1ra-23/2023 — art. 190 alin. 1, art. 320 alin. 1 CP

1ra-23/2023 — art. 190 alin. 1, art. 320 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-23/2023

1-19035844-01-1ra-05012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

delegat în Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga, prin care se solicită casarea

parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2022, în

cauza penală privindu-l pe

Făină Boris XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Boris XXXXX a fost achitat de sub învinuirea înaintată în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

S-a încetat procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Făină Boris XXXXX,

în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 320 alin. (1) Cod penal, din motivul

intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal.

1

1.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, prima instanță, în fapt, a reținut că în

perioada de timp de la 19.10.2015 până la 19.11.2018, având intenția directă de a nu-și

îndeplini benevol obligațiile impuse prin titlul executoriu eliberat la Hotărârea instanței

de judecată al Judecătoriei Edineț din 03.09.2015, prin care s-a dispus încasarea de la el

în beneficiul lui Șipitco Veaceslav a datoriei în sumă de 10 000 lei, taxa de stat în mărime

de 300 lei, cheltuielile de transport în sumă de 511 lei, cheltuielile pentru cartelă de

telefonie în mărime de 120 lei și alte cheltuieli în sumă de 4 lei, cunoscând faptul că este

pornită în privința lui procedura de executare, nu a executat-o și s-a eschivat de la

executarea hotărârii instanței de judecată. La data de 20.06.2018 a fost pornit procesul

contravențional cu privire la contravenție în privința lui Făină Boris pe faptul că nu

execută intenționat și se eschivează de la executarea titlului executoriu din 03.09.2015

emis de Judecătoria Edineț.

Conform Hotărârii de judecată nr. 4-119/18 din 09.08.2018, Făină Boris a fost

recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 318 alin.(1) Cod

contravențional, aplicându-i sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 30 u.c. În

pofida acestui fapt, având aceeași intenție și având posibilitate reală de a executa

hotărârea instanței de judecată, Făină Boris de la data de 09.08.2018 până la data de

19.11.2018 nu a executat-o și continuă să se eschiveze de la executarea acesteia. Astfel că,

lui Șipitco Veaceslav i s-a cauzat o daună materială în mărime de 10 935 lei.

Prin acțiunile sale intenționate Făină Boris a comis infracțiunea prevăzută de art.

320 alin. (1) Cod penal, neexecutarea intenționată și eschivarea de la executare a hotărârii

instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă dup aplicarea sancțiunii contravenționale.

Potrivit rechizitoriului, Făină Boris se învinuiește în faptul că el în perioada

ianuarie-februarie 2019, manifestând un comportament viclean și având scopul de a

dobândi ilicit bunurile altei peroane prin înșelăciune și inducere în eroare și prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani

pentru repararea unui microbuz ce urmează a fi folosit pentru transportarea cărnii

pentru vânzarea la piață, intenționat a obținut de la Vișan Cristina cu care concubina la

acel moment, bani în sumă de 800 euro pe care Vișan Cristina la rugămintea acestuia i-a

împrumutat de la Bocancea Stela. Continuându-și acțiunile sale criminale, având aceeași

intenție unică prelungită, Făină Boris a înstrăinat microbuzul de model MERCEDES

108D cu n/î XXXXX reparat din banii ce aparțin părții vătămate Vișan Cristina unei

persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, refuzând la cerința părții

vătămate de a-i restitui banii în sumă de 800 euro, astfel cauzându-i lui Vișan Cristina o

daună materială considerabilă în sumă totală de 16 000 lei.

Astfel, de către organul de urmărire penală Făină Boris XXXXX este învinuit că

prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod

penal.

2

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie dispusă condamnarea inculpatului Făină Boris în baza art.190 alin. (1)

Cod penal și a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; a-l

recunoaște vinovat pe Făină Boris în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 320 alin. (1)

Cod penal și a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an; în

conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor,

a-i aplica lui Făină Boris pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2

ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În susținerea poziției sale, procurorul apelant a invocat că instanța de judecată

eronat a apreciat probele și nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,

incorect dispunând încetarea procesului penal în partea ce ține de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 320 alin. (1) Cod penal și achitarea inculpatului Făină Boris în partea ce

ține de învinuirea acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod

penal.

