii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a acesteia (f.d.112).

Prin încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Silvia Garbuzov împotriva hotărârii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a acordat Silviei Garbuzov, un termen de 15 zile din momentul recepționării prezentei încheieri, pentru prezentarea prin intermediul Secției Monitorizare și relații Publice a Curții de Apel Chișinău a apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului, a originalului dovezii de plată în contul bugetului de stat a taxei de stat în mărime de 43196,03 lei și a originalului dovezii de plată în contul Curții de Apel Chișinău a taxei de timbru, în mărime de 200 de lei. În caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art.369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă de un complet din 3 judecători, fără citarea participanților la proces (f.d.127-130). 1

La 30 aprilie 2025, avocatul Rodica Roșca a expediat la adresa de e- mail a Curții de Apel Centru o cerere, prin care a informat instanța de apel despre decesul apelantei Silviei Garbuzov, care a survenit la 21 octombrie 2024 și a solicitat suspendarea prezentei cauzei în temeiul art.260 și 262 din Codul de procedură civilă (f.d.140).

Prin încheierea din 16 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit cererea de apel declarată de Silvia Garbuzov pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel, expuse în încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d.163-168).

La 31 iulie 2025, avocatul Rodica Roșca a declarat recurs împotriva încheierii din 16 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei Curții de Apel Centru spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.

În susținerea cererii de recurs, avocatul Rodica Roșca a susținut că încheierea contestată este vădit nelegală și lipsită de temei juridic, întrucât Silvia Garbuzov nu putea să se conformeze solicitărilor instanței, având în vedere că aceasta decedase anterior.

De asemenea, a invocat că instanța de apel, prin încheierea contestată, a omis să facă orice referire la existența cererii prin care s-a solicitat suspendarea examinării cauzei, în temeiul art. 260 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, deși era obligată să o examineze. Norma menționată prevede expres obligativitatea suspendării procesului în cazul decesului sau reorganizării părții ori a intervenientului principal, atunci când raportul juridic litigios permite succesiunea în drepturi, iar neaplicarea acesteia constituie o încălcare evidentă a dispozițiilor legale și a principiului asigurării dreptului la un proces echitabil.

Prin referința depusă la 03 octombrie 2025, Nina Zosim, reprezentată de avocatul Sergiu Covali a solicitat respingerea recursului declarat de avocatul Rodica Roșca și menținerea în vigoare a actului judecătoresc contestat.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.” 2

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 70 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul ieșirii uneia dintre părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărîre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului.”

Art. 260 alin. (1) lit. a) și alin. (2)-(3) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul: a) decesului sau reorganizării părții în proces ori a intervenientului principal dacă raportul juridic litigios permite succesiunea în drepturi; (2) Suspendarea procesului invocă suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedură, precum și încetarea temporară a actelor procedurale, cu excepția celor de asigurare a acțiunii și a probelor. (3) Actele procedurale efectuate în timpul suspendării procesului nu au efect juridic.”

Art.262 lit.a) din Codul de procedură civilă: „Procesul se suspendă: a) pînă la determinarea succesorului în drepturi al persoanei juridice ieșite din proces sau pînă la determinarea moștenitorului sau desemnarea persoanei împuternicite să acționeze în numele masei succesorale (executor testamentar care are împuterniciri de administrare, custode sau administratorul masei succesorale desemnat de notar ori administratorul insolvabilității masei succesorale) – în cazurile prevăzute la art.260 alin.(1) lit.a). Moștenitorul nu este obligat să continue procesul pînă la acceptarea moștenirii sau pînă la expirarea termenului de renunțare la moștenire”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.”

Art.362 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de apel se întrerupe prin decesul participantului la proces care avea interes să facă apel sau prin decesul mandatarului căruia i se comunicase hotărîrea. În astfel de cazuri, se face o nouă comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar 3 termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărîrii. Pentru moștenitorii asupra cărora au fost instituite măsuri de ocrotire judiciară sau pentru cei dispăruți fără veste termenul curge din ziua în care se numește tutorele sau curatorul.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(1) În cererea de apel se indică: d) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, și/sau a taxei de timbru.”

