1ra-831/2023 — Art.187 alin. 2 lit.b, d, e,f CP

Igor Nagornîi a fost apărat de avocații Mariana Turculeț și Serghei Rusu, iar Serghei Colomoeț de avocatul Eugen Grosu.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prin sentință, Igor Nagornîi și Serghei Colomoeț au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii incriminate și condamnați la șase ani de închisoare fiecare. Instanța de apel a respins apelurile avocaților ca nefondate și a menținut sentința.

Decizia a fost contestată cu recurs de către apărătorii Mariana Turculeț și Eugen Grosu, precum și de condamnatul Serghei Colomoeț.

Urmărirea penală a fost pornită la 22 septembrie 2020 în cauza penală nr. 2020150643 și viza jaful săvârșit de mai multe persoane prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La 29 octombrie 2020, din această cauză a fost disjunsă cauza penală nr. 2020150767 (în privința lui Serghei Colomoeț). Cauza penală nr.2020150643 (în privința lui Igor Nagornîi) a fost trimisă în instanță la 31 octombrie 2020, iar cea disjunsă - la 22 februarie 2021. La 10 martie 2021, cauzele penale au fost conexate. Prima instanță a examinat cauza în perioada 31 octombrie 2020 - 14 iulie 2021. Instanța de apel a examinat cauza între 03 august 2021 - 06 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 29 mai 2023. Cauza a fost redistribuită la 04 mai 2026. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Igor Nagornîi și Serghei Colomoeț au fost acuzați că, la 21 septembrie 2020, aproximativ la ora 13:30, împreună și de comun acord, au pătruns în domiciliul lui Constantin Pascal din or.Cahul, unde a îmbrâncit-o pe Elena Pascal 1 și au sustras în mod deschis un televizor de model „Samsung”, în valoare de 2.500 de lei. Fapta a fost încadrată conform art. 187 alin. (2) lit.b), d), e) , f) Cod penal (jaf, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în domiciliu, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile). c. Probele acuzării

La 21 septembrie 2020, Constantin Pascal a depus o plângere la IP Cahul, prin care a solicitat investigarea sustragerii unui televizor de la domiciliul său comis de Igor Nagornîi și de o persoană necunoscută. La aceeași dată a fost efectuată cercetarea domiciliului lui Constantin Pascal și a fost stabilit locul aflării bunului sustras (f.d.5, 7-8, vol. I).

La 21 septembrie 2020, de la Igor Nagornîi a fost ridicat un televizor. În urma cercetării s-a dovedit a fi un televizor de model „Samsung” cu o diagonală de 65 cm (f.d.23-24, 26-27, vol. I).

La 21 septembrie 2020, Constantin Pascal a fost audiat în calitate de parte vătămată. El a comunicat că nu a fost prezent la comiterea faptei, întrucât la momentul incidentului se afla la serviciu. Despre cele întâmplate a aflat de la mama sa, Elena Pascal. Serghei Colomoeț și Igor Nagornîi au pătruns în gospodărie pentru a comite fapta. Colomoeț a intrat în locuință, a luat televizorul și a împins-o pe Elena Pascal, atunci când aceasta a încercat să-l oprească, iar Nagornîi s-a aflat în bucătărie și curte. Nagornîi îi este vecin, are o reputație negativă și este consumator de băuturi alcoolice. El nu îi datorează nimic (f.d.12, vol. I). La 31 martie 2021, în fața instanței, partea vătămată a susținut declarațiile date anterior. El a adăugat că sustragerea a fost comisă în prezența mamei sale. El activează în calitate de hamal cu un salariu de aproximativ 2.500 de lei, iar prejudiciul este unul considerabil (f.d.135, vol. II).

