1ra-1794/2023 — Art. 217 al. 3 lit. c CP

Igor Petrov a fost apărat de avocatul Natalia Pruteanu. Roman Nour a fost apărat de avocatul Andrei Cernicov.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Procesul penal privind învinuirea lui Roman Nour în baza art. 217 alin. (2) Cod penal a fost încetat în legătură cu intervenirea decesului acestuia. Igor Petrov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și liberat de răspundere penală pe motivul expirării termenului de prescripție, cu încetarea procesului penal. Instanța de apel a respins apelul avocatului Andrei Cernicov, ca fiind depus de o persoană neîmputernicită.

La 24 iulie 2023, avocatul Andrei Cernicov, în interesele lui Roman Nour, a depus recurs în care solicită casarea deciziei și a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Roman Nour să fie achitat.

Urmărirea penală pe cauza penală nr. 2018020788 a fost pornită la 05 iulie 2018, iar pe cauza penală nr. 2018021320 - la 15 octombrie 2018. Ele au fost conexate la 18 octombrie 2018. Urmărirea penală s-a finalizat la 04 martie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 11 martie 2019 - 28 decembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 13 martie și 12 aprilie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 08 noiembrie 2023. ÎN FAPT

Igor Petrov și Roman Nour au fost învinuiți că, până la 16 martie 2018, au intrat, în împrejurări nestabilite, în posesia unor produse etnobotanice care conțineau cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, analog al substanței stupefiante 5F-AMB, pe care le păstrau pentru consum propriu. La apropierea polițiștilor, Igor Petrov ar fi aruncat o folie de staniol cu depuneri de 0,02 g, iar Roman Nour – un pachet din hârtie cu masă vegetală în cantitate de 0,077 g. Obiectele au fost ridicate în cadrul cercetării la fața locului. Potrivit raportului de 1 constatare tehnico-științifică din 07 mai 2018, substanțele conțineau MDMB(N)-2201 și constituiau cantități mari. Acțiunile au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal.

Potrivit actului de deces din 26 mai 2021, Roman Nour a decedat la 25 mai 2021 (f.d. 35, Vol II).

La 28 decembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, procesul penal în privința lui Roman Nour a fost încetat în legătură cu intervenirea decesului. Igor Petrov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și liberat de răspundere penală pe motivul expirării termenului de prescripție, cu încetarea procesului penal. Instanța a constatat că Igor Petrov și Roman Nour au păstrat, fără scop de înstrăinare, un produs etnobotanic care conținea cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, analog al substanței stupefiante 5F-AMB, în proporții mari. Instanța a reținut că simpla păstrare a substanței nu constituie „utilizare” în sensul art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal. Ea a exclus acest semn calificativ și a recalificat faptele în baza art. 217 alin. (2) Cod penal. Instanța a respins atât solicitarea de achitare și cererea de declarare a nulității procesului-verbal de cercetare la fața locului, deoarece comiterea faptei de către inculpați a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil.

La 11 ianuarie 2023, avocatul Andrei Cernicov, în interesele lui Roman Nour, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Roman Nour să fie achitat. El a susținut că inculpatul a fost condamnat în lipsa unei fapte infracționale și în baza unor probe administrate cu încălcări esențiale ale legii. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, substanța ridicată nu era inclusă în lista substanțelor stupefiante, psihotrope sau a precursorilor supuși controlului, astfel încât încă de la pornirea urmăririi penale lipsea obiectul material al infracțiunii. Organele de urmărire penală au provocat fapta infracțională, invocând contradicții esențiale între declarațiile martorilor și procesul-verbal de cercetare la fața locului cu privire la proveniența și depistarea substanțelor ridicate. Inculpatul nu a fost implicat în cercetarea la fața locului și nu i-a fost asigurată posibilitatea de a formula obiecții privind legalitatea acțiunilor procesuale, ceea ce a afectat caracterul echitabil al procesului.

Igor Petrov nu a contestat sentința.

La 12 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul ca inadmisibil. Instanța a reținut că Roman Nour a decedat. Succesorii ori rudele acestuia nu au solicitat continuarea procesului în scopul reabilitării. Apărătorul Andrei Cernicov exercita apărarea în baza desemnării în cadrul sistemului de asistență juridică garantată de stat. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat că apelul a fost depus de o persoană neîmputernicită. Decizia motivată a fost pronunțată la 21 iunie 2023. 2

La 24 iulie 2023, avocatul Andrei Cernicov, în interesele lui Roman Nour, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. Avocatul solicită repunerea în termenul de recurs, casarea hotărârilor și achitarea lui Roman Nour. El susține că a luat cunoștință de decizia motivată la 21 iulie 2023 și reiterează argumentele privind inexistența faptei, provocarea infracțiunii și administrarea nelegală a probelor. El contestă declararea apelului ca inadmisibil, considerând că instanța trebuia să examineze fondul cauzei.

