1ra-23/2023 — art. 190 alin. 1, art. 320 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 1, art. 320 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-23/2023 — art. 190 alin. 1, art. 320 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-23/2023
1-19035844-01-1ra-05012023
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
04 iulie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:
Președinte Guzun Ion
Judecători Țurcan Anatolie
Talpă Boris
Eremciuc Ghenadie
Daguța Sergiu
judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul
delegat în Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga, prin care se solicită casarea
parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2022, în
cauza penală privindu-l pe
Făină Boris XXXXX, născut la XXXXX, originar și
domiciliat în XXXXX
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 10.06.2019-29.06.2021
instanța de apel: 20.07.2021-03.11.2022
instanța de recurs: 05.01.2023 - 04.07.2023
Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 29 iunie 2021, Făină
Boris XXXXX a fost achitat de sub învinuirea înaintată în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește
elementele infracțiunii.
S-a încetat procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Făină Boris XXXXX,
în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 320 alin. (1) Cod penal, din motivul
intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal.
1
1.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, prima instanță, în fapt, a reținut că în
perioada de timp de la 19.10.2015 până la 19.11.2018, având intenția directă de a nu-și
îndeplini benevol obligațiile impuse prin titlul executoriu eliberat la Hotărârea instanței
de judecată al Judecătoriei Edineț din 03.09.2015, prin care s-a dispus încasarea de la el
în beneficiul lui Șipitco Veaceslav a datoriei în sumă de 10 000 lei, taxa de stat în mărime
de 300 lei, cheltuielile de transport în sumă de 511 lei, cheltuielile pentru cartelă de
telefonie în mărime de 120 lei și alte cheltuieli în sumă de 4 lei, cunoscând faptul că este
pornită în privința lui procedura de executare, nu a executat-o și s-a eschivat de la
executarea hotărârii instanței de judecată. La data de 20.06.2018 a fost pornit procesul
contravențional cu privire la contravenție în privința lui Făină Boris pe faptul că nu
execută intenționat și se eschivează de la executarea titlului executoriu din 03.09.2015
emis de Judecătoria Edineț.
Conform Hotărârii de judecată nr. 4-119/18 din 09.08.2018, Făină Boris a fost
recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 318 alin.(1) Cod
contravențional, aplicându-i sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 30 u.c. În
pofida acestui fapt, având aceeași intenție și având posibilitate reală de a executa
hotărârea instanței de judecată, Făină Boris de la data de 09.08.2018 până la data de
19.11.2018 nu a executat-o și continuă să se eschiveze de la executarea acesteia. Astfel că,
lui Șipitco Veaceslav i s-a cauzat o daună materială în mărime de 10 935 lei.
Prin acțiunile sale intenționate Făină Boris a comis infracțiunea prevăzută de art.
320 alin. (1) Cod penal, neexecutarea intenționată și eschivarea de la executare a hotărârii
instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă dup aplicarea sancțiunii contravenționale.
Potrivit rechizitoriului, Făină Boris se învinuiește în faptul că el în perioada
ianuarie-februarie 2019, manifestând un comportament viclean și având scopul de a
dobândi ilicit bunurile altei peroane prin înșelăciune și inducere în eroare și prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani
pentru repararea unui microbuz ce urmează a fi folosit pentru transportarea cărnii
pentru vânzarea la piață, intenționat a obținut de la Vișan Cristina cu care concubina la
acel moment, bani în sumă de 800 euro pe care Vișan Cristina la rugămintea acestuia i-a
împrumutat de la Bocancea Stela. Continuându-și acțiunile sale criminale, având aceeași
intenție unică prelungită, Făină Boris a înstrăinat microbuzul de model MERCEDES
108D cu n/î XXXXX reparat din banii ce aparțin părții vătămate Vișan Cristina unei
persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, refuzând la cerința părții
vătămate de a-i restitui banii în sumă de 800 euro, astfel cauzându-i lui Vișan Cristina o
daună materială considerabilă în sumă totală de 16 000 lei.
Astfel, de către organul de urmărire penală Făină Boris XXXXX este învinuit că
prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod
penal.