În acest sens, a menționat că comiterea faptelor prejudiciabile reținute în învinuire

se demonstrează prin declarațiile părții vătămate și a martorilor făcute sub jurământ,

încadrarea juridică a faptei fiind efectuată ca rezultat al aprecierii acțiunilor ș

comportamentul inculpatului la momentul încheierii tranzacției și nemijlocit imediat

după încheiere actelor și intrării în posesie a bunurilor.

Vina inculpatului Făină Boris este demonstrată prin situația financiară extrem de

neprielnică, lipsa unei activități aducătoare de beneficii necesară onorării

angajamentului, achitarea veniturilor către primii deponenți din contul banilor depuși

de deponenții ulteriori, încheierea unei tranzacții sau înregistrarea pe numele unei

persoane de care se folosește pentru atingerea intereselor proprii. Făină Boris s-a folosit

de încrederea acordată, prin înșelăciune, abuz de încredere care se manifestă prin

relațiile dintre el și partea vătămată, nefiind angajat în câmpul muncii s-a adresat către

partea vătămată pentru acordarea unui împrumut pentru procurarea unui automobil,

iar ulterior și repararea acestuia.

La fel, apelantul a concretizat că instanța de judecată corect a reținut ca fiind

confirmată primirea de către Făină Boris a sumei de 800 euro (16000 lei) de la partea

vătămată Vișan Cristina, însă neîntemeiat a reținut precum că acesta constituie obiectul

unui act juridic civil, deoarece acțiunile prejudiciabile și intenția subiectului au fost

infracționale din start, iar mijloacele financiare constituie obiectul juridic special al

infracțiunii prevăzute de art.1 90 Cod penal, care are un caracter complex.

Astfel, obiectul juridic principal fiind relațiile sociale cu privire la posesia asupra

bunurilor mobile, obiectul material fiind nemijlocit mijloacele financiare dobândite

ilegal. Chiar dacă este o aparență licită a tranzacției, Făină Boris a acționat intenționat în

3

vederea inducerii în eroare (după caz prin înșelăciune) a persoanei pentru a dobândi

bani de la partea vătămată, iar modul cum a acționat după obținerea bunului ne

demonstrează reaua credință a acestuia.

Consideră, că din probele administrate rezultă, că Făină Boris intenționat a indus-

o în eroare pe Vișan Cristina prin ce i-a viciat consimțământul, prezentând ca adevărată

o faptă mincinoasă în privința naturii contractului și anume, i-a creat acesteia impresia

precum că are loc o tranzacție de împrumut, ca ultima să-i transmită banii, însă de facto

Făină Boris nu avea intenția să-și respecte angajamentul asumat. Potrivit declaraților

părții vătămate, Făină Boris și anterior a mai împrumutat bani de la ea pe care însă i-a

restituit, obținând astfel încrederea părții vătămate Vișan Cristina, convingând-o că are

intenția de a rambursa împrumutul, iar profitând de încrederea acordată a refuzat să-l

restituie. Prin urmare Făină Boris, a abuzat de încrederea părții vătămate, care fiind

încrezută că se va achita i-a transmis acestuia 800 euro, bani pe care acesta nu i-a

restituit, mai mult ca atât a întreprins acțiuni ca să nu fie posibilă încasarea sumei sau a

automobilului procurat din acești bani, înstrăinându-l.

Subsidiar, a mai atras atenția că sentința în cauză, urmează a fi casată și în partea

ce ține de încetarea procesului penal în privința lui Făină Boris în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii prescripției tragerii la

răspundere penală prevăzută de art. 60 Cod penal, or, prin încheierea Judecătoriei

Edineț, sediul Central din 17.12.2019, inculpatul Făină Boris a fost anunțat în căutare pe

motivul eschivării de la prezentarea în fața instanței de judecată. Potrivit informației

parvenite de la Inspectoratul de Poliție Edineț din 23.12.2019, în privința inculpatului

Făină Boris a fost pornit dosarul de căutare cu nr. XXXXX, locul aflării acestuia nefiind

stabilit nici până la moment. Potrivit prevederilor art. 60 Cod penal, persoana se

liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat

următoarele termene: 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Conform prevederilor alin. (5) art. 60 Cod penal, curgerea prescripției se

suspendă dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea penală

sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripției se reia din momentul reținerii

persoanei sau din momentul autodenunțării. Însă persoana nu poate fi trasă la

răspundere penală dacă de la data săvârșirii infracțiunii au trecut 25 de ani și prescripția

nu a fost întreruptă prin săvârșirea unei noi infracțiuni;