La 08 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a primit vreo referință.

Art. 285 alin. (2) și (7) Cod de procedură penală prevăd următoarele: „(2) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)-9) … (7) Încetarea urmăririi penale şi liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar voinţei acesteia ori a reprezentantului legal, inclusiv în cazul cererii de reabilitare a persoanei decedate. În acest caz, urmărirea penală continuă.”

Art. 401 Cod de procedură penală: „(1) Pot declara apel: 1) procurorul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă; 2) inculpatul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă. Sentinţele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate şi în ce priveşte temeiurile achitării sau încetării procesului penal; 3) partea vătămată, în ce priveşte latura penală; 4) partea civilă şi partea civilmente responsabilă, în ce priveşte latura civilă; 5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul şi apărătorul, în ce priveşte cheltuielile judiciare cuvenite acestora; 6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei. 3 (2) Apelul poate fi declarat în numele persoanelor menţionate în alin.(1) pct.2)-4) şi de către apărător sau reprezentantul lor legal ori de către succesorii acestora.”

Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: … 4) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum şi a apărătorului, interpretului şi traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii; ... 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; … 8) nu au fost întrunite elementele infracţiunii sau instanţa a pronunţat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepţia cazurilor reîncadrării juridice a acţiunilor lui în baza unei legi mai blînde; … 16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiaşi norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiţie;”

În procesul-verbal al ședinței de judecată este indicat că avocatul a fost prezent la pronunțarea deciziei motivate. Avocatul a negat acest fapt și a explicat că, în acea zi, s-a aflat la curtea de apel, participând într-o altă cauză examinată de același complet. Grefierul l-a informat că decizia nu era încă redactată 4 integral. Materialele cauzei de asemenea nu confirmă că la 21 iunie 2023 decizia motivată a fost redactată integral și că apărătorului a primit-o. Recipisa de la vol. II, f.d. 170, confirmă înmânarea copiei deciziei motivate numai procurorului. Dacă avocatul ar fi fost la ședință, el nu putea să nu semneze recipisa. Scrisoarea prin care s-a dispus expedierea copiei deciziei către participanți nu este datată, iar mențiunea aplicată pe plic atestă că trimiterea a fost înregistrată la oficiul poștal abia la 14 iulie 2023. Decizia motivată a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată la 21 iulie 2023. Recursul a fost înaintat în următoarea zi lucrătoare, luni, 24 iulie 2023.

Având în vedere cele menționat la para. 18-19, recursul a fost înaintat în termen.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) și 8) Cod de procedură penală, în redacția în vigoare până la 01 septembrie 2023. Avocatul a participat la examinarea cauzei, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra fondului. Prin urmare, temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4) și 8) CPP nu sunt incidente. Având în vedere argumentele din recurs și motivarea deciziei, acesta va fi examinat doar prin prisma art. 427 alin (1) pct. 16) Cod de procedură penală, fără a fi necesară o examinare separată potrivit pct. 6) (redacția de până la 01 septembrie 2023).

Avocatul își exprimă dezacordul că apelul a fost declarat inadmisibil. El susține că a păstrat dreptul de a contesta sentința și după decesul clientului său.

Potrivit art. 401 alin. (1) pct. 2) și alin. (2) Cod de procedură penală, inculpatul poate declara apel împotriva sentinței, inclusiv în ceea ce privește temeiul încetării procesului. Apelul poate fi declarat în numele inculpatului și de către apărătorul său.

Avocatul Andrei Cernicov a exercitat apărarea lui Roman Nour încă de la faza de urmărire penală, acordând asistență juridică garantată de stat în temeiul deciziei Oficiului Teritorial Chișinău al CNAJGS din 23 noiembrie 2018 (vol.1, f. d. 122). Desemnarea dată nu era limitată în timp sau la anumite etape ale procesului. Drepturile și obligațiile procedurale ale avocatului desemnat să acorde asistența juridică garantată de stat nu diferă de cele ale avocatului ales. Până la depunerea apelului, avocatul nu a fost înlăturat din proces, iar desemnarea sa nu a fost înlocuită de CNAJGS. De asemenea, reprezentantului legal (succesorul) al inculpatului defunct nu și-a manifestat voința pentru încetarea procesului penal. 5