2
Nefiind de acord cu sentința nominalizată împotriva acesteia au declarat apel:
- procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri
prin care să fie dispusă condamnarea inculpatului Făină Boris în baza art.190 alin. (1)
Cod penal și a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; a-l
recunoaște vinovat pe Făină Boris în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 320 alin. (1)
Cod penal și a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an; în
conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor,
a-i aplica lui Făină Boris pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2
ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În susținerea poziției sale, procurorul apelant a invocat că instanța de judecată
eronat a apreciat probele și nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,
incorect dispunând încetarea procesului penal în partea ce ține de comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 320 alin. (1) Cod penal și achitarea inculpatului Făină Boris în partea ce
ține de învinuirea acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod
penal.
În acest sens, a menționat că comiterea faptelor prejudiciabile reținute în învinuire
se demonstrează prin declarațiile părții vătămate și a martorilor făcute sub jurământ,
încadrarea juridică a faptei fiind efectuată ca rezultat al aprecierii acțiunilor ș
comportamentul inculpatului la momentul încheierii tranzacției și nemijlocit imediat
după încheiere actelor și intrării în posesie a bunurilor.
Vina inculpatului Făină Boris este demonstrată prin situația financiară extrem de
neprielnică, lipsa unei activități aducătoare de beneficii necesară onorării
angajamentului, achitarea veniturilor către primii deponenți din contul banilor depuși
de deponenții ulteriori, încheierea unei tranzacții sau înregistrarea pe numele unei
persoane de care se folosește pentru atingerea intereselor proprii. Făină Boris s-a folosit
de încrederea acordată, prin înșelăciune, abuz de încredere care se manifestă prin
relațiile dintre el și partea vătămată, nefiind angajat în câmpul muncii s-a adresat către
partea vătămată pentru acordarea unui împrumut pentru procurarea unui automobil,
iar ulterior și repararea acestuia.
La fel, apelantul a concretizat că instanța de judecată corect a reținut ca fiind
confirmată primirea de către Făină Boris a sumei de 800 euro (16000 lei) de la partea
vătămată Vișan Cristina, însă neîntemeiat a reținut precum că acesta constituie obiectul
unui act juridic civil, deoarece acțiunile prejudiciabile și intenția subiectului au fost
infracționale din start, iar mijloacele financiare constituie obiectul juridic special al
infracțiunii prevăzute de art.1 90 Cod penal, care are un caracter complex.
Astfel, obiectul juridic principal fiind relațiile sociale cu privire la posesia asupra
bunurilor mobile, obiectul material fiind nemijlocit mijloacele financiare dobândite
ilegal. Chiar dacă este o aparență licită a tranzacției, Făină Boris a acționat intenționat în
3
vederea inducerii în eroare (după caz prin înșelăciune) a persoanei pentru a dobândi
bani de la partea vătămată, iar modul cum a acționat după obținerea bunului ne
demonstrează reaua credință a acestuia.
Consideră, că din probele administrate rezultă, că Făină Boris intenționat a indus-
o în eroare pe Vișan Cristina prin ce i-a viciat consimțământul, prezentând ca adevărată
o faptă mincinoasă în privința naturii contractului și anume, i-a creat acesteia impresia
precum că are loc o tranzacție de împrumut, ca ultima să-i transmită banii, însă de facto
Făină Boris nu avea intenția să-și respecte angajamentul asumat. Potrivit declaraților
părții vătămate, Făină Boris și anterior a mai împrumutat bani de la ea pe care însă i-a
restituit, obținând astfel încrederea părții vătămate Vișan Cristina, convingând-o că are
intenția de a rambursa împrumutul, iar profitând de încrederea acordată a refuzat să-l
restituie. Prin urmare Făină Boris, a abuzat de încrederea părții vătămate, care fiind
încrezută că se va achita i-a transmis acestuia 800 euro, bani pe care acesta nu i-a
restituit, mai mult ca atât a întreprins acțiuni ca să nu fie posibilă încasarea sumei sau a
automobilului procurat din acești bani, înstrăinându-l.
Subsidiar, a mai atras atenția că sentința în cauză, urmează a fi casată și în partea
ce ține de încetarea procesului penal în privința lui Făină Boris în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii prescripției tragerii la
răspundere penală prevăzută de art. 60 Cod penal, or, prin încheierea Judecătoriei
Edineț, sediul Central din 17.12.2019, inculpatul Făină Boris a fost anunțat în căutare pe
motivul eschivării de la prezentarea în fața instanței de judecată. Potrivit informației
parvenite de la Inspectoratul de Poliție Edineț din 23.12.2019, în privința inculpatului
Făină Boris a fost pornit dosarul de căutare cu nr. XXXXX, locul aflării acestuia nefiind
stabilit nici până la moment. Potrivit prevederilor art. 60 Cod penal, persoana se
liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat
următoarele termene: 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.
