1ra-27/2023 — art. 327 al.1, art. 332 al.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 09 aprilie 2021, Brăilian Raisa a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal. Procesul penal de acuzare în privința lui Brăilian Raisa în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, din motivul prescripției tragerii la răspundere penală, cu liberarea de răspundere penală. A fost admisă integral acțiunea civilă și s-a încasat de la Brăilian Raisa în beneficiul lui Ucrainciuc Aculina, suma de 11.305 lei cu menținerea sechestrului până la repararea prejudiciului cauzat. A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Brăilian Raisa, activând în funcția de specialist pentru reglementarea regimului proprietății funciare a Primăriei com. Japca, r-nul Florești, fiind numită în funcția respectivă prin dispoziția nr. 61 din 19.09.2006 a Primarului com. Japca, r-nul Florești, prin urmare, în conformitate cu 1 prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal fiind persoană publică, având în virtutea funcției deținute anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, prevăzute în contractul individual de muncă și Fișa postului specialistului în reglementarea regimului proprietății funciare, fiind responsabilă de ținerea Cadastrului Funciar, organizarea și efectuarea lucrărilor pentru reglementarea regimului proprietății funciare pe teritoriul Primăriei, exercitarea controlului de stat asupra folosirii și protecției pământurilor în limitele teritoriului ce ține de competența Primăriei, reglementarea relațiilor funciare conform Codului funciar, pregătirea, înregistrarea și eliberarea în modul stabilit de lege a documentelor juridice posesorilor funciari, repartizarea în natură a terenurilor în folosință, proprietate și arendă, fiind responsabilă de exercitarea atribuțiilor sale de serviciu în strictă conformitate cu legislația în vigoare, știind cu certitudine că în conformitate cu prevederile art. 12 din Codul funciar, aprobat prin Legea RM nr. 828 din 25.12.1991, autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în baza hotărârii autorităților administrației publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest drept, iar art. 13 al Codului funciar stabilește că, Primăria satului (comunei) eliberează titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru fiecare teren, înregistrează proprietarii terenurilor în registrul cadastral al deținătorilor de terenuri, folosind intenționat situația de serviciu, din interes material și alte interese personale, a săvârșit infracțiunile de abuz de serviciu și fals în acte publice în următoarele circumstanțe: Astfel ea, acționând în mod intenționat, folosind situația de serviciu, urmărind scopul repartizării ilegale în proprietate privată fiului său Brăilian Anatolie, a unui lot de teren agricol cu suprafața de 0,7799 ha pe teritoriul Primăriei com. Japca, în interes material și personal, exprimat prin necesitatea camuflării acțiunilor sale ilegale și redării acestor acțiuni a unui aspect legal în vederea obținerii scopului său de împroprietărire ilegală a fiului său Brăilian Anatolie cu lotul de teren agricol indicat supra, contrar prevederilor art. 10 Cod funciar, aprobat prin Legea RM nr. 828 din 25.12.1991, care stipulează că, de competența consiliilor sătești (comunale) ține atribuirea terenurilor fără schimbarea destinației acestora, în modul stabilit de lege și autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri, în modul stabilit de lege; contrar prevederilor art. 12 Cod funciar care stipulează că, autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în baza hotărârii autorităților administrației publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest drept, în una din zilele lunii septembrie a anului 2012, data exactă a fost imposibil de a fi stabilită de către organul de urmărire penală, a falsificat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a sectorului de teren cu nr. cadastral XXXXX în care au fost introduse date vădit false precum că, prin Decizia Consiliului comunal Japca nr. 5/5 din 06.07.2000, deținătorului Brăilian Anatolie, care era fiul său, i-a fost repartizat în proprietate privată pământ cu o suprafață totală de 0,7779 ha, iar Titlul a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr. XXXXX. În continuare, pentru a- și duce acțiunile sale infracționale până la capăt, Brăilian Raisa a semnat în Titlul cu nr. cadastral XXXXX la rubricile „Inginerul pentru reglementarea regimului 2 proprietății funciare” și „Secretarul”, prezentându-l ulterior pentru semnare Primarului com. Japca Galben Tudor. În realitate, terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX aparținea lui Ucrainciuc Mihail la moment decedat, căruia prin Dispoziția Primarului com. Japca nr. 2 din 25.02.1999 i-a fost repartizat acest teren agricol din fondul de rezervă al Primăriei. Prin astfel de acțiuni, Brăilian Raisa a cauzat daune în proporții considerabile în sumă de 11305 lei reprezentantului (succesorului) părții vătămate Ucrainciuc Aculina. Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren este prevăzut în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 449 din 29.06.1992 despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară. Tot ea, activând în aceeași funcție, având aceleași atribuții de serviciu, acționând în mod intenționat, folosind situația de serviciu, urmărind același scop de repartizare ilegală în proprietate privată fiului său Brăilian Anatolie a unui lot de teren agricol cu suprafața de 0,7799 ha, în interes material și personal, exprimat prin necesitatea camuflării acțiunilor sale ilegale și redării acestor acțiuni a unui aspect legal în vederea obținerii scopului său de împroprietărire ilegală a fiului Brăilian Anatolie cu lotul de teren agricol indicat supra, în una din zilele lunii septembrie a anului 2012, data exactă a fost imposibil de a fi stabilită de către organul de urmărire penală, a falsificat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a sectorului de teren cu nr. cadastral XXXXX în care au fost introduse date vădit false precum că, prin Decizia Consiliului comunal Japca nr. 5/5 din 06.07.2000, deținătorului Brăilian Anatolie i-a fost repartizat în proprietate privată pământ cu o suprafață totală de 0,7779 ha. În continuare, Brăilian Raisa a semnat personal în Titlul cu nr. cadastral XXXXX la rubricile „Inginerul pentru reglementarea regimului proprietății funciare” și „Secretarul”, prezentându-l ulterior pentru semnare Primarului com. Japca Galben Tudor, redându-i astfel documentului fals un caracter aparent legal. În realitate, terenul agricol în litigiu aparținea lui Ucrainciuc Mihail la moment decedat, căruia prin Dispoziția Primarului com. Japca nr. 2 din 25.02.1999 i-a fost repartizat acest teren agricol din fondul de rezervă al Primăriei. Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren este prevăzut în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 449 din 29.06.1992 despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară, astfel acesta este un document oficial. La data de 16.02.2021, procurorul a depus ordonanță de modificare a învinuirii lui Brăilian Raisa, incriminându-i acesteia săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal- abuzul de serviciu, cu semnele de calificare: folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes material și în alte interese personale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și art. 332 alin. (1) Cod penal- falsul în acte publice, cu semnele de calificare: înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, acțiuni săvârșii din interes material și din alte interese personale. 3

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Avocatul Pîslaru Vitalie în numele inculpatei, care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei sentințe de achitare a lui Brăilian Raisa cu respingerea acțiunii civile. În argumentarea apelului s-a invocat că: - sentința era neîntemeiată și ilegală deoarece instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor acuzării, or nici un martor nu a prezentat în fața instanței careva probe acuzatorii doar Ucrainciuc Aculina a avut pretenții pe care le-a considerat neîntemeiate; - instanța de fond eronat a expus în textul sentinței unele declarații ale martorilor acuzării. A distorsionat declarațiile martorului Galben Nadejda, Prisacari Iulia, Ucrainciuc Aculina și Covali Valerii. Nu a fost argumentat legal prejudiciul material; - instanța a ignorat faptul că acuzatorul nu a prezentat nici o dovadă a prejudiciului, nici un act, certificate sau raport de evaluare a terenului care nu i-a aparținut niciodată cu drept de proprietate lui Ucrainciuc Mihail, la fel admiterea acțiunii civile de încasare în beneficiul lui Ucrainciuc Aculina a sumei de 11.300 lei este ilegală; - instanța de fond ilegal a expus declarațiile unor martori, racordându-le scopului de învinuire al lui Brăilian Raisa, violând prevederile art. 384 alin. (4) Cod de procedură penală. Instanța de judecată a menționat în sentință declarațiile martorilor care nu au fost prezenți și audiați în ședință, și nici declarațiile lor de la urmărirea penală nu au fost date citirii în ședința de judecată; - instanța de fond a dat o apreciere eronată situației de fapt și de drept. A ignorat faptul, că Ucrainciuc Aculina nu poate avea statut de parte vătămată și civilă, deoarece acuzatorul de stat, cât și dânsa nu au prezentat instanței nici un act ca dovadă a succesiunii în privința terenului de 0,70 ha oferit de Primăria Japca, Florești în folosință fiului decedat. A indicat că este necesară verificarea materialelor dosarului penal în care lipsea dovada, că Ucrainciuc Aculina poate fi recunoscută ca succesor și parte vătămată a fiului său decedat în coraport cu terenul de 0,70 ha oferit de Primărie în folosință. A fost ignorat faptul, că procurorul nu a prezentat nici o dovadă a falsului Titlului de proprietate cu nr. XXXXX și nr. XXXXX. Nu s-a prezentat în acest sens nici un Raport de expertiză, Notă informativă de la Cadastru sau organul funciar competent. Raportul de expertiză grafologică confirma spusele inculpatei, că dânsa a semnat în locul secretarului primăriei Japca, r-nul Florești, fiind obligată să semneze înlocuindu-l pe secretar, care la acel moment era peste hotare, la lucru, fapt confirmat de el în fața instanței de judecată; - instanța de fond ilegal a admis acțiunea civilă deoarece procesul penal de învinuire în privința lui Brăilian Raisa în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, s-a încetat în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, din motivul prescripției tragerii la răspunderea penală. 