Potrivit art. 69 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, participarea apărătorului este obligatorie atunci când procesul penal se desfășoară în privința reabilitării unei persoane decedate. O prevedere similară era prevăzută la ziua deciziei instanței de apel în art. 69 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală. Această normă ar fi fost lipsită de efect dacă s-ar considera că, odată cu decesul inculpatului, apărătorul admis în proces înainte de deces pierde în toate cazurile dreptul de a exercita căile de atac în scopul reabilitării. Art. 69 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală confirmă două concluzii relevante pentru prezenta cauză. În primul rând, decesul persoanei nu exclude continuarea procesului atunci când se urmărește reabilitarea sa. În al doilea rând, într-un asemenea proces, apărarea nu numai că este permisă, ci este obligatorie.

O concluzie similară a fost formulată de Curtea Supremă de Justiție în cauza nr. 1ra-1777/2021, în care, după decesul inculpatului, avocatul a contestat soluția de încetare de a procesului pe motiv de deces al inculpatului și a solicitat examinarea apelului în scopul achitării. Curtea Supremă de Justiție a admis recursul avocatului și a menționat că instanța de apel nu putea evita examinarea fondului apelului din cauza decesului inculpatului. Curtea Supremă de Justiție a procedat la fel și în cauze civile (vezi decizia nr. 2r-363/25, § 40).

Având în vedere cele menționate în para. 24-27, decesul acuzatului nu determina încetarea împuternicirilor apărătorului acestuia care a intervenit legal în proces înainte de deces.

Inculpatul a decedat la 25 mai 2021 (vol. I, f.d. 35), înainte de finalizarea cercetării judecătorești. Cercetarea judecătorească a continuat și după decesul inculpatului, recunoscând implicit drepturile avocatului de a apăra inculpatul defunct. Sentința a fost pronunțată la 28 decembrie 2022, la un an și șapte luni de la survenirea decesului.

Hotărâre adoptată de prima instanță constată că fapta a fost comisă de inculpatul defunct. După cum prevede art. 285 alin. (7) Cod de procedură penală, procesul penal nu poate fi încetat pe motiv de deces, contrar voinței reprezentantului legal al inculpatului defunct. Succesorii inculpatului nu și-au manifestat voința pentru încetarea procesului fără stabilirea faptelor cauzei, iar existența acestui acord nu poate fi prezumată din tăcerea sau lipsa de reacție a succesorilor.

Prima instanță nu s-a limitat la constatarea decesului lui Roman Nour, ci a examinat fondul acuzației, stabilind că comiterea faptei incriminate acestuia a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil (a se vedea para. 8). Prin urmare, avocatul avea un interes procesual legitim să conteste sentința și să solicite înlăturarea constatărilor nefavorabile inculpatului decedat. Solicitarea avocatului de casare a sentinței și de achitare a lui Roman Nour constituia, prin natura și finalitatea sa, o veritabilă cerere de reabilitare. Lipsa unei cereri formulate de 6 reprezentanții legali (succesorii) ai inculpatului defunct nu poate priva apărătorul de dreptul de a depune apel.

Art. 68 alin. (4) din Codul de procedură penală interzice apărătorului să întreprindă acțiuni contrare intereselor persoanei pe care o apără. Contestarea unei hotărâri ce conține constatări defavorabile clientului reprezintă, prin natura lor, acțiuni exercitate în interesul clientului. Dacă avocatul nu ar fi declarat apel în termen, există riscul ca hotărârea să devină irevocabilă, iar posibilitatea reabilitării să fie pierdută.

Având în vedere cele menționate mai sus, concluzia instanței de apel potrivit căreia apelul ar fi fost declarat de o persoană neîmputernicită rezultă dintr-o interpretare eronată a art. 401 alin. (2) din Codul de procedură penală, după cum rezultă din jurisprudența Curții Supreme de Justiție existente la ziua adoptării deciziei contestate (vezi para. 27). Prin urmare, recursul a fost depus de o persoană împuternicită și urmează a fi admis în temeiul art. 427 alin (1) pct. 16) Cod de procedură penală.

Instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei, declarând apelul inadmisibil. Această eroare procedurală nu poate fi remediată în instanța de recurs, deoarece aceasta nu poate înlocui instanța de apel în examinarea fondului apelului. Prin urmare, cauza urmează a fi trimisă la rejudecare în instanța de apel pentru soluționarea apelului.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul avocatului Andrei Cernicov; Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2023 și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 7