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbr, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”

Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Art. 1500 alin.(1)-(3) din Codul: „(1) Raporturile contractuale nu încetează prin decesul sau prin instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința mandantului dacă nu s-a convenit altfel sau dacă nu rezultă altfel din conținutul obligației contractuale. (2) Dacă raporturile contractuale încetează prin decesul ori prin instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința mandantului, mandatarul trebuie să continue executarea obligațiilor contractuale în cazul în care amînarea ar fi legată de pericolul unor pierderi pentru mandant sau pentru succesorii lui. Executarea mandatului continuă pînă cînd succesorul sau reprezentantul legal al mandantului poate lua toate măsurile necesare. Raporturile contractuale sînt considerate în această privință ca fiind valabile. (3) Dacă raporturile contractuale încetează prin decesul sau prin instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința mandantului, față de mandatar contractul se consideră valabil pînă în momentul în care acesta ia cunoștință ori trebuie să cunoască motivul încetării.”

Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că avocatul Rodica Roșca s-a conformat dispozițiilor art.425 al Codului de procedură civilă și a declarat în termen recursul la 31 iulie 2025, în condițiile în care copia încheierii din 16 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, i-a fost notificată, prin e-mail, la 23 iulie 2025 (f.d.169).

Coroborând dispozițiile art. 427 lit. b), art. 362 alin.(2), art. 364 alin. (1), art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4), art. 368, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră neîntemeiată concluzia Curții de Apel Centru referitoare la faptul că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, date prin încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Centru și admite argumentele recurentei invocate în susținerea poziției sale ca întemeiate și concludente.

Or, din materialele cauzei rezultă că, avocatul Rodica Roșca, care acționează în interesele apelantei Silviei Garbuzov a recepționat la 22 aprilie 2025 la adresa de e-mail, încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Silvia Garbuzov împotriva hotărârii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și i s-a acordat un termen de 15 zile din momentul recepționării prezentei încheieri pentru prezentarea prin intermediul Secției Monitorizare și relații Publice a Curții de Apel Chișinău a apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului, a originalului dovezii de plată în contul bugetului de stat a taxei de stat în mărime de 43196,03 lei și a originalului dovezii de plată în contul Curții de Apel Chișinău a taxei de timbru, în mărime de 200 de lei, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică anexat la dosar (f.d.146).

La 30 aprilie 2025, avocatul Rodica Roșca a expediat la adresa de e- mail a Curții de Apel Centru o cerere, prin care a informat instanța de apel despre decesul apelantei Silviei Garbuzov, care a survenit la 21 octombrie 2024 și a solicitat suspendarea prezentei cauzei în temeiul art.260 și 262 din Codul de procedură civilă, anexând în acest sens copia certificatului de deces al Silviei Garbuzov (f.d.140-141).

Astfel, în sensul art. 70 alin. (1), coroborat cu art. 260 alin. (1) lit. a), alin. (2)–(3), art. 262 lit.a) și art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel avea obligația inițială de a stabili dacă raportul juridic litigios permite succesiunea în drepturi ca urmare a decesului apelantei Silviei Garbuzov. În caz afirmativ, instanța urma să determine dacă este necesară procedura procesuală sau după caz, să identifice succesorii și să-i înlocuiască cu persoana care a ieșit din proces din cauza decesului, conform art.70 din Codul de procedură civilă. Nerespectarea acestei obligații constituie o încălcare a normelor imperative privind continuitatea procesului civil în situația succesiunii procesuale, întrucât decesul părții atrage înlocuirea succesorilor, iar orice act procedural efectuat ulterior, fără stabilirea statutului juridic al acestora, nu are efecte juridice conform alin. (3) al art. 260 din Codul de procedură civilă. 5

Prin urmare, până la clarificarea identității moștenitorilor și efectuarea formalităților necesare în vederea continuării procesului cu succesorii defunctei, instanța de apel nu era în drept să continue examinarea cauzei sau să pretindă îndeplinirea unor acte procedurale (precum prezentarea apelului motivat ori achitarea taxei de stat), întrucât, din momentul decesului, persoana Silviei Garbuzov nu mai putea figura ca parte activă în proces.

La caz, obligațiile instanței de apel, reglementate de art. 370 alin. (1) din Codul de procedură civilă și evaluate în lumina scopului etapei de pregătire a cauzei prevăzut la art. 183 alin. (2) din același cod – care include stabilirea componenței participanților și implicarea altor persoane în proces – nu au fost respectate de Curtea de Apel Centru, aceasta eludând să verifice dacă raportul juridic material litigios permite succesiunea în drepturi, să întreprindă măsuri suficiente și rezonabile pentru a determina capacitatea de folosință a participanților și nici să acorde un termen rezonabil pentru realizarea eventualei succesiuni, deși fusese informată despre decesul Silviei Garbuzov.