- partea vătămată Șipitco Veaceslav, care și-a exprimat dezacord cu sentința în

cauză, pledând pentru casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanța prin care, Făină Boris să fie recunoscut vinovat și

condamnat la o pedeapsă mai aspră.

apelurile declarate au fost admise, cu casarea parțială a sentinței în latura încetării

4

procesului penal pe art. 320 alin. (1) Cod penal, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, după

cum urmează:

Făină Boris XXXXX se recunoaște vinovat și condamnat în baza art. 320 alin. (1) CP, în

baza acestei legi stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a reiterat că, în urma

examinării probelor, organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a

reținut în acțiunile lui Făină Boris prezența elementelor componenței de infracțiune

prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal.

Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare pe capătul de învinuire

prevăzut la art. 190 alin. (1) Cod penal, instanța de apel, a ajuns la concluzia de a

susține soluția primei instanțe drept una legală și întemeiată, deoarece nici una din

probele acumulate de organul de urmărire penală nu a confirmat săvârșirea de către

Făină Boris a infracțiunii de escrocherie.

Din conținutul sentinței contestate se stabilește, că prima instanță a cercetat

probele acuzării, acestea fiind verificate și cercetate suplimentar în instanța de apel,

însă probele prezentate de acuzare nu pot fi reținute în susținerea învinuirii aduse lui

Făină Boris în comiterea escrocheriei.

În respingerea acuzațiilor înaintate inculpatului, instanța de apel a reiterat că

învinuirea adusă lui Făină Boris se rezumă la faptul, că „în perioada ianuarie-februarie

2019, manifestând un comportament viclean și având scopul de a dobândi ilicit bunurile altei

persoane prin înșelăciune și inducere în eroare și prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani pentru repararea unui microbuz ce urmează a

fi folosit pentru transportarea cărnii pentru vânzarea la piață, intenționat a obținut de la Visan

Cristina cu care concubina la acel moment, bani în sumă de 800 euro pe care Vișan Cristina la

rugămintea acestuia i-a împrumutat de la Bocancea Stela. Continuându-și acțiunile sale

criminale, având aceeași intenție unică prelungită, Făină Boris a înstrăinat microbuzul de

model „Mercedes 108D” cu numărul de înmatriculare XXXXX reparat din banii ce aparțin

părții vătămate Vișan Cristina unei persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală, refuzând la cerința părții vătămate de a-i restitui banii în sumă de 800 Euro, astfel

cauzându-i Cristinei Vișan o daună materială considerabilă în sumă totală de 16000 lei.”

Totodată, obiectul juridic special al infracțiunii de escrocherie este constituit din

relațiile sociale cu caracter patrimonial, nașterea și dezvoltarea cărora trebuie să se

bazeze pe buna-credință și încrederea între subiecții afacerilor, fie persoane fizice, fie

juridice; buna-credință și încrederea subiecților raporturilor juridice patrimoniale se

prezumă, iar în anumite cazuri și protejează prin legea penală. Latura obiectivă a

5

escrocheriei se exprimă prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune. Prin dobândirea ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit,

efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține transmiterea voită în proprietate,

posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, a altor valori străine sau dreptul

asupra acestora. Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de

operare ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine; despre apartenența de firmă

și posibilitățile financiare; dezinformarea victimei privitor la marfă, etc; ascunderea unor

informații, fapte, împrejurări obligatorii pentru comunicare victimei ș.a.;. Datele false se pot

referi atât la persoana făptuitorului sau a altor persoane, cât și la unele obiecte, fenomene.

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor și

victimă, care la rândul lor au în suport relații de prietenie, de serviciu, de afaceri etc,

care, cunoscând o anumită evoluție și având amprenta încrederii, sunt exploatate cu

rea-voință de potențialul escroc la realizarea intenției sale. Aptitudinea unui mijloc sau

metode de a induce în eroare depinde și de personalitatea victimei, de gradul de

instruire și educație, de mediul din care provine, de starea psihică în care se găsea în

momentul săvârșirii faptei.