La 21 septembrie 2020, Elena Pascal, audiată în calitate de martor, a relatat că Igor Nagornîi îi este vecin. El a intrat în gospodărie împreună cu o altă persoană, identificată ulterior ca Serghei Colomoeț. Nagornîi s-a ascuns după frigider, iar Colomoeț a pătruns în camera locuinței, de unde a luat televizorul. Când a încercat să-l oprească, Colomoeț a îmbrâncit-o, iar ea căzut la podea și a suferit o leziune la genunchi. Ea a solicitat ajutorul unui cunoscut, care a sesizat poliția (f.d.13, vol. I). La 30 iunie 2021, Elena Pascal a relatat că făptașii au fost depistați la scurt timp cu bunul sustras asupra lor. După ce au ieșit din locuință, Colomoeț i-a transmis televizorul lui Nagornîi, iar cei doi au părăsit locul faptei. Ea a declarat că inculpații au justificat prezența lor prin faptul că fiul său le-ar fi dator cu bani. Ei vorbeau în limba rusă, în interiorul locuinței i-a putut observa clar, deși avea dificultăți de vedere în exterior. Ea a precizat că televizorul i-a fost restituit ulterior (f.d.76-78, vol. III). 2

La 30 septembrie 2020, Sergiu Lupu audiat în calitate de martor, a relatat că, la 21 septembrie 2020, făcea lucrări de construcții în apropiere casei victimei. La pauza de masă, el a observat doi bărbați, unul mai înalt, altul mai scund, cu zgîrieturi pe față. Ei au pus pe gardul de beton un televizor și s-au așezat. Ulterior, a venit poliția și unul din ei a încercat să plece, dar a fost oprit de mai mulți colaboratori de poliție (f.d.14, vol. I). La 11 iunie 2021, în ședință de judecată martorul a comunicat că a trecut mult timp și nu-și aduce aminte detalii, nu poate spune dacă între cele două persoane era și Nagornîi (f.d.58, vol. III).

La 13 octombrie 2020, Eugeniu Ignat audiat în calitate de martor, a relatat că, la 21 septembrie 2020, se afla la serviciu. La ora 13:00, prin intermediul serviciului 112, a primit o sesizare privind sustragerea unui televizor de la Constantin Pascal. El s-a deplasat la fața locului împreună cu colegul Cojocaru. La fața locului, colegul său i-a depistat și somat pe Igor Nagornîi și Serghei Colomoeț să se oprească. Aceștia au continuat deplasarea, iar ulterior au abandonat televizorul pe un gard. Nagornîi s-a așezat pe bordură, în timp ce Colomoeț a încercat să se îndepărteze. Ambii au fost conduși la Inspectoratul de Poliție Cahul (f.d.57, vol.I). La 09 aprilie 2021, Ignat a relatat aceleași circumstanțe. El a precizat că, din convorbirile cu Elena Pascal, a înțeles că Serghei Colomoeț a pătruns în locuință și a împins-o pe aceasta, iar Igor Nagornîi a rămas lângă ușă. Inițial, inculpații au refuzat să ofere explicații privind proveniența televizorului, însă ulterior și-au atribuit reciproc responsabilitatea pentru faptă (f.d.190, vol. III).

La 01 octombrie 2020, a avut loc confruntarea dintre Elena Pascal și Igor Nagornîi. În cadrul confruntări, Elena Pascal și-a menținut declarațiile și a indicat că Igor Nagornîi în timpul sustragerii stătea în bucătărie după frigider și își ascundea fața, iar televizorul a fost luat de cealaltă persoană. Nagornîi a negat sustragerea televizorului, însă nu a negat aflarea în domiciliu în momentul sustragerii (f.d.39-42, vol. I).

Serghei Colomoeț a recunoscut că a pătruns singur în locuința familiei Pascal și a luat televizorul. El a pretins că Igor Nagornîi nu a cunoscut intenția sa și nu a existat o înțelegere prealabilă privind sustragerea bunului. El a declarat că, în timp ce se deplasa împreună cu Nagornîi, a intrat singur în gospodăria lui Constantin Pascal, deoarece poarta și ușa erau deschise. După ce nu a găsit pe nimeni, a luat televizorul. Elena Pascal l-a întrebat de ce ia televizorul, iar el i-a răspuns că fiul acesteia îi este dator cu bani. Colomoeț a negat că ar fi exercitat violență asupra ei. Nagornîi l-a întrebat ce face și ulterior i-a cerut să restituie televizorul, fără a întreprinde însă acțiuni pentru a-l opri. Ei au ascuns televizorul într-un pachet, au cumpărat bere și s-au îndreptat înapoi spre domiciliul părții vătămate, însă au fost reținuți de poliție înainte de a ajunge acolo. Colomoeț a mai declarat că i-a înmânat televizorul lui Nagornîi doar pentru a-și lega 3 șireturile, moment în care acesta, observând poliția, a abandonat bunul. El a apreciat că declarațiile Elenei Pascal nu corespund realității și că aceasta ar fi fost influențată cu privire la conținutul depozițiilor sale (f.d.97-98, vol. III).