3.2 Inculpata a solicitat anularea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie achitată. 4 În argumentarea cererii de apel s-a menționat că ea nu a săvârșit nici o infracțiune și nici un martor al acuzării nu a declarat careva probe în acest sens. Ucrainciuc Aculina nu putea fi succesor al fiului decedat în privința terenului de 0.70 ha ce a fost repartizat în folosință de Primăria com. Japca cu drept ulterior de privatizare deoarece decedatul Ucrainciuc Mihail nu a perfectat actele de proprietate. Apelanta a menționat că nu a falsificat nici un Titlu de proprietate, doar a semnat în locul secretarului, fiind obligată să o facă, conținutul Titlurilor de proprietate nu au fost falsificate de nimeni doar cadastru raional a schimbat numerele. Nu există nici un raport de examinare care dovedește falsul acestor Titluri de proprietate. Astfel, nu a produs nici un prejudiciu lui Ucrainciuc Aculina deoarece nu a avut nici o implicare la repartizarea ulterioară a terenului dat în folosință fiului său de către Primăria Japca.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 iunie 2021, apelurile inculpatei și avocatului Pîslaru Vitalie au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punct de vedere al utilității, veridicității și coroborării lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, ajungând la concluzia, că vina inculpatei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și 332 alin.(1) Cod penal s-a confirmat pe deplin. Necătând la faptul că inculpata nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, săvârșirea infracțiunilor a fost dovedită prin probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile pârții vătămate Ucrainciuc Aculina, declarațiile martorilor Covali Valerii, Loghin Serghei, Cornea Valerii, Galben Nadejda, Prisacaru Iulia. La fel, în confirmarea vinovăției lui Brăilian Raisa, s-au reținut și probele scrise care au fost analizate și verificate de prima instanță, și anume: procesul-verbal de ridicare din 11.04.2016, prin care din Oficiul Cadastral Teritorial Florești au fost ridicate copii din Registrul bunurilor imobile a imobilului cu numărul cadastral XXXXX, cu anexe; procesul-verbal de ridicare din 06.07.2016, prin care de la notarul public Goinic Cristina a fost ridicat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX, eliberat pe numele lui Brăilian Anatolie; lista beneficiarilor de terenuri din fondul de rezervă al Primăriei din care se confirmă atribuirea terenului agricol pe numele lui Ucrainciuc Serghei prin dispoziția Primarului nr. 2 din 25.02.1999; raportul de expertiză grafoscopică nr. 225 din 15.11.2016, prin care se confirma că semnăturile din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren XXXXX eliberat pe numele lui Brăilian Anatolie în rubrica ”secretarul” a fost efectuată de Brăilian Raisa și în rubrica ”Inginer pentru reglementarea regimului proprietății funciare”, la fel, a fost efectuată de Brăilian Raisa; certificatul nr. 471 din 17.05.2017 eliberat de Primăria com. Japca, r-nul Florești, prin care se confirma că Ucrainciuc Mihail Ion era deținătorul de teren agricol cu suprafața de 0,78 ha pe terenul din fondul 5 de rezervă al Primăriei. Instanța de apel a admis acest certificat în calitatea lui de probă, deoarece conținutul acestui certificat corobora cu declarațiile părții vătămate Ucrainciuc Aculina și a martorilor Galben Nadejda, Prisacaru Iulia, Covali Valeriu, Cornea Valeriu și Loghin Serghei. În acest context nu existau temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. Partea apărării, în conținutul apelului depus, a menționat despre declarațiile unor martori indicați de prima instanță în conținutul sentinței emise, și anume Tuceac Elena, Brăilian Anatolie, Ucrainciuc Dionise, Galben Simion și Ghimpu Corneliu, care nu au fost audiați în fața primei instanțe. Instanța de apel a considerat necesar de a admite acest argument al apărării și a respins declarațiile acestor martori din calitatea lor de probe în confirmarea vinovăției lui Brăilian Raisa deoarece au fost admise de prima instanța contrar prevederilor art. 384 alin. (4) Cod de procedură penală, însă necătând la respingerea acestor declarații drept probe în confirmarea vinovăției inculpatei, a considerat vinovăția acesteia dovedită prin restul