În acest context, s-a arătat că prin oricare dintre cele două modalități -

înșelăciunea sau abuzul de încredere, care în realitate se și pot suprapune, făptuitorul

induce victima în eroare, îi creează o reprezentare falsă a realității, indiferent de

mijloacele utilizate, pentru a realiza transmiterea voită, sub incidența sa ori a altei

persoane bunului sau dreptului asupra lui, ce aparține celui supus manoperelor

frauduloase.

Pentru existența infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost

indusă în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări,

iar făptuitorul, deși simulează careva relații contractuale, nici nu are intenția de a-și

onora obligațiile.

În lumina celor statuate mai sus, instanța de apel a ținut să menționeze că

pentru calificarea faptei în baza art. 190 Cod penal, important este ca mijloacele

utilizate la săvârșirea faptei, să fie folosite pentru sustragere, nu pentru facilitarea

accesului la bunurile respective, nici pentru crearea unor condiții pentru luarea

ulterioară a bunurilor pe altă cale.

La caz, inculpatului Făină Boris i se impută comiterea escrocheriei în perioada

ianuarie-februarie 2019, adică perioada de timp în care ultimul era în relație de

concubinaj cu Vișan Cristina, or, ultima a indicat inclusiv în instanța de apel, că

începând cu luna septembrie 2018 și până în luna martie 2019, a concubinat cu Făină

Boris.

Nu au putut fi reținute ca fondate alegațiile acuzării reflectate și în actul de

invinuire precum că, „manifestând un comportament viclean si având scopul de a dobândi

6

ilicit bunurile altei peroane prin înșelăciune si inducere în eroare si prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani pentru repararea unui

microbuz ce urmează a fi folosit pentru transportarea cărnii pentru vânzarea la piață,

intenționat a obținut de la Visan Cristina cu care concubina la acel moment, bani în sumă de

800 euro”, or, inculpatul într-adevăr din banii primiți de la Vișan Cristina a procurat

un microbus care necesita reparație, fapt confirmat de vânzătorul acestui mijloc de

transport, Popușoi Vasile, precum și tatăl Cristinei Vișan, Eduard Vișan, iar

procurarea microbuzului nu a avut un careva pretext de inducere în eroare, dar a fost

procurat pentru a-l folosi la transportarea și vânzarea cărnii, fapt confirmat de însăși

Vișan Cristina care a relatat că „Făină Boris se ocupa cu vânzarea cărnii. La un moment dat

el a dorit să-si cumpere un microbuz, care urma a fi reparat. Deoarece la acel moment nu avea

bani, i-a dat bijuteriile sale pentru a fi puse în gaj, apoi a împrumutat pentru el 800 de euro de

la Bocancea Stela pentru a repara microbuzul. Bijuteriile i-au fost întoarse, iar 800 Euro nu.”

Având în vedere circumstanțele stabilite în prezenta speță, instanța a ajuns la

convingerea că între inculpat și partea vătămată au existat relații de concubinaj ce

implică ducerea unei gospodării comune, chiar dacă Vișan Cristina indică că ultimul

nu contribuia la întreținerea familiei create din sursele obținute la vânzarea cărnii,

litigiile dintre aceștia urmau a fi soluționate într-un proces civil și nu fac obiectul

infracțiunii de escrocherie în sensul invocat în rechizitoriu. Iar din cele relatate de

Vișan Cristina, ultima nu s-a adresat în ordine civilă în vederea încasării sumei de 800

euro deoarece nu dispunea de recipisă.

Tot în acest context, instanța a evidențiat că, reieșind din acțiunile întreprinse de

inculpat, care anterior a mai luat bani de la Vișan Cristina și i-a restituit, returnându-i

și bijuteriile evaluate la suma de 10 000 lei, care fusese gajate, precum și din învinuirea

adusă în acest sens, care se rezumă la sintagma, „sub pretext de inducere în eroare”, în

afară de sintagme generale, de către acuzare n-au fost stabilite careva acțiuni concrete

care ar scoate în evidență faptul, că Făină Boris intenționat le-a întreprins în vederea

intrării în stăpânire asupra sumei de 800 euro.

Cele reflectate mai sus, denotă că este lipsită de fundament în fapt și de drept

soluția propusă de partea acuzării privind condamnarea lui Făină Boris pentru o

pretinsă dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, or, în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă și obiectivă a

infracțiunii de escrocherie, neconfirmându-se prin suportul probatoriu propus de

acuzare că, intenția inculpatului ar fi fost îndreptată la comiterea escrocheriei, relațiile

dintre Făină Boris și partea vătămată Vișan Cristina, fiind de ordin civil.

În continuare, instanța de apel s-a referit la capătul de învinuire înaintat în baza

art. 320 alin. (1) Cod penal, susținând că prima instanță corect s ajuns la concluzia

privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii date, însă eronat a ajuns la

7

concluzia că, la momentul examinării cauzei ar fi prescris termenul de tragere la

răspundere penală, motiv din care, procesul penal în privința lui Făină Boris în baza art.

320 alin. (1) Cod penal, a fost încetat.

În susținerea acestei considerațiuni, instanța de apel a relevat că prin încheierea

Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 decembrie 2019 inculpatul Făină Boris a fost

anunțat în căutare pe motivul eschivării sale de la prezentarea în fața instanței de

judecată. Potrivit informației parvenite de la Inspectoratul de Poliție Edineț din

23.12.2019, în privința inculpatului Făină Boris a fost pornit dosarul de căutare cu nr.

XXXXX, locul aflării acestuia nefiind stabilit nici până la moment. Iar reieșind din

prevederile art. 60 Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua

săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 2 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni ușoare.

Totodată, conform prevederilor alin. (5) art. 60 Cod penal, curgerea prescripției se

suspendă dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea penală

sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripției se reia din momentul reținerii

persoanei sau din momentul autodenunțării. Însă persoana nu poate fi trasă la

răspundere penală dacă de la data săvârșirii infracțiunii au trecut 25 de ani și prescripția

nu a fost întreruptă prin săvârșirea unei noi infracțiuni.

Reieșind din normele de referință și din materialele cauzei, fapta comisă de Făină

Boris și încadrată juridic în baza art. 320 alin. (1) Cod penal a avut loc în perioada de

timp 09.08.2018 până la data de 19.11.2018, urmând să intervină prescripția tragerii la

răspundere penală la 19.11.2020, dacă curgerea prescripției nu era suspendată, însă

aceasta a fost suspendată la 17.12.2019, inculpatul fiind anunțat în căutare, împrejurare

omisă de instanța de fond.

Astfel, ținând cont de faptul că termenul tragerii la răspundere penală a

inculpatului Făină Boris în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 320 alin. (1) Cod

penal nu a expirat, ultimul fiind recunoscut vinovat în comiterea acestei fapte

prejudiciabile, instanța de apel s-a expus asupra mărimii și categoriei pedepsei penale.

La numirea pedepsei inculpatului Făină Boris, s-a ținut cont de principiile

generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal și criteriile de

individualizare a pedepsei stabilite în art. 75 Cod penal.

În cazul dat, pe linia de argumente expuse, luând în considerație persoana

inculpatului Făină Boris, care deși potrivit caracteristicii eliberate de primăria de la locul

de trai nu dispune de materiale compromițătoare în privința lui, acesta nu este la prima

abatere de la legea penală, anterior fiind condamnat: prin sentința Judecătoriei Edineț

din 19.05.2006 în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și art. 199 alin. (2) lit. a), c)

Cod penal în temeiul art. 84 Cod penal la 6 ani închisoare. Prin decizia Curții de Apel

8

Bălți din 12.07.2006 stabilită pedeapsa sub formă de amendă - 800 lei (executată); prin

sentința Judecătoriei Edineț din 05.10.2011 în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,

stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani, cu suspendarea

executării pedepsei pe un termen de 2 ani; prin sentința Judecătoriei Edineț din

30.05.2012 în baza art. 190 alin. (1) Cod penal - încetat în legătură cu împăcarea părților;

prin sentința Judecătoriei Edineț din 18.02.2015 în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,

stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani, cu suspendarea executării

pedepsei pe un termen de 2 ani; prin sentința Judecătoriei Briceni din 02.12.2016 în baza

art. 190 alin. (4) și art. 320 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 4 ani. Prin decizia Curții de Apel

Bălți din 29.07.2016 eliberat de pedeapsă în baza Legii cu privire la amnistie, nu s-a căit

în fapta comisă, părăsind teritoriul țării.