Igor Nagornîi a negat că ar fi participat la sustragerea televizorului sau că ar fi avut o înțelegere prealabilă cu Serghei Colomoeț. El a declarat că, în ziua incidentului, l-a întâlnit întâmplător pe Colomoeț după ce vânduse niște monede, iar ulterior l-a însoțit spre oraș. Potrivit acestuia, Colomoeț s-a îndreptat singur spre gospodăria familiei Pascal și a intrat în locuință, în timp ce el a rămas afară, iar după aproximativ un minut a intrat în curte doar pentru a vedea ce face acesta. L-a întâlnit pe Colomoeț ieșind cu televizorul, i-a reproșat fapta și i-a cerut să restituie bunul, iar Colomoeț ar fi acceptat să îl ducă înapoi. Pe traseu au înfășurat televizorul într-o pungă, iar când au observat poliția, Colomoeț i-a înmânat televizorul, motiv pentru care, speriat, l-a abandonat pe un gard. Inculpatul a susținut că nu a intrat în locuință, nu a aplicat violență Elenei Pascal, nu a auzit strigăte și nu a cunoscut intenția lui Colomoeț de a sustrage televizorul. El a afirmat că declarațiile date în faza urmăririi penale nu corespund adevărului, fiind făcute sub presiunea organelor de urmărire penală, fără asistență juridică efectivă (f.d.99, vol. III). c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central, din 14 iulie 2021, Igor Nagornîi și Serghei Colomoeț au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii incriminate și condamnați la șase ani de închisoare fiecare. Instanța a soluționat chestiunea corpului delict. Instanța a reținut că vina inculpaților este demonstrată prin declarațiile părții vătămate Constantin Pascal, declarațiile martorului ocular Elena Pascal, ale martorilor Sergiu Lupu și Eugeniu Ignat, precum și prin înscrisurile administrate în cauză, inclusiv procesele-verbale de cercetare la fața locului și de ridicare a bunului. Probele administrate demonstrează că, în timpul comiterii infracțiunii, Colomoeț a aplicat violența asupra martorului Elena Pascal. El a îmbrîncit-o pentru a părăsi locul faptei cu bunul sustras. Partea vătămată și martorul Pascal au indicat că vecinul lor, inculpatul Nagornîi, s-a ascuns după un frigider și și-a acoperit fața pentru a nu fi recunoscut, în timp ce Colomoeț a pretins fals că sustragerea are loc în contul unei datorii a fiului victimei.

Instanța a respins argumentele apărării referitoare la lipsa pătrunderii în casă a lui Nagornîi și la încercarea acestuia de a returna televizorul. Versiunea respectivă este infirmată de reținerea în flagrant în momentul în care ambii inculpați încercau să ascundă bunul peste un gard. Argumentele referitoare la pretinsa constrângere a inculpaților pentru a da declarații în faza de urmărire penală au fost respinse. Instanța a reținut că ei au fost asistați de avocați, au semnat procesele-verbale fără obiecții și nu au depus plângeri în acest sens. 4

Instanța a reținut că prejudiciul de 2.500 lei este unul considerabil, având în vedere situația financiară precară a părții vătămate, care activează ca hamal și dispune de un salariu lunar similar valorii bunului sustras. Lipsa de rezistență fizică sporită a Elenei Pascal nu înlătură caracterul deschis al sustragerii. Violența manifestată prin îmbrâncire a fost utilizată pentru a înfrânge capacitatea ei de a se opune și pentru asigurarea plecării cu bunul sustras. Sentința denotă că lipsa unei expertize medico-legale nu afectează încadrarea juridică în condițiile în care Legea penală nu distinge o anumită formă de violența la reținerea infracțiunii de jaf. Instanța a conchis că probele cercetate demonstrează existența faptei și că ea întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.b), d), e), f) Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanța a luat în calcul comiterea unei infracțiuni grave și personalitatea inculpaților, ambii având antecedente penale pentru infracțiuni similare, iar în cazul lui Igor Nagornîi, acestea erau nestinse. A apreciat că aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de șase ani fiecăruia, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, este suficientă și proporțională. Sentința motivată a fost publicată pe portalul instanței la 14 iulie 2021.