probelor cercetate nemijlocit în prima instanța și verificate în instanța de apel, fiind expuse mai sus în conținutul deciziei. Instanța de apel nu a putut admite ca temei de casare a sentinței nici argumentele avocatului privind recunoașterea neîntemeiată a lui Ucrainciuc Aculina în calitatea ei de parte vătămată, deoarece în cadrul ședințelor de judecată s-a stabilit cu certitudine, că anume Ucrainciuc Aculina este succesor al decedatului Ucrainciuc Mihail, care dispunea de dreptul de a primi prejudicial cauzat de Brăilian Raisa. Instanța de apel a considerat neîntemeiată și poziția părții apărării care a indicat despre lipsa unui document ce ar confirma dreptul de proprietate a terenului pe numele lui Ucrainciuc Mihail, deoarece acest argument contravenea informației secretarului Consiliului com. Japca și certificatului nr. 471 din 17.05.2017. La fel, s-a considerat necesar de a critica argumentele avocatului care a indicat dreptul de posesie a terenului după Ucrainciuc Mihail și nu dreptul de proprietate, deoarece actele date confirmau transmiterea terenului în proprietatea lui Ucrainciuc Mihail și nu în folosință. Instanța de apel a menționat că transmiterea în folosință a unui teren are loc în baza unui contract, care stabilește condițiile de folosire a terenului, pe când din informația Consiliului Japca s-a stabilit că terenul a fost transmis lui Ucrainciuc Mihail necondiționat. În concluzie, instanța de apel a considerat necesar de a păstra soluția primei instanțe privind admiterea acțiunii civile și încasarea daunei cauzate de inculpată în folosul lui Ucrainciuc Aculina, or poziția apărării privind necesitatea respingerii acțiunii pe motivul expirării termenului de prescripție privind aplicarea pedepsei penale nu este temei legal de respingere a acțiunii civile, or prima instanța a recunoscut inculpata vinovată în cele incriminate respectiv aceasta fiind obligată să achite prejudiciul cauzat prin acțiunile infracționale.

Avocatul Pîslaru Vitalie în numele inculpatei, în temeiul pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de 6 apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea recursului ordinar s-au invocat următoarele aspecte: - instanța de apel a expus declarațiile unor martori care au fost distorsionate în conținutul sentinței de către instanța de fond și pe care instanța de apel nu le-a verificat. Apărarea a solicitat să fie verificate declarațiile martorilor prin comparație a înscrisurilor audio, care distorsionat au fost menționate în textul sentinței, cât și în textul deciziei instanței de apel (declarațiile părții vătămate Ucrainciuc Aculina și a martorilor Covali Valerii, Loghin Serghei, Cornea Valerii, Galben Nadejda, Prisacaru Iulia); - instanța de apel a ignorat faptul că actele eliberate de Cadastru, nu pot sta la baza învinuirii inculpatei, deoarece conținutul lor nu conține careva probe acuzatorii. Aceste acte doar constată niște evenimente, acțiuni sau drepturi a persoanelor consemnate în ele: - instanțele de fond au dat o încadrare juridică greșită faptei imputate inculpatei, fapt care, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, servește temei pentru recurs; - instanța de apel a ignorat faptul că Brăilian Raisa nu a întocmit personal titlurile de proprietate, ea le-a semnat, fiind obligată prima dată, cât și a doua oară, după corectarea numărului de Titlu de către Cadastrul raional; - acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă pertinentă, concludentă și utilă care ar dovedi că Brăilian Raisa a introdus careva date vădit false în Titlurile menționate și astfel, aceste Titluri au fost falsificate. Din materialele dosarului este evident, că au fost eronat menționate numerele cadastrale și ulterior Cadastrul raional le-a corectat. Nici un deținător al acestor Titluri nu a avut careva pretenții, la fel și Primăria Japca nu a avut careva pretenții la conținutul acestor titluri; - instanța de apel a ignorat faptul că lipsește careva raport de expertiză care ar confirma că Titlurile au fost falsificate, a ignorat și faptul că Brăilian Raisa a semnat în rubrica „Secretar” cu semnătura personală, fiind obligată de a semna în lipsa acestuia. - s-a ignorat faptul că nu a fost adusă nici o probă, careva notă informativă cu privire la faptul că decizia Consiliului comunal Japca nr. 5/5 din 06.07.2000 este una eronată; - instanța de apel incorect a menționat raționamentul că există în latura obiectivă a acțiunilor inculpatei date vădit false ori de falsificare a unor astfel de documente, deoarece Titlurile de proprietate menționate mai sus au suferit corectare de către Cadastrul raional în ce privește numărul lor, iar inculpata a semnat cu semnătura sa, care nu este falsificată, potrivit raportului de expertiză grafologică, la rubrica “Secretar”, deoarece secretarul lipsea la locul de serviciu, fapt confirmat personal de martor în fața instanței; - incorect s-a menționat raționamentul în ce privește latura subiectivă a infracțiunii: 1) interes