Așadar, instanța de recurs consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel potrivit căreia suspendarea procesului ar putea fi pusă în discuție doar după punerea pe rol a acțiunii, întrucât dispozițiile art. 260 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă instituie o obligație imperativă de suspendare de drept a procesului în cazul decesului părții, fără a condiționa aplicarea acestei măsuri de existența unei etape procedurale determinate. În consecință, suspendarea trebuia dispusă imediat ce instanța a fost informată, în mod cert, despre decesul apelantei, independent de stadiul procesual al cauzei.

De altfel, instanța de recurs desconsideră concluzia Curții de Apel Centru potrivit căreia reprezentantul apelantei nu s-ar fi conformat indicațiilor obligatorii din încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău de a nu da curs cererii de apel și că, în interiorul termenului acordat de 15 zile de la data recepționării încheierii, nu ar fi comunicat motive întemeiate privind imposibilitatea înlăturării neajunsurilor indicate. O asemenea apreciere este contrară realității, întrucât la 30 aprilie 2025, avocatul Rodica Roșca a expediat la adresa de e-mail a Curții de Apel Centru o cerere prin care a informat instanța de apel despre decesul apelantei Silviei Garbuzov, survenit la 21 octombrie 2024, anexând copia certificatului de deces și solicitând, în temeiul art. 260 și 262 din Codul de procedură civilă, suspendarea cauzei. Iar neajunsurile urmau a fi lichidate de avocat nu din nume propriu ci din numele apelantei, fapt imposibil din cauza decesului acesteia.

Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că reprezentantul procesual al apelantei a manifestat diligența necesară și a respectat obligațiile procedurale, notificând instanța asupra imposibilității obiective de continuare a procesului și solicitând aplicarea dispozițiilor legale incidente.

Subsecvent, referitor la susținerea invocată de Nina Zosim, reprezentată de avocatul Sergiu Covali, potrivit căreia recursul ar fi fost declarat de o 6 persoană fără drept, contrar prevederilor art. 426 alin. (1) lit. b) și b¹) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că această susținere este nefondată.

Conform art. 1500 alin. (1) și (2) din Codul civil, decesul mandantului nu atrage automat încetarea raportului de mandat, mandatarul fiind obligat să continue îndeplinirea obligațiilor asumate, în special atunci când amânarea ar putea prejudicia interesele mandantului sau ale succesorilor acestuia. În același sens, art. 70 alin. (1) și art. 260 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă stabilesc că decesul unei părți nu duce la încetarea procesului.

Avocatul Rodica Roșca, în calitate de mandatar al defunctei Silvia Garbuzov, a notificat instanța despre decesul acesteia la 30 aprilie 2025, anexând certificatul de deces și solicitând suspendarea procesului în temeiul art. 260 din Codul de procedură civilă. În raport cu aceste prevederi, susținerea intimatei privind lipsa calității procesuale a avocatului Rodica Roșca este nefondată.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul declarat de avocatul Rodica Roșca este admisibil din punct de vedere procesual, fiind exercitat de o persoană împuternicită legal în condițiile art. 1500 alin. (2) Cod civil și art. 70 alin. (1) Cod de procedură civilă, iar excepția invocată de Nina Zosim urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Astfel, ținând cont de cele enunțate, instanța de recurs consideră recursul declarat de avocatul Rodica Roșca întemeiat și care urmează a fi admis.

Or, soluția adoptată de instanța de apel, prin încheierea contestată, nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Pornind de la respectarea dreptului la un proces echitabil, care include și dreptul de acces la justiție, garantat de art. 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale, art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, precum și dreptul la un remediu efectiv conform art. 13 CEDO, circumstanțele relatate generează casarea încheierii contestate. În caz contrar, partea apelantă ar fi lipsită de posibilitatea de a-și valorifica drepturile procedurale conform normelor în vigoare, garantate atât de legislația națională, cât și de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a cita ca fiind pertinente și prevederile art. 26 alin. (3), (4) din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care instanța care judecă cauza își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a 7 circumstanțelor reale ale cauzei. Egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată prin lege și se asigură de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept, astfel încât nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.

La rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată, instanța de apel urmează să examineze în mod complet circumstanțele cauzei, reținând faptul dovedit al decesului apelantei Silviei Garbuzov, diligența manifestată de avocatul Rodica Roșca prin notificarea instanței despre această împrejurare și solicitarea suspendării procesului, precum și impactul acestor elemente asupra calculului termenului de apel și asupra legalității procedurii de examinare a căii de atac.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Rodica Roșca, urmează a fi admis, cu casarea încheierii din 16 iulie 2025 a Curții de Apel Centru și restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru, la etapa primirii în procedură a cererii de apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă