- Dosarul nr.
- 1ra-488/2023
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 17 aprilie 2025
- Părțile
- Vitalii Reilean
- Pe scurt
- Nici un temei din art. 427CPP
1ra-488/2023 — Art. 186 alin. 2 lit. c, d, 187 alin. 2 lit. f CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului învinuirea lui Vitalii Reilean (art. art. 186 alin. (2) lit. c), d) și 187 alin. (2) lit. f) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-488/2023 Nr. PIGD 1-19161260-01-1ra-28032023) Recurs depus până la 01 septembrie 2023; Un recurs este tardiv și fără a justifica omiterea acestuia; Un alt recurs considerat nedepus din cauza neînlăturării în termen a neajunsurilor. 17 aprilie 2025 Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Aureliu Postică Curtea de apel: Silvia Cecan, Sergiu Daguța, Silvia Gărbu Textul corespunde originalului Examinînd în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Vitalii Reilean, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Președinte, Vladislav Gribincea, Alexandru Negru, judecători, constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
1. Vitalii Reilean s-a născut în anul 1985 în mun. Chișinău. El a fost învinuit, în temeiul art. 186 alin. (2) lit. c), d) și art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (furt și jaf). Vitalii Reilean a fost apărat de avocatul Oleg Gheorghița.
În primă instanță, cauza a fost examinată în procedură generală, în lipsa inculpatului, acesta fiind dat în căutare. Vitalii Reilean a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) și art. 187 alin. (2) lit. f) din Codul penal. Pentru concurs de infracțiuni, el a fost condamnat la șase ani și șase luni de închisoare. Instanța de apel a respins apelurile formulate de către inculpat și de către avocatul acestuia și a menținând sentința.
La 02 august 2022, Vitalii Reilean a depus recurs în care solicită casarea deciziei în partea individualizării pedepsei.
Urmărirea penală în temeiul art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal a fost pornită la 17 iulie și s-a finalizat la 27 septembrie 2019. Urmărirea penală în temeiul art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal a fost pornită la 04 octombrie și s-a finalizat la 29 octombrie 2019. Prin încheierea din 09 noiembrie 2020 cauzele au fost conexate. Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 octombrie 2019 – 05 octombrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza între 10 noiembrie 2021 și 10 mai 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 martie 2023. ÎN FAPT
La 11 iulie 2019, între orele 13:30 și 19:00, Vitalii Reilean a pătruns în atelierul de reparație a încălțămintei de pe bd. Cuza Vodă, mun. Chișinău, de unde, pe ascuns, a sustras un laptop în valoare de 2.000 de lei și un monitor în valoare de 2.000 de lei, cauzînd un prejudiciu de 4.000 de lei. Acțiunile au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal.
Vitalii Reilean a mai fost acuzat că, la 26 septembrie 2019, în jurul orei 16:30, având intenția de a sustrage bunuri și fiind conștient că este observat de intendenta blocului, a pătruns în scara unui imobil situat pe str. Teilor din mun. Chișinău, de unde a sustras, în mod deschis, o bicicletă în valoare de 10.000 de lei, cauzând părții vătămate un prejudiciu considerabil. Faptele sale au fost încadrate în temeiul art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. 1
La 05 octombrie 2021, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Vitalii Reilean a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat la șase ani șase luni de închisoare. Instanța de judecată a dispus încasarea de la Vitalii Reilean în beneficiului părții vătămate, Ruslan Bîrlădeanu, a sumei în valoare de 10.000 de lei.
La 18 octombrie 2021, Vitalii Reilean a fost reținut. La 25 octombrie 2021, el a depus apel în care a invocat că nu este de acord cu sentința, deoarece prima instanță greșit i-a calificat acțiunile de sustragere a bicicletei ca jaf. El consideră că faptele lui urmează a fi calificate ca tâlhărie. Apelantul a solicitat să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, fără privarea de libertate, deoarece are familie, doi copii minori și dorește să fie alături de familia sa.
În cadrul examinării cauzei în instanța de apel, avocatul Oleg Gheorghiță, în interesul condamnatului, a depus o cerere de apel concretizată. El a solicitat casarea sentinței și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în care acțiunile inculpatului din 26 octombrie 2019 să fie calificate drept escrocherie. Avocatul a susținut că faptei săvârșite de inculpat i s-a atribuit o încadrare juridică greșită și că pedeapsa aplicată este disproporționată față de gravitatea acțiunilor sale. Conform apelului, inculpatul a obținut bicicleta prin inducerea în eroare a intendentei unui bloc locativ din municipiul Chișinău. Inculpatul a afirmat că i-a spus intenționat intendentei că ar fi locatar al blocului, ceea ce a determinat-o să creadă că bicicleta îi aparține. Aceasta a realizat înșelătoria abia după ce a ieșit din bloc.
La 10 mai 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului și a inculpatului și a menținut sentința. Instanța de apel a subliniat că, deși inculpatul a solicitat recalificarea acțiunilor sale de la art. 187 alin. (2) lit. f) din Codul penal la art. 188 Cod penal, iar avocatul a solicitat aplicarea art. 190 Cod penal. Instanța a statuat că fapta de sustragere deschisă a bicicletei se încadrează în latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) din Codul penal. Potrivit înregistrărilor video, fapta de sustragere deschisă a bicicletei de a fost observată de intendenta blocului locativ. Astfel, prima instanță a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept și a tras concluzia justificată că inculpatul a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. c) și d), respectiv art. 187 alin. (2), lit. f) din Codul penal. În ceea ce privește pedeapsa, aceasta este echitabilă, având în vedere că inculpatul nu este la primul său conflict cu legea penală și a încercat să se eschiveze (f.d. 40-42 vol. II). Decizia motivată a fost pronunțată la 28 iunie 2022.