material; 2) alte interese personale - deoarece dânsa nu putea să 7 aibă și primi careva interes material și personal. Titlurile de proprietate sunt întocmite de către Cadastrul raional și transmise pentru semnare primăriilor locale, fapt confirmat de către martorii acuzării. În speță a fost corectat de către Cadastrul raional doar numărul Titlului de proprietate; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - în speță lipsește dovada dreptului de proprietate a fiului decedat, evident Ucrainciuc Aculina nu putea avea statut de succesor legal și încetarea urmăririi penale în baza prescripției tragerii la răspundere penală presupune încetarea oricăror altor sancțiuni față de inculpată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit la Curții Supreme de Justiție din 17 ianuarie 2022, a fost admis recursul ordinar, s-a casat total decizia și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanța de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat, că partea acuzării în calitate de probe ce ar confirma că Ucrainciuc Mihail a deținut dreptul de proprietate asupra lotului de teren agricol în litigiu cu suprafața de 0,7799, a prezentat certificatul nr. 471 din 17.05.2017 eliberat de Primăria com. Japca r-nul Florești (f.d. 42, vol. II) și lista beneficiarilor de terenuri din fondul de rezervă al Primăriei com. Japca r-nul Florești (f.d. 120, vol. I). Instanța de apel rejudecând cauza a reținut aceste probe drept pertinente, concludente și utile, ce confirmau transmiterea terenului în litigiu în proprietatea lui Ucrainciuc Mihail și nu în folosință, după cum a invocat partea apărării. Prin urmare, instanța de recurs a constatat că, lista prezentată constituie o notă informativă care confirmă atribuirea terenului agricol pe numele lui Ucrainciuc Mihail prin Dispoziția Primarului com. Japca nr. 2 din 25.02.1999, însă nu și dreptul de proprietate a acestuia. Iar certificatul menționat, la fel, confirmă faptul că Ucrainciuc Mihail, a fost deținător de teren agricol cu suprafața de 0,78 ha pe terenul din fondul de rezervă al Primăriei din anul 1999 până în anul 2006, și nu constituie un act juridic care ar confirma dreptul de proprietate asupra terenului menționat. Reieșind din cele expuse, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii contradictorii și nemotivate. Mai mult ca atât, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile apelanților invocate în apelurile declarate și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză. Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și că recursul de pe rol era întemeiat. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției 8 adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2022, apelurile inculpatei și al avocatului Pîslaru Vitalie au fost admise, s-a casat parțial sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care Brăilian Raisa a fost achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 al. (1) Cod penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală. Brăilian Raisa s-a considerat vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile intentate de către Ucrainciuc Aculina către Brăilian Raisa privind încasarea prejudiciului material în valoare de 11.305 lei, în temeiul art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală. A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte. În rest dispozițiile sentinței s-au menținut.

În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, la învinuirea adusă lui Brăilian Raisa în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, instanța de fond nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al coroborării lor, incorect ajungând la concluzia că Brăilian Raisa era vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel în urma evaluării integrale a probelor prezentate a ajuns la concluzia că existau dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpatei conform acuzării în comiterea infracțiunii incriminate prevăzute de art. 327 al.(1) Cod penal, totalitatea probelor cercetate de către instanță nicidecum nu confirmau temeinicia învinuirii aduse, nefiind prezentate pe cauză suficiente probe pertinente, concludente și utile, care puteau fi puse la baza unei sentințe de condamnare în privința inculpatei pe acest capăt de învinuire. De asemenea, instanța de fond incorect a ajuns la concluzia privind constatarea vinovăției lui Brăilian Raisa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și că inculpata necesita a fi achitată pe acest capăt de învinuire din motivul că fapta nu întrunea elementele infracțiunii, temei prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală. La argumentarea soluției, instanța de fond nu a soluționat chestiunea în cauză în deplină măsură, acordând o valoare primară probelor care, în opinia instanței, demonstrau vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal. 9 Instanța de apel a indicat că potrivit prevederilor art. 12, 13 Cod funciar, aprobat prin Legea RM nr.828 din 25.15.1991, autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în baza hotărârii autorităților administrației publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest drept. Primăria satului (comunei) eliberează titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru fiecare teren, înregistrează proprietarii terenului în registrul cadastral al deținătorilor de terenuri. Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren este prevăzut în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 449 din 29.06.1999 despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară. Potrivit certificatului nr. 471 din 17.05.2017, Ucrainciuc Mihail a fost deținător de teren agricol cu suprafața de 0,78 ha pe terenul din fondul de rezervă al Primăriei din 1999- 2006. Începând cu anul 1999 până în 2003 calculul și achitare a impozitului funciar pe terenul sus-numit a fost pe numele lui Ucrainciuc Mihail. În anii 2004-2005 calculul și achitare a impozitului funciar pe terenul dat a fost pe numele mamei sale- Ucrainciuc Aculina. Pentru anul 2006 calculul impozitului funciar pe terenul dat a fost calculat pe Ucrainciuc Mihail. La 20.10.2006 a fost scutit de plata ca persoană decedată, conform deciziei Consiliului Comunal nr.06/02 din 20.10.2006. Începând cu anul 2007 calculul impozitului funciar pe terenul dat nu s-a efectuat (f.d. 42 vol. II). La caz, partea acuzării în calitate de probe ce ar confirma că Ucrainciuc Mihail a deținut dreptul de proprietate asupra lotului de teren agricol în litigiu cu suprafața de 0,7799, a prezentat certificatul nr. XXXXX eliberat de Primăria com. Japca r-nul Florești (f.d. 42 vol. II) și lista beneficiarilor de terenuri din fondul de rezervă al Primăriei com. Japca r-nul Florești (f.d. 120 vol. I). Ca concluzie, instanța de apel a constatat că, lista prezentată constituia o notă informativă care confirma atribuirea terenului agricol pe numele lui Ucrainciuc Mihail prin Dispoziția Primarului com. Japca nr.2 din 25.02.1999, însă nu și dreptul de proprietate a acestuia. Iar certificatul menționat, confirma faptul că Ucrainciuc Mihail a fost deținător de teren agricol cu suprafața de 0,78 ha pe terenul din fondul de rezervă al Primăriei din anul 1999 până în anul 2006, și nu constituia un act juridic care ar confirma dreptul de proprietate asupra terenului menționat. În speță, Ucrainciuc Aculina nu putea avea statut de parte vătămată, deoarece în acest sens nu a fost prezentată dovadă a succesiunii în privința terenului de 0,78 ha oferit de Primăria com. Japca, r-nul Florești în folosință fiului ei decedat, care fiind în viață nu a deținut dreptul de proprietate asupra terenului, totodată nu a fost prezentat careva raport de evaluare a terenului care nu a aparținut nicicând cu drept de proprietate lui Ucrainciuc Mihail. Potrivit informației din 28.03.2016, în câmpul 1927106 nu s-a petrecut înregistrarea terenurilor la OCT Florești până în anul 2012, când a fost înregistrat la OCT Florești titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Brăilian Anatolie, cu nr.XXXXX (f.d. 42 vol. II). 10 Cu referire la componența de infracțiune, instanța de apel a atestat lipsa în acțiunile inculpatei a laturii obiective al infracțiunii de abuz de serviciu. Așadar, s-a conchis lipsa elementului obligatoriu ale laturii obiective a infracțiunii, și anume fapta prejudiciabilă, adică acțiunea sau inacțiunea de folosire a situației de serviciu, fapt ce nu au fost demonstrat de partea acuzării, deși învinuirea înaintată lui Brăilian Raisa în temeiul art. 327 alin. (1) Cod penal, prevedea în calitate de consecințe prejudiciabile daunele considerabile cauzate drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice, care în speță lipsesc. Referitor la învinuirea inculpatei în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatei și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor acesteia în baza art. 332 alin. (1) Cod penal. Cu referire la soluția instanței de fond privind încetarea procesului penal în temeiul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, cu liberare de răspundere penală, s-a atestat că instanța de fond nu a ținut cont de procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, prescrisă în art. 8 alin. (1), 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod de procedură penală. La caz, deși instanța de fond, în descriptiv, a descris fapta imputată inculpatei pe art. 332 alin. (1) Cod penal, ca fiind dovedită și a constatat că inculpata este vinovată de săvârșirea infracțiunii date, potrivit dispozitivului sentinței s-a hotărât liberarea de răspundere penală pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, cu încetarea procesului penal. Materialele cauzei atestă, că inculpata nu și-a expus opțiunea privind încetarea urmăririi penale sau liberarea de răspundere penală în temeiul expirării termenului de prescripție, atât inculpata cât și apărarea insistând asupra nevinovăției acesteia și solicitând adoptarea unei sentințe de achitare. La