Conform prevederilor alin. (5) art. 60 Cod penal, curgerea prescripției se
suspendă dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea penală
sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripției se reia din momentul reținerii
persoanei sau din momentul autodenunțării. Însă persoana nu poate fi trasă la
răspundere penală dacă de la data săvârșirii infracțiunii au trecut 25 de ani și prescripția
nu a fost întreruptă prin săvârșirea unei noi infracțiuni;
- partea vătămată Șipitco Veaceslav, care și-a exprimat dezacord cu sentința în
cauză, pledând pentru casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanța prin care, Făină Boris să fie recunoscut vinovat și
condamnat la o pedeapsă mai aspră.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2022,
apelurile declarate au fost admise, cu casarea parțială a sentinței în latura încetării
4
procesului penal pe art. 320 alin. (1) Cod penal, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea în
această parte a unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, după
cum urmează:
Făină Boris XXXXX se recunoaște vinovat și condamnat în baza art. 320 alin. (1) CP, în
baza acestei legi stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.
3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a reiterat că, în urma
examinării probelor, organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a
reținut în acțiunile lui Făină Boris prezența elementelor componenței de infracțiune
prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal.
Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare pe capătul de învinuire
prevăzut la art. 190 alin. (1) Cod penal, instanța de apel, a ajuns la concluzia de a
susține soluția primei instanțe drept una legală și întemeiată, deoarece nici una din
probele acumulate de organul de urmărire penală nu a confirmat săvârșirea de către
Făină Boris a infracțiunii de escrocherie.
Din conținutul sentinței contestate se stabilește, că prima instanță a cercetat
probele acuzării, acestea fiind verificate și cercetate suplimentar în instanța de apel,
însă probele prezentate de acuzare nu pot fi reținute în susținerea învinuirii aduse lui
Făină Boris în comiterea escrocheriei.
În respingerea acuzațiilor înaintate inculpatului, instanța de apel a reiterat că
învinuirea adusă lui Făină Boris se rezumă la faptul, că „în perioada ianuarie-februarie
2019, manifestând un comportament viclean și având scopul de a dobândi ilicit bunurile altei
persoane prin înșelăciune și inducere în eroare și prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani pentru repararea unui microbuz ce urmează a
fi folosit pentru transportarea cărnii pentru vânzarea la piață, intenționat a obținut de la Visan
Cristina cu care concubina la acel moment, bani în sumă de 800 euro pe care Vișan Cristina la
rugămintea acestuia i-a împrumutat de la Bocancea Stela. Continuându-și acțiunile sale
criminale, având aceeași intenție unică prelungită, Făină Boris a înstrăinat microbuzul de
model „Mercedes 108D” cu numărul de înmatriculare XXXXX reparat din banii ce aparțin
părții vătămate Vișan Cristina unei persoane neidentificate de către organul de urmărire
penală, refuzând la cerința părții vătămate de a-i restitui banii în sumă de 800 Euro, astfel
cauzându-i Cristinei Vișan o daună materială considerabilă în sumă totală de 16000 lei.”
Totodată, obiectul juridic special al infracțiunii de escrocherie este constituit din
relațiile sociale cu caracter patrimonial, nașterea și dezvoltarea cărora trebuie să se
bazeze pe buna-credință și încrederea între subiecții afacerilor, fie persoane fizice, fie
juridice; buna-credință și încrederea subiecților raporturilor juridice patrimoniale se
prezumă, iar în anumite cazuri și protejează prin legea penală. Latura obiectivă a
5
escrocheriei se exprimă prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
înșelăciune. Prin dobândirea ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit,
efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține transmiterea voită în proprietate,
posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, a altor valori străine sau dreptul
asupra acestora. Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de
operare ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine; despre apartenența de firmă
și posibilitățile financiare; dezinformarea victimei privitor la marfă, etc; ascunderea unor
informații, fapte, împrejurări obligatorii pentru comunicare victimei ș.a.;. Datele false se pot
referi atât la persoana făptuitorului sau a altor persoane, cât și la unele obiecte, fenomene.
Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor și
victimă, care la rândul lor au în suport relații de prietenie, de serviciu, de afaceri etc,
care, cunoscând o anumită evoluție și având amprenta încrederii, sunt exploatate cu
rea-voință de potențialul escroc la realizarea intenției sale. Aptitudinea unui mijloc sau
metode de a induce în eroare depinde și de personalitatea victimei, de gradul de
instruire și educație, de mediul din care provine, de starea psihică în care se găsea în
momentul săvârșirii faptei.
În acest context, s-a arătat că prin oricare dintre cele două modalități -
înșelăciunea sau abuzul de încredere, care în realitate se și pot suprapune, făptuitorul
induce victima în eroare, îi creează o reprezentare falsă a realității, indiferent de
mijloacele utilizate, pentru a realiza transmiterea voită, sub incidența sa ori a altei
persoane bunului sau dreptului asupra lui, ce aparține celui supus manoperelor
frauduloase.
Pentru existența infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost
indusă în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări,
iar făptuitorul, deși simulează careva relații contractuale, nici nu are intenția de a-și
onora obligațiile.
În lumina celor statuate mai sus, instanța de apel a ținut să menționeze că
pentru calificarea faptei în baza art. 190 Cod penal, important este ca mijloacele
utilizate la săvârșirea faptei, să fie folosite pentru sustragere, nu pentru facilitarea
accesului la bunurile respective, nici pentru crearea unor condiții pentru luarea
ulterioară a bunurilor pe altă cale.
La caz, inculpatului Făină Boris i se impută comiterea escrocheriei în perioada
ianuarie-februarie 2019, adică perioada de timp în care ultimul era în relație de
concubinaj cu Vișan Cristina, or, ultima a indicat inclusiv în instanța de apel, că
începând cu luna septembrie 2018 și până în luna martie 2019, a concubinat cu Făină
Boris.
Nu au putut fi reținute ca fondate alegațiile acuzării reflectate și în actul de
invinuire precum că, „manifestând un comportament viclean si având scopul de a dobândi
6
ilicit bunurile altei peroane prin înșelăciune si inducere în eroare si prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani pentru repararea unui
microbuz ce urmează a fi folosit pentru transportarea cărnii pentru vânzarea la piață,
intenționat a obținut de la Visan Cristina cu care concubina la acel moment, bani în sumă de
800 euro”, or, inculpatul într-adevăr din banii primiți de la Vișan Cristina a procurat
un microbus care necesita reparație, fapt confirmat de vânzătorul acestui mijloc de
transport, Popușoi Vasile, precum și tatăl Cristinei Vișan, Eduard Vișan, iar
procurarea microbuzului nu a avut un careva pretext de inducere în eroare, dar a fost
procurat pentru a-l folosi la transportarea și vânzarea cărnii, fapt confirmat de însăși
Vișan Cristina care a relatat că „Făină Boris se ocupa cu vânzarea cărnii. La un moment dat
el a dorit să-si cumpere un microbuz, care urma a fi reparat. Deoarece la acel moment nu avea
bani, i-a dat bijuteriile sale pentru a fi puse în gaj, apoi a împrumutat pentru el 800 de euro de
la Bocancea Stela pentru a repara microbuzul. Bijuteriile i-au fost întoarse, iar 800 Euro nu.”
Având în vedere circumstanțele stabilite în prezenta speță, instanța a ajuns la
convingerea că între inculpat și partea vătămată au existat relații de concubinaj ce
implică ducerea unei gospodării comune, chiar dacă Vișan Cristina indică că ultimul
nu contribuia la întreținerea familiei create din sursele obținute la vânzarea cărnii,
litigiile dintre aceștia urmau a fi soluționate într-un proces civil și nu fac obiectul
infracțiunii de escrocherie în sensul invocat în rechizitoriu. Iar din cele relatate de
Vișan Cristina, ultima nu s-a adresat în ordine civilă în vederea încasării sumei de 800
euro deoarece nu dispunea de recipisă.
Tot în acest context, instanța a evidențiat că, reieșind din acțiunile întreprinse de
inculpat, care anterior a mai luat bani de la Vișan Cristina și i-a restituit, returnându-i
și bijuteriile evaluate la suma de 10 000 lei, care fusese gajate, precum și din învinuirea
adusă în acest sens, care se rezumă la sintagma, „sub pretext de inducere în eroare”, în
afară de sintagme generale, de către acuzare n-au fost stabilite careva acțiuni concrete
care ar scoate în evidență faptul, că Făină Boris intenționat le-a întreprins în vederea
intrării în stăpânire asupra sumei de 800 euro.