La 21 iulie 2021, copia sentinței traduse în limba rusă a fost înmânată inculpatului Serghei Colomoeț (f.d.143-144, vol. III). e. Apelul și procedura în apel

La 21 iulie 2021, avocatul Eugen Grosu, în interesele lui Serghei Colomoeț, a depus apel. El a solicitat recalificarea acțiunilor incriminate conform art.187 alin. (1) Cod penal și condamnarea la o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Apărătorul a invocat lipsa înțelegerii prealabile la sustragere. Apărătorul a indicat că Serghei Colomoeț a recunoscut că a săvîrșit jaful de unul singur, fără o înțelegere cu Nagornîi. Instanța a apreciat doar probele acuzării fără a lua în considerație declarațiile inculpaților.

La 26 iulie 2021, avocatul Mariana Turculeț, în interesele lui Igor Nagornîi, a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Apărătorul a pretins că acuzarea nu a adus suficiente dovezi că inculpații au avut o înțelegere prealabilă. Violența nepericuloasă nu a fost demonstrată, iar instanța a apreciat doar probele acuzării fără a lua în considerație poziția inculpaților.

La 05 august 2021, inculpatul Serghei Colomoeț a depus apel. El a pretins că dosarul în privința sa a fost fabricat. Procurorul intenționat tergiversează examinarea cauzei prin invocarea diferitor scuze. Martorul Elena Pascal a fost influențată. Toată situația creată a fost o confuzie. 5

La 06 martie 2023, Curtea de Apel Cahul a respins apelurile și a menținut sentința. Instanța a indicat că vinovăția inculpaților este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil. Inculpații au acționat de comun acord, au pătruns în domiciliul părții vătămate și au sustras în mod deschis un televizor. Sustragerea a fost însoțită de aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate și s-a materializat prin îmbrâncirea Elenei Pascal. Participarea fiecărui inculpat este confirmată prin declarațiile constante ale lui Constantin și Elena Pascal. Acestea coroborează cu declarațiile martorilor Lupu și Ignat precum și cu procesul-verbal de ridicare a televizorului. Instanța a reținut că Igor Nagornîi s-a ascuns după frigider pentru a nu fi recunoscut, iar Serghei Colomoeț a luat televizorul și a îmbrâncit-o pe Elena Pascal. Inculpații au fost depistați la scurt timp după comiterea faptei în apropierea locului infracțiunii, având asupra lor bunul sustras. Încercarea lor de a evita reținerea și de a pretinde că au renunțat la sustragere a fost apreciată critic drept o tendință de evitare a răspunderii penale. Instanța a constatat existența intenției comune de însușire a bunului precum și caracterul considerabil al prejudiciului.

Instanța a apreciat că argumentele apărării privind depunerea declarațiilor prin constrângere, neimplicarea lui Nagornîi, lipsa prejudiciului considerabil, intenția de restituire a televizorului precum și versiunea excesului de autor sunt nefondate. Solicitările apărării referitoare la recalificarea faptelor în baza art. 187 alin. (1) Cod penal și de numire a unei expertize medico-legale a părții vătămate au fost respinse. Instanța a preluat motivele invocate de instanța de fond. Ea a reținut că declarațiile polițiștilor Cojocaru și Ignat denotă că după sesizarea despre comiterea sustragerii, în apropiere de locul comiterii faptei a fost observat anume Nagornîi. El fugea cu bunul sustras. Sergiu Lupu a confirmat că inculpații au lăsat televizorul pe un gard în timp ce erau somați de colaboratorii de poliție. Instanța a conchis că cererea de recalificare nu este fondată. Aplicarea violenței nepericuloase rezultă din probele administrate și nu este condiționată de existența unui raport de expertiză medico-legală. Restituirea ulterioară a bunului nu înlătură caracterul considerabil al prejudiciului și nici încadrarea juridică a faptelor. Decizia arată că încadrarea faptelor și individualizarea pedepsei a fost făcută corect, cu luarea în considerare a gravității faptei și circumstanțelor personale ale inculpaților. Pedepsele sunt echitabile și suficiente pentru realizarea scopurilor stabilite de lege. Decizia motivată a fost pronunțată și publicată pe portalul instanțelor la 04 mai 2023.