adoptarea soluției instanța de apel a indicat prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, potrivit cărora persoana se liberează de pedeapsă penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani. Dat fiind faptul că infracțiunea a fost comisă la în septembrie 2012, astfel din momentul comiterii până în prezent au trecut mai mult de 2 ani, și inculpata a solicitat achitarea și nu încetarea procesului penal pe motivul intervenirii termenului de prescripție și astfel, a fost adoptată o nouă hotărâre, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță. Instanța de apel a constatat că argumentele invocate în apelurile declarate sunt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond pe parcursul judecării cauzei. Prin urmare, a apreciat aceste argumente cu caracter declarativ și ca un mod de apărare a inculpatei în vederea eschivării de răspundere, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate. Deși inculpata nu se considera vinovată și indica că nu a comis careva ilegalități, s-a constatat că inculpata a falsificat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de 11 teren a sectorului de teren cu nr. cadastral XXXXX în care au fost introduse date vădit false precum că, prin Decizia Consiliului com. Japca nr. 5/5 din 06.07.2000, deținătorului Brăilian Anatolie i-a fost repartizat în proprietate privată pământ cu o suprafață totală de 0,7779 ha, la fel ea a semnat în locul secretarului, fapt confirmat prin raportul de expertiză grafoscopică nr. 225 din 15.11.2016 prin care s-a concluzionat, că: Semnătura din rubrica „Secretarul” din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX eliberat pe numele lui Brăilian Anatolie a fost executată de Brăilian Raisa, prin depunerea semnăturii proprii. Semnătura din rubrica „Inginer pentru reglementarea regimului proprietății funciare” din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX eliberat pe numele lui Brăilian Anatolie a fost executată de Brăilian Raisa (f.d. 167-176, vol. I). S-a indicat la fel că vinovăția inculpatei s-a confirmat și prin declarațiile martorilor audiați în cauză - Cornea Valeriu, Ucrainciuc Dionisie și Galben Nadejda, care au fost cercetate suplimentar în ședința instanței de apel. Temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor audiați pe cauză și de a considera că inculpata este incriminată pe nedrept nu s-au stabilit, mai ales că martorii au dat declarații fiind preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de mărturii false.

Procurorul în temeiul pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea parțială în latura învinuirii prevăzute de art. 327 alin. 1) Cod penal, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului se invocă: - vinovăția inculpatei și-a găsit confirmare prin depozițiile persoanelor audiate pe caz în raport cu întregul volum al probatoriului administrat, cărora instanța de apel le- a dat o apreciere incorectă și contrară aspectelor faptice a speței, ca rezultat fiind date o apreciere și încadrare greșită a acțiunilor lui Brăilian Raisa; - nu este de acord cu concluzia instanței de apel care critică soluția instanței de fond, referitor la vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 327 alin. (l) Cod penal, deoarece instanța de apel a considerat corectă soluția instanței de fond și a reținut că Brăilian Raisa a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (l) Cod penal; - nu este clară poziția instanței de apel care referitor la învinuirea prevăzută de art. 332 alin. (l) Cod penal a considerat corect faptul reținerii de către instanța de fond că inculpata a săvârșit acțiunile date, iar la componența de infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (l) Cod penal, a considerat că nu au fost cauzate și nu au survenit daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; - acțiunile lui Brăilian Raisa s-ar fi încadrat în limitele legii dacă ea ar fi activat în funcția respectivă la data de 06.07.2000 și feciorul ei Brăilian Anatolie la data aprobării Codului Funciar (aprobat prin Legea nr.828 din 25.12.1991, ar fi fost angajat în gospodăria locală și ar fi avut dreptul la repartizarea unei cote, sau a unei părți de cotă de teren agricol, dar acesta era minor și nu avea acest drept; 12 - s-a stabilit cu certitudine că Brăilian Anatolie a înstrăinat terenul agricol lui Ghimpu Corneliu pentru suma de 6000 lei. Ultimul când a plecat la OCT Florești să înregistreze terenul agricol au apărut probleme. Ulterior a fost întocmit un alt titlu pe teren fiind modificat numărul cadastral inițial, fiind indicat nr. XXXXX cu suprafața de 0,7779 ha, și a fost înregistrat în registrul bunurilor imobile după Brăilian Anatolie. Acest titlu l-a luat Brăilian Raisa și l-a semnat la Primăria Japca, iar ulterior i l-a transmis (f.d. 9-10 vol. II, 12-13 vol. III); - instanța de apel nu a clarificat obiectiv circumstanțele cauzei examinate adoptând o decizie ilegală, în latura achitării inculpatei pe art. 327 alin. (l) Cod penal.