Cele reflectate mai sus, denotă că este lipsită de fundament în fapt și de drept
soluția propusă de partea acuzării privind condamnarea lui Făină Boris pentru o
pretinsă dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de
încredere, or, în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă și obiectivă a
infracțiunii de escrocherie, neconfirmându-se prin suportul probatoriu propus de
acuzare că, intenția inculpatului ar fi fost îndreptată la comiterea escrocheriei, relațiile
dintre Făină Boris și partea vătămată Vișan Cristina, fiind de ordin civil.
În continuare, instanța de apel s-a referit la capătul de învinuire înaintat în baza
art. 320 alin. (1) Cod penal, susținând că prima instanță corect s ajuns la concluzia
privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii date, însă eronat a ajuns la
7
concluzia că, la momentul examinării cauzei ar fi prescris termenul de tragere la
răspundere penală, motiv din care, procesul penal în privința lui Făină Boris în baza art.
320 alin. (1) Cod penal, a fost încetat.
În susținerea acestei considerațiuni, instanța de apel a relevat că prin încheierea
Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 decembrie 2019 inculpatul Făină Boris a fost
anunțat în căutare pe motivul eschivării sale de la prezentarea în fața instanței de
judecată. Potrivit informației parvenite de la Inspectoratul de Poliție Edineț din
23.12.2019, în privința inculpatului Făină Boris a fost pornit dosarul de căutare cu nr.
XXXXX, locul aflării acestuia nefiind stabilit nici până la moment. Iar reieșind din
prevederile art. 60 Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua
săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 2 ani de la săvârșirea unei
infracțiuni ușoare.
Totodată, conform prevederilor alin. (5) art. 60 Cod penal, curgerea prescripției se
suspendă dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea penală
sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripției se reia din momentul reținerii
persoanei sau din momentul autodenunțării. Însă persoana nu poate fi trasă la
răspundere penală dacă de la data săvârșirii infracțiunii au trecut 25 de ani și prescripția
nu a fost întreruptă prin săvârșirea unei noi infracțiuni.
Reieșind din normele de referință și din materialele cauzei, fapta comisă de Făină
Boris și încadrată juridic în baza art. 320 alin. (1) Cod penal a avut loc în perioada de
timp 09.08.2018 până la data de 19.11.2018, urmând să intervină prescripția tragerii la
răspundere penală la 19.11.2020, dacă curgerea prescripției nu era suspendată, însă
aceasta a fost suspendată la 17.12.2019, inculpatul fiind anunțat în căutare, împrejurare
omisă de instanța de fond.
Astfel, ținând cont de faptul că termenul tragerii la răspundere penală a
inculpatului Făină Boris în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 320 alin. (1) Cod
penal nu a expirat, ultimul fiind recunoscut vinovat în comiterea acestei fapte
prejudiciabile, instanța de apel s-a expus asupra mărimii și categoriei pedepsei penale.
La numirea pedepsei inculpatului Făină Boris, s-a ținut cont de principiile
generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal și criteriile de
individualizare a pedepsei stabilite în art. 75 Cod penal.
În cazul dat, pe linia de argumente expuse, luând în considerație persoana
inculpatului Făină Boris, care deși potrivit caracteristicii eliberate de primăria de la locul
de trai nu dispune de materiale compromițătoare în privința lui, acesta nu este la prima
abatere de la legea penală, anterior fiind condamnat: prin sentința Judecătoriei Edineț
din 19.05.2006 în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și art. 199 alin. (2) lit. a), c)
Cod penal în temeiul art. 84 Cod penal la 6 ani închisoare. Prin decizia Curții de Apel
8
Bălți din 12.07.2006 stabilită pedeapsa sub formă de amendă - 800 lei (executată); prin
sentința Judecătoriei Edineț din 05.10.2011 în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,
stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani, cu suspendarea
executării pedepsei pe un termen de 2 ani; prin sentința Judecătoriei Edineț din
30.05.2012 în baza art. 190 alin. (1) Cod penal - încetat în legătură cu împăcarea părților;
prin sentința Judecătoriei Edineț din 18.02.2015 în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,
stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani, cu suspendarea executării
pedepsei pe un termen de 2 ani; prin sentința Judecătoriei Briceni din 02.12.2016 în baza
art. 190 alin. (4) și art. 320 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă
de închisoare pe un termen de 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții
sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 4 ani. Prin decizia Curții de Apel
Bălți din 29.07.2016 eliberat de pedeapsă în baza Legii cu privire la amnistie, nu s-a căit
în fapta comisă, părăsind teritoriul țării.