La 11 mai 2023, condamnaților Serghei Colomoeț și Igor Nagornîi, deținuți în Penitenciarul nr. 5 Cahul, le-a fost expediată copia deciziei tradusă în limba rusă (f.d. 84-94, vol. IV). f. Recursul 6

La 05 mai 2023, avocata Mariana Turculeț, în interesele condamnatului Igor Nagornîi, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că nu a fost probată vinovăția inculpatului. Recurenta susține că instanța de apel a admis o eroare gravă de drept, deoarece hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea contrazice dispozitivul, iar verificarea legalității și temeiniciei sentinței a fost efectuată în mod superficial. Ea a invocat lipsa probelor pertinente și veridice necesare pentru a demonstra vinovăția lui Igor Nagornii, în special în ceea ce privește aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei. Ea susține că potrivit doctrinei, violența nepericuloasă presupune vătămări ce nu au generat o dereglare a sănătății mai mare de șase zile, aspecte care nu au fost demonstrate concludent în cauză. Recurenta a invocat încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil prin fundamentarea soluției pe un probatoriu deficitar și o analiză incompletă a circumstanțelor cauzei

La 18 mai 2023, avocatul Eugen Grosu, în interesele lui Serghei Colomoeț, a declarat recurs fără a indica temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. El solicită casarea hotărârilor atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care fapta să fie recalificată în temeiul art. 187 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Recurentul a reiterat argumentele din apel privind aprecierea unilaterală a probelor și lipsa elementelor infracțiunii. Instanțele de judecată au admis o eroare de drept atunci cînd au constatat că acțiunile lui Serghei Colomoeț întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal. Apăratorul a invocat lipsa laturii subiective și obiective a infracțiunii. Nu a existat o înțelegere prealabilă între inculpați pentru sustragerea televizorului. Instanța a ignorat poziția inculpatului Serghei Colomoeț și a stabilit vinovăția acestuia în baza unor circumstanțe subiective în lipsa probatoriului. Soluția de condamnare este întemeiată pe presupuneri și pe interpretarea eronată a circumstanțelor cauzei.

La 09 iunie 2023, condamnatul Serghei Colomoeț a declarat recurs fără a indica vreun temei prevăzut de art.427 alin. (1) Cod de procedură penală. El invocă încălcări ale normelor de drept și ale intereselor sale legitime. Procurorul a denaturat informațiile date de apărare. Instanța nu a luat în considerare poziția sa. Soluția instanței este contradictorie, deoarece declarațiile părții vătămate de la urmărirea penală se contrazic cu cele expuse în instanță. Recurentul a solicitat casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare.

La 25 mai 2023 și 16 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței, însă nimeni nu a depus referință. 7

La 08 iulie 2025, și 06 februarie 2026, Igor Nagornîi a solicitat încetarea examinării recursului declarat de avocat și-a exprimat acordul cu decizia pronunțată de Curtea de Apel Cahul (f.d. 124, 137, vol. IV). La 25 iunie 2026, avocatul Serghei Rusu, în interesele condamnatului Igor Nagornîi, a depus o cerere suplimentară de retragere a recursului.

În perioada relevantă, art. 187 Cod penal prevedea următoarele: (1) Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani. (2) Jaful săvîrşit: b) de două sau mai multe persoane; c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită; d) prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă; e) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe; f) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale”. 8

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). a) Recursul avocatei Mariana Turculeț

Conform art. 407 alin. (1) și (3) și 423 Cod de procedură penală, persoanele care au declarat recurs sunt în drept să-l retragă până la începutul examinării acestuia. Retragerea recursului atrage după sine încetarea procedurii de recurs.