În sensul celor reținute mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul

corectării și reeducării inculpatului se va atinge doar prin aplicarea pedepsei cu

închisoare în cuantumul solicitat de acuzare, or, cuantumul dat este axat la limita de

mijloc, considerându-se că pedeapsa dată va asigura scopurile pedepsei, este echitabilă

faptei infracționale săvârșite și fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, își va

atinge scopul de corectare și reeducare a vinovatului.

ordinar de către procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga,

care invocând temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea acestei poziții, acuzatorul de stat menționează că nici instanța de

fond și nici instanța de apel nu a luat în considerare circumstanțele de fapt stabilite la

cercetarea judecătorească, care în opinia acuzării probează că Făină Boris este vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal.

Astfel, se conchide că instanțele de judecată nu au apreciat probele din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, prin ce au încălcat prevederile art. 101 Cod de

procedură penală.

În acest sens, se arată că instanțele de fond corect au reținut că s-a confirmat

primirea de către Făină Boris a sumei de 800 euro (16 000 lei) de la partea vătămată

Vișan Cristina, însă total neîntemeiat instanțele de judecată au reținut precum că acesta

constituie obiectul unui act juridic civil, întrucât în acțiunile prejudiciabile și intenția

9

infracțională a inculpatului se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

la art. 190 Cod penal, care are un caracter complex. Așadar, obiectul juridic principal îl

constituie relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile, iar obiectul

material îl constituie mijloacele financiare dobândite ilegal. Prin urmare, chiar dacă este

o aparență licită a tranzacției, Făină Boris a acționat intenționat în vederea inducerii în

eroare (după caz prin înșelăciune) a persoanei pentru a dobândi bani de la partea

vătămată, după care modul și felul cum a acționat după obținerea bunului, ne

demonstrează reaua credință a acestuia.

Din probele administrate rezultă că Făină Boris intenționat a indus-o în eroare pe

Vișan Cristina prin ce i-a viciat consimțământul, prezentând ca adevărată o faptă

mincinoasă în privința naturii contractului și anume, i-a creat acesteia impresia precum

că are loc o tranzacție de împrumut, ca ultima să-i transmiă banii, însă de facto Făină

Boris nu avea intenția să-și respecte angajamentul asumat.

Totodată, se arată că potrivit declaraților părții vătămate a fost stabilit că Făină

Boris și anterior a mai împrumutat bani de la ea pe care însă i-a restituit, obținând astfel

încrederea părții vătămate Vișan Cristina, convingând-o că are intenția de a rambursa

împrumutul și profitând de încrederea acordată a refuzat să-l restituie.

Prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane se înțelege transmiterea

benevolă făptuitorului de către victimă a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor sub

influența vicleniei și dolului. Examinând declarațiile părții vătămate, aceasta

menționează expres că Făină Boris, a intrat în încrederea sa și sub influența verbală a

acestuia și promisiunea că se va achita a transmis acestuia 800 euro, bani pe care acesta

nu i-a restituit. Mai mult ca atât, inculpatul a întreprins acțiuni pentru a crea

impedimente la încasarea sumei sau a automobilului procurat din acești bani,

înstrăinându-l.

lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele

considerente de fapt și de drept.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora.

În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu respectarea

condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

10

La caz, reieșind din argumentele invocate de către acuzatorul de stat, Colegiul

penal lărgit reține că, în drept, acesta face referire la temeiurile stipulate de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, pledând că instanțele nu au apreciat probele la justa

valoare, și incorect au ajuns la concluzia de a-l achita pe inculpat, din moment ce

acțiunile acestuia înglobează elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat

de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.