În sensul celor reținute mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul
corectării și reeducării inculpatului se va atinge doar prin aplicarea pedepsei cu
închisoare în cuantumul solicitat de acuzare, or, cuantumul dat este axat la limita de
mijloc, considerându-se că pedeapsa dată va asigura scopurile pedepsei, este echitabilă
faptei infracționale săvârșite și fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, își va
atinge scopul de corectare și reeducare a vinovatului.
Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs
ordinar de către procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga,
care invocând temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În argumentarea acestei poziții, acuzatorul de stat menționează că nici instanța de
fond și nici instanța de apel nu a luat în considerare circumstanțele de fapt stabilite la
cercetarea judecătorească, care în opinia acuzării probează că Făină Boris este vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal.
Astfel, se conchide că instanțele de judecată nu au apreciat probele din punct de
vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din
punct de vedere al coroborării lor, prin ce au încălcat prevederile art. 101 Cod de
procedură penală.
În acest sens, se arată că instanțele de fond corect au reținut că s-a confirmat
primirea de către Făină Boris a sumei de 800 euro (16 000 lei) de la partea vătămată
Vișan Cristina, însă total neîntemeiat instanțele de judecată au reținut precum că acesta
constituie obiectul unui act juridic civil, întrucât în acțiunile prejudiciabile și intenția
9
infracțională a inculpatului se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute
la art. 190 Cod penal, care are un caracter complex. Așadar, obiectul juridic principal îl
constituie relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile, iar obiectul
material îl constituie mijloacele financiare dobândite ilegal. Prin urmare, chiar dacă este
o aparență licită a tranzacției, Făină Boris a acționat intenționat în vederea inducerii în
eroare (după caz prin înșelăciune) a persoanei pentru a dobândi bani de la partea
vătămată, după care modul și felul cum a acționat după obținerea bunului, ne
demonstrează reaua credință a acestuia.
Din probele administrate rezultă că Făină Boris intenționat a indus-o în eroare pe
Vișan Cristina prin ce i-a viciat consimțământul, prezentând ca adevărată o faptă
mincinoasă în privința naturii contractului și anume, i-a creat acesteia impresia precum
că are loc o tranzacție de împrumut, ca ultima să-i transmiă banii, însă de facto Făină
Boris nu avea intenția să-și respecte angajamentul asumat.
Totodată, se arată că potrivit declaraților părții vătămate a fost stabilit că Făină
Boris și anterior a mai împrumutat bani de la ea pe care însă i-a restituit, obținând astfel
încrederea părții vătămate Vișan Cristina, convingând-o că are intenția de a rambursa
împrumutul și profitând de încrederea acordată a refuzat să-l restituie.
Prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane se înțelege transmiterea
benevolă făptuitorului de către victimă a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor sub
influența vicleniei și dolului. Examinând declarațiile părții vătămate, aceasta
menționează expres că Făină Boris, a intrat în încrederea sa și sub influența verbală a
acestuia și promisiunea că se va achita a transmis acestuia 800 euro, bani pe care acesta
nu i-a restituit. Mai mult ca atât, inculpatul a întreprins acțiuni pentru a crea
impedimente la încasarea sumei sau a automobilului procurat din acești bani,
înstrăinându-l.
Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele
considerente de fapt și de drept.
Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul
declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță
asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora.
În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea
hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu respectarea
condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).
Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.
10
La caz, reieșind din argumentele invocate de către acuzatorul de stat, Colegiul
penal lărgit reține că, în drept, acesta face referire la temeiurile stipulate de art. 427 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală, pledând că instanțele nu au apreciat probele la justa
valoare, și incorect au ajuns la concluzia de a-l achita pe inculpat, din moment ce
acțiunile acestuia înglobează elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie.
Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit
conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat
de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.
În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a
procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere
materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de
instanțele ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.