Avocatul Pîslaru Vitalie în numele inculpatului a depus referință la recursul declarat de procuror, în care a solicitat respingerea recursului dat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Curtea Supremă de Justiție concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din conținutul recursului se constată că procurorul face trimitere la temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, menționând că instanța de apel eronat a constatat lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (l) Cod penal, or probatoriul demonstrează contrariul soluției date de instanța de apel. Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă instanța de recurs precizează că recurentul, referindu-se la pct. 6 din norma 13 menționată, nu a indicat care din temeiurile enumerate mai sus se referă la speța dată și aceasta nu a fost urmată de o argumentare ce ar indica concret la erorile procedurale depistate în instanța de apel și urmează a fi respins ca neîntemeiat. Instanța de recurs reține că, recurentul a indicat ca temei pentru declararea recursului, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 12) Cod de procedură penală, însă fără argumentarea și motivarea prin prisma temeiului invocat, a circumstanțelor care ar demonstra repararea erorilor de drept, comise de către instanțele de fond și anume că, faptei săvârșite de inculpată, i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs atestă că, potrivit conținutului recursului, recurentul invocă ilegalitatea hotărârii instanței de apel, considerând vinovăția inculpatei demonstrată ca fiind dovedită prin probele cercetate, corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, se resping alegațiile reținute în cererea de recurs, or, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat. La fel, se conchide că, instanța de apel, întemeiat și-a motivat soluțiile, astfel încât just a constatat achitarea inculpatei de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal. În speță se reține că, instanța de apel a respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a corectat eroarea comisă de prima instanță, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel iar soluția acesteia se întemeiază pe o bună motivare, corect a casat sentința instanței de fond și a conchis că Brăilian Raisa - pe capătul de învinuire prevăzut de art. 332 alin. (1) Cod penal, a fost liberată de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, iar din motiv că recurentul nu contestă în latura dată, instanța de recurs se v-a expune doar celălalt capăt de infracțiune; - pe capătul de învinuire prevăzut de art. 327 alin. (1) Cod penal, este achitată de infracțiunea imputată conform rechizitoriului, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de recurs susține poziția instanței de apel, precum că probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința instanței de fond și apel nu confirmă vina Brăilian Raisei de comiterea infracțiunii incriminate. Mai mult, poziția dată a fost argumentată în descriptivul deciziei, indicând că „Reieșind din analiza juridică a elementelor constitutive ale componenței infracțiunii prevăzute de art. 327 al.(1) CP, Colegiul penal atestă lipsa în cazul din speță în acțiunile inculpatei Brăilian Raisa a laturii obiective al infracțiunii de abuz de serviciu. Așadar, Colegiul penal conchide lipsa elementului obligatoriu ale laturii obiective al infracțiunii, și anume fapta prejudiciabilă, adică acțiunea sau inacțiunea de folosire a situației de serviciu, fapte ce nu au fost demonstrat de partea acuzării, deși învinuirea înaintată lui Brăilian Raisa în temeiul art.327 al.(1) Cod penal, prevede 14 în calitate de consecințe prejudiciabile daunele considerabile cauzate drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice, care în speță lipsesc.” În atare circumstanțe, urmează a se consemna că procurorul, în virtutea atribuțiilor sale funcționale stipulate în art. 5-6 al Legii cu privire la Procuratură din 25.02.2016, din care rezultă că dânsul, reprezentând învinuirea în instanța de judecată, are un rol activ de a contribui la aflarea adevărului în cadrul procesului penal, precum și cele expres prevăzute în Codul de procedură penală la art. 53, din care deducem că elementele procesului de tip contradictoriu indică la faptul că procurorul, în calitatea sa de titular al acțiunii penale, trebuie să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă acuzarea, fapta și vinovăția la care face referire prin actul de sesizare, întrucât instanța, la rândul ei, nu are sarcina probei învinuirii, aceasta din urmă revenindu-i procurorului. În același context, în conformitate cu art. 19 alin. (3) coroborat cu art. 254 alin. (1) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală este obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului. În conformitate cu principiul contradictorialității în procesul penal prevăzut în art. 24 Cod de procedură penală, (1) Urmărirea penală, apărarea și judecarea cauzei sunt separate și se efectuează de diferite organe și persoane. (2) Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim recunoscut și susținut de jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, deoarece funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărârea Capean contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării. Deși, procurorul susține că instanța de apel a ajuns la concluzia achitării lui Brăilian Raisa pe învinuirea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, prin ignorarea mai multor probe administrate în cursul urmăririi penale și cercetate de instanțele de judecată, totuși se consideră oportun de a consemna că instanța de apel a făcut o analiză minuțioasă a tuturor probelor administrate pe parcursul procesului penal, ajungând la concluzia corectă că acestea nu dovedesc vinovăția lui Brăilian Raisa de cele incriminate. În acest punct de analiză, instanța de recurs consideră necesar de a face trimitere și la jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate 15 satisface cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010). Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursul înaintat nu și-au găsit confirmare.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4)Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2022, în cauza penală privind-o pe BRĂILIAN Raisa XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Talpă Boris Daguța Sergiu 16