În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a

procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Așadar, pornind de la fapta prejudiciabilă ce i se incriminează inculpatului prin

actul de învinuire, precum că Făină Boris „…manifestând un comportament viclean și având

scopul de a dobândi ilicit bunurile altei peroane prin înșelăciune și inducere în eroare și prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani

pentru repararea unui microbuz ce urmează a fi folosit pentru transportarea cărnii pentru

vânzarea la piață, intenționat a obținut de la Vișan Cristina Eduard cu care concubina la acel

moment, bani în sumă de 800 euro…”, instanțele de fond justificat au constatat din probele

administrate, și anume din declarațiile martorului Vișan Eduard că inculpatul a luat de

la Vișan Cristina 800 de euro pentru a procura un microbuz. Făină Boris a procurat

microbuzul de la Popușoi Vasile, mașina nu era în stare bună, au reparat-o și era deja

bună (f.d. 130, vol. II).

Din cele relatate de martorul vizat, rezultă în mod cert că acțiunile de prezentare

ca adevărată a unei fapte mincinoase, sub pretextul că are nevoie de bani pentru

repararea unui microbuz, reținute prin actul de învinuire în sarcina inculpatului, sunt

combătute prin aceleași probe acumulate de către organul de urmărire penală și

administrate în fața instanțelor de fond.

La acest capitol, instanța de recurs ține să sublinieze că o acuzație penală, este

cercetată din punctul de vedere al structurii, fiind distinse trei elemente structurale:

fabula, formularea juridică și încadrarea juridică. Stabilirea faptelor care constituie

fabula acuzării și relevarea indicilor juridici creează condițiile necesare pentru

următoarea componentă a acuzării – încadrarea juridică. Se are în vedere rezultatul

activității de acuzare, adică recunoașterea oficială și fixarea corespunzătoare a

concluziei că fapta incriminată, cu formularea juridică respectivă, cade sub incidența

unei anumite norme de drept penal.

Cu referire la aspectul discutat, Colegiul lărgit statuează că instanțele de fond

întemeiat au constatat că acuzatorul de stat nu și-a motivat poziția și nu a constatat

11

modalitatea înșelăciunii, care poate fi verbală, scrisă sau sub forma unor acțiuni

concludente, cu atât mai mult nu au fost invocate date precum că, în scopul obținerii

mijloacelor financiare, Făina Boris a prezentat informații false sau a ascuns date care

erau obligatorii de a fi prezentate părții vătămate.

Tot aici se punctează că, primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui

angajament poate fi încadrată drept o escrocherie numai în cazul în care infractorul încă

la momentul intrării în posesia acestor bunuri avea drept scop însușirea lor și nu

intenționa să îndeplinească angajamentul asumat, însă reieșind din declarațiile părții

vătămate Vișan Cristina, Făină Boris anterior mai împrumuta bani de la ea și-i restituia.

Cele menționate supra, relevă temeinicia soluției pronunțate de către instanțele de

fond pe cazul dat, nefiind atestate careva dubii ce ar fi capabile să răstoarne concluziile

formate de către aceste instanțe.

Față de cele ce preced, instanța de recurs ține să menționeze că, probele verificate

suplimentar și de instanța de apel, prezintă dubii că inculpatul a comis infracțiunea de

escrocherie în circumstanțele descrise în rechizitoriu, mai mult acestea au confirmat încă

o dată că în acțiunile inculpatului nu sunt realizate latura obiectivă și cea subiectivă a

infracțiunii incriminate, deoarece acțiunile lui Făină Boris nu au fost îndreptate spre

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu

atât mai mult că nu s-a confirmat intenția acestuia de a sustrage bunurile (banii) la

momentul când intenționa să repare microbuzul procurat.

Or, în deplin acord cu art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală, sarcina

prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. Vinovăția persoanei trebuie să fie

dovedită în modul prevăzut de legea procesual penală, prin toate mecanismele

prevăzute de lege. Mai mult, conform art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală, organul

de urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a

evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului,

inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează

sau agravează răspunderea.

Generalizând asupra considerentelor expuse în prezenta decizie, Colegiul penal

lărgit, ca instanță de control judiciar, se raliază la raționamentele punctate de instanța de

apel constatate în decizia adoptată și își însușește integral argumentele de fapt și de

drept expuse de către această instanță, apreciind că criticele procurorului în acest sens

sunt nefondate.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză, nu se constată

admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală la etapa judecării apelului, după cum pledează procurorul.

12

Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit conchide că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419

Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, astfel că nu

există temei pentru admiterea recursului ordinar în sensul declarat de procuror.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul delegat în

Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Făină Boris

XXXXX, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 august 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

13