La 29 iulie 2022, condamnatul a depus recurs, însă fără a invoca vreun temei prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Condamnatul a declarat că nu este de acord cu sentința instanței de fond, considerând că prima instanță a greșit atunci când i-a calificat acțiunile de sustragere a bicicletei în baza art. 187 alin. (2) lit. f) din Codul penal. Condamnatul a susținut că faptele sale ar trebui încadrate în baza art. 190 din Codul penal (escrocherie). În plus, el a solicitat ca pedeapsa să fie mai blândă. 2
La 04 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a restituit cererea de recurs pentru înlăturarea neajunsurilor, acordând recurentului un termen de 30 de zile pentru depunerea unei noi cereri conforme. Recurentul a fost avertizat că, în cazul neînlăturării neajunsurilor în termenul indicat, cererea de recurs va fi considerată nedepusă. În termenul acordat, recurentul nu a remediat deficiențele semnalate.
La 06 și 14 martie 2023, condamnatul a depus noi cereri de recurs, fără a invoca vreun temei prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Prin aceste cereri, el a solicitat recalificarea faptei de sustragere a bicicletei în baza art. 287 sau art. 190 Cod penal și aplicarea unei pedepse mai blânde. La 28 martie 2023, cauza a fost înregistrată la Curtea Supremă de Justiție.
La 09 aprilie 2025, procurorul în secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Pavel Guțan, a depus referință în care a solicitat de a fi considerată cererea de recurs ca fiind nedepusă, deoarece condamnatul a depus o nouă cerere de recurs peste șapte luni de la termenul acordat de 30 de zile pentru înlăturarea neajnsurilor și nici nu a solicitat repunerea în termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
15. Până la 01 septembrie 2023, termenul de recurs era de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Codul de procedură penală nu prevedea repunerea în termen a recursurilor împotriva deciziei instanței de apel, însă Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9/2009 prevede în pct. 9 și 25 următoarele: „9. …În cazul în care recursul este depus peste termenul prevăzut de lege, instanța este obligată să stabilească motivele întîrzierii și, dacă constată motive întemeiate, va trimite recursul pentru judecare. Motive întemeiate pot fi: existența cazului fortuit sau a forței majore, fie existența unei alte cauze care a pus titularul recursului în situația de a nu putea acționa în conformitate cu interesele sale și în lipsa căreia ar fi acționat în conformitate cu aceste interese.
De exemplu, inculpatului i-a fost înmînată mai tîrziu … copia de pe sentința tradusă în limba maternă sau în limba pe care o cunoaște. 25. … Recursul este tardiv atunci cînd a fost declarat peste termenul stabilit în art. 422 CPP, excepție fiind condițiile repunerii în termen.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
16. Conform legii în vigoare la data pronunțării deciziei instanței de apel, termenul de recurs era de 30 de zile. Acest termen urma a fi calculat de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Art. 422 Cod de procedură penală nu menționa expres dacă termenul de 30 de zile urma a fi calculat de la data pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel sau de la pronunțarea deciziei motivate. Având în vedere că, cererea de recurs trebuie să conțină motivele pe care se întemeiază, este judicios ca acest termen să curgă de la data deciziei motivate. 3 O asemenea interpretare rezultă și din pct. 9 al hotărârii Plenului CSJ nr. 9/2009. Pentru curgerea termenului de recurs nu conta momentul la care decizia instanței de apel era primită de către recurent, însă acesta putea solicita repunerea în termen.
Completul de judecată subliniază că decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată în ședință publică la 28 iunie 2022 și publicată pe portalul instanței la 01 iulie 2022.Vitalii Reilean a depus inițial cererea de recurs la 29 iulie 2022, aceasta fiind înregistrată la Curtea Supremă de Justiție la 02 august 2022. Prin încheierea din 04 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a restituit cererea, acordând recurentului un termen de 30 de zile pentru înlăturarea neajunsurilor, în conformitate cu art. 430 Cod de procedură penală, cu mențiunea că, în caz contrar, recursul va fi considerat ca fiind nedepus (a se vedea para. 9). În termenul acordat, condamnatul nu a înlăturat neajunsurile din cererea de recurs. Prin urmare, această cerere de recurs se consideră nedepusă.
Ulterior, la 06 și 14 martie 2023, acesta a depus noi cereri de recurs. Acestea nu fac referire la recursul depus anterior sau la încheierea de a nu da curs recursului din 29 iulie 2022. Acestea reprezintă un nou recurs, care a fost depus peste mai mult de șapte luni de la expirarea termenului de recurs și fără a justifica omiterea acestui termen. Recurentul nu a solicitat repunerea în termen și nu a motivat omisiunea acestuia. Simpla aflare în detenție nu justifică, prin sine, depășirea termenului de exercitare a recursului cu peste șapte luni. În consecință, recursurile depuse în martie 2023 sunt tardive.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 431 pct. 2) și 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră nedepus recursul din 29 iulie 2022 și declară inadmisibile recursurile din 06 și 14 martie 2023 înaintate de condamnatul Vitalii Reilean împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 4