Recursul în această cauză încă nu a început să fie examinat. Condamnatul Igor Nagornîi a exprimat voința de încetare a examinării recursului depus în interesele sale, prin cererile depuse la 08 iulie 2025 și respectiv 06 februarie 2026. Avocatul Serghei Rusu a solicitat retragerea recursului în interesele condamnatului Nagornîi, invocând dispozițiile art. 423 Cod de procedură penală, potrivit cărora persoanele îndreptățite pot renunța la recurs, în condițiile art. 407 Cod de procedură penală.

Completul nu a stabilit vreun temei pentru a respinge cererea recurentului și a avocatului său, în consecință, aceasta urmează a fi admisă, cu încetarea procedurii de examinare a recursului dat. b) Recursul apărătorului Eugen Grosu și a lui Serghei Colomoeț

Recurenții nu indică în mod expres temeiurile de recurs prevăzute de lege. Argumentele lor se referă la deficiențe de motivare a hotărârii și la dezacordul cu aprecierea probelor efectuată de instanță. Ei mai pretind că lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. Aceste critici se circumscriu temeiurilor de recurs prevăzute la pct. 6) și pct. 8).

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. 9 Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6), iar obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84 și S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). Dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei de recurs. Pentru a constata incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, argumentele din recurs trebuie să ridice dubii rezonabile în ceea ce privește suficiența motivării deciziei instanței de apel (încheierea nr. 1ra-5/2023, § 29).

Recursul apărătorului nu oferă o argumentare adecvată în sprijinul temeiului prevăzut de pct. 6), limitându-se la reluarea susținerilor deja prezentate în instanța de apel. Instanțele inferioare au indicat motivele pentru care au reținut că Serghei Colomoeț și Igor Nagornîi au acționat de comun acord, au pătruns în domiciliul părții vătămate și au sustras în mod deschis un televizor, aplicând violență nepericuloasă prin îmbrâncirea Elenei Pascal (para. 24 - 25). Aceste motive sunt raționale și convingătoare. Ele concordă cu informațiile relevate de Elena și Constantin Pascal, de martorii Sergiu Lupu și Eugeniu Ignat dar și cu procesul-verbal de ridicare a televizorului (vezi para. 7-13). Apărătorul nu a indicat din care considerente această motivare ar fi afectată de o eroare gravă, limitându-se la reiterarea argumentelor privind lipsa înțelegerii prealabile și necesitatea recalificării faptei în baza art. 187 alin. (1) Cod penal. Aceste argumente au fost deja examinate și respinse motivat de instanța de apel. Motivele invocate de condamnatul Serghei Colomoeț privind pretinsa neconcordanță între declarațiile Elenei Pascal și constrângerea lui la darea declarațiilor în faza urmăririi penale, au fost respinse de instanța de apel cu o motivare detaliată (para. 25). Prin urmare, în această parte recursurile sunt vădit neîntemeiate.

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală se referă la neîntrunirea elementelor infracțiunii. În decizia nr. 1ra-854/2022, § 114, Curtea a indicat situațiile în care poate fi reținută această eroare judiciară. Recurentul nu a motivat existența unei asemenea erori. El s-a limitat la a susține că lipsesc elementele infracțiunii și că acuzarea nu a prezentat probe suficiente pentru dovedirea înțelegerii prealabile și aplicarea violenței. Aceste critici vizează, în esență, aprecierea probelor și nu se încadrează în acest temei de recurs. Ele au fost analizate în cadrul examinării temeiului prevăzut de 10 art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Prin urmare, în această parte recursul avocatului este inadmisibil.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 423, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererile lui Igor Nagornîi și a apărătorului Serghei Rusu privind retragerea recursurilor și încetează procedura de examinare a recursului depus de avocatul Mariana Turculeț în interesele Igor Nagornîi; Declară inadmisibile recursurile apărătorului Eugen Grosu și a condamnatului Serghei Colomoeț împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 06 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 11