Așadar, pornind de la fapta prejudiciabilă ce i se incriminează inculpatului prin
actul de învinuire, precum că Făină Boris „…manifestând un comportament viclean și având
scopul de a dobândi ilicit bunurile altei peroane prin înșelăciune și inducere în eroare și prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani
pentru repararea unui microbuz ce urmează a fi folosit pentru transportarea cărnii pentru
vânzarea la piață, intenționat a obținut de la Vișan Cristina Eduard cu care concubina la acel
moment, bani în sumă de 800 euro…”, instanțele de fond justificat au constatat din probele
administrate, și anume din declarațiile martorului Vișan Eduard că inculpatul a luat de
la Vișan Cristina 800 de euro pentru a procura un microbuz. Făină Boris a procurat
microbuzul de la Popușoi Vasile, mașina nu era în stare bună, au reparat-o și era deja
bună (f.d. 130, vol. II).
Din cele relatate de martorul vizat, rezultă în mod cert că acțiunile de prezentare
ca adevărată a unei fapte mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani pentru
repararea unui microbuz, reținute prin actul de învinuire în sarcina inculpatului, sunt
combătute prin aceleași probe acumulate de către organul de urmărire penală și
administrate în fața instanțelor de fond.
La acest capitol, instanța de recurs ține să sublinieze că o acuzație penală, este
cercetată din punctul de vedere al structurii, fiind distinse trei elemente structurale:
fabula, formularea juridică și încadrarea juridică. Stabilirea faptelor care constituie
fabula acuzării și relevarea indicilor juridici creează condițiile necesare pentru
următoarea componentă a acuzării – încadrarea juridică. Se are în vedere rezultatul
activității de acuzare, adică recunoașterea oficială și fixarea corespunzătoare a
concluziei că fapta incriminată, cu formularea juridică respectivă, cade sub incidența
unei anumite norme de drept penal.
Cu referire la aspectul discutat, Colegiul lărgit statuează că instanțele de fond
întemeiat au constatat că acuzatorul de stat nu și-a motivat poziția și nu a constatat
11
modalitatea înșelăciunii, care poate fi verbală, scrisă sau sub forma unor acțiuni
concludente, cu atât mai mult nu au fost invocate date precum că, în scopul obținerii
mijloacelor financiare, Făina Boris a prezentat informații false sau a ascuns date care
erau obligatorii de a fi prezentate părții vătămate.
Tot aici se punctează că, primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui
angajament poate fi încadrată drept o escrocherie numai în cazul în care infractorul încă
la momentul intrării în posesia acestor bunuri avea drept scop însușirea lor și nu
intenționa să îndeplinească angajamentul asumat, însă reieșind din declarațiile părții
vătămate Vișan Cristina, Făină Boris anterior mai împrumuta bani de la ea și-i restituia.
Cele menționate supra, relevă temeinicia soluției pronunțate de către instanțele de
fond pe cazul dat, nefiind atestate careva dubii ce ar fi capabile să răstoarne concluziile
formate de către aceste instanțe.
Față de cele ce preced, instanța de recurs ține să menționeze că, probele verificate
suplimentar și de instanța de apel, prezintă dubii că inculpatul a comis infracțiunea de
escrocherie în circumstanțele descrise în rechizitoriu, mai mult acestea au confirmat încă
o dată că în acțiunile inculpatului nu sunt realizate latura obiectivă și cea subiectivă a
infracțiunii incriminate, deoarece acțiunile lui Făină Boris nu au fost îndreptate spre
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu
atât mai mult că nu s-a confirmat intenția acestuia de a sustrage bunurile (banii) la
momentul când intenționa să repare microbuzul procurat.
Or, în deplin acord cu art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală, sarcina
prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. Vinovăția persoanei trebuie să fie
dovedită în modul prevăzut de legea procesual penală, prin toate mecanismele
prevăzute de lege. Mai mult, conform art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală, organul
de urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru
cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a
evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului,
inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează
sau agravează răspunderea.
Generalizând asupra considerentelor expuse în prezenta decizie, Colegiul penal
lărgit, ca instanță de control judiciar, se raliază la raționamentele punctate de instanța de
apel constatate în decizia adoptată și își însușește integral argumentele de fapt și de
drept expuse de către această instanță, apreciind că criticele procurorului în acest sens
sunt nefondate.
Prin urmare, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză, nu se constată
admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală la etapa judecării apelului, după cum pledează procurorul.
12
Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit conchide că la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419
Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, astfel că nu
există temei pentru admiterea recursului ordinar în sensul declarat de procuror.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul delegat în
Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Făină Boris
XXXXX, cu menținerea hotărârii atacate.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 10 august 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Țurcan Anatolie
Talpă Boris
Eremciuc Ghenadie
Daguța Sergiu
13