1ra-1842/2021 — art.327 alin.1, 332 alin.1 CP

1ra-1842/2021 — art.327 alin.1, 332 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1842/2021

1-17063799-01-1ra-20082021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

17 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Pîslaru Vitalie în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 iunie 2021, în cauza penală privind-o

pe

Brăilian Raisa Xxxx, născută la xxxx,

originară și domiciliată în s. xxxx, r-nul xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Raisa a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327

alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal.

Procesul penal de acuzare în privința cet. Brăilian Raisa în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, a fost încetat

în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, din motivul prescripției tragerii la răspundere

penală, cu liberarea de răspundere penală.

A fost admisă integral acțiunea civilă și s-a încasat de la Brăilian Raisa în

beneficiul cet. Ucrainciuc Aculina, suma de 11 305 (unsprezece mii trei sute cinci) lei

cu menținerea sechestrului până la repararea prejudiciului cauzat.

Raisa, activând în funcția de specialist pentru reglementarea regimului proprietății

funciare a primăriei comunei Japca, r-nul Florești, fiind numită în funcția respectivă

prin dispoziția nr. 61 din 19.09.2006 a primarului com. Japca, r-nul Florești, prin

urmare, în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal fiind persoană

publică, având în virtutea funcției deținute anumite drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorităților publice, prevăzute în contractul individual de

muncă și Fișa postului specialistului în reglementarea regimului proprietății

1

funciare, fiind responsabilă de ținerea Cadastrului Funciar, organizarea și efectuarea

lucrărilor pentru reglementarea regimului proprietății funciare pe teritoriul

primăriei, exercitarea controlului de stat asupra folosirii și protecției pământurilor în

limitele teritoriului ce țin de competența primăriei, reglementarea relațiilor funciare

conform Codului funciar, pregătirea, înregistrarea și eliberarea în modul stabilit de

lege a documentelor juridice posesorilor funciari, repartizarea în natură a terenurilor

în folosință, proprietate și arendă, fiind responsabilă de exercitarea atribuțiilor sale

de serviciu în strictă conformitate cu legislația în vigoare, știind cu certitudine că în

conformitate cu prevederile art. 12 din Codul funciar, aprobat prin Legea RM nr. 828

din 25.12.1991, autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren

echivalent se face în baza hotărârii autorităților administrației publice locale prin

eliberarea unui titlu ce confirmă acest drept, iar art. 13 al Codului funciar stabilește

că, primăria satului (comunei) eliberează titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren pentru fiecare teren, înregistrează proprietarii terenurilor în

registrul cadastral al deținătorilor de terenuri, folosind intenționat situația de

serviciu, din interes material și alte interese personale, a săvârșit infracțiunile de abuz

de serviciu și fals în acte publice în următoarele circumstanțe:

Astfel ea, acționând în mod intenționat, folosind situația de serviciu,

urmărind scopul repartizării ilegale în proprietate privată fiului său Brăilian

Anatolie, a unui lot de teren agricol cu suprafața de 0,7799 ha pe teritoriul primăriei

com. Japca, în interes material și personal, exprimat prin necesitatea camuflării

acțiunilor sale ilegale și redării acestor acțiuni a unui aspect legal în vederea obținerii

scopului său de împroprietărire ilegală a fiului său Brăilian Anatolie cu lotul de teren

agricol indicat supra, contrar prevederilor art. 10 Cod funciar, aprobat prin Legea

RM nr. 828 din 25.12.1991, care stipulează că, de competența consiliilor sătești

(comunale) ține atribuirea terenurilor fără schimbarea destinației acestora, în modul

stabilit de lege și autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri, în modul stabilit

de lege; contrar prevederilor art. 12 Cod funciar care stipulează că, autentificarea

dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în baza hotărârii

autorităților administrației publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest

drept, în una din zilele lunii septembrie a anului 2012, data exactă a fost imposibilă

de a fi stabilită de către organul de urmărire penală, a falsificat Titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren a sectorului de teren cu nr. cadastral xxxx în care

au fost introduse date vădit false precum că, prin Decizia Consiliului comunal Japca

nr. xxx din 06.07.2000, deținătorului Brăilian Anatolie, care este fiul său, i-a fost

repartizat în proprietate privată pământ cu o suprafață totală de 0,7779 ha, iar Titlul

a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr. 1091 la data de

06.07.2000. În continuare, pentru a-și duce acțiunile sale infracționale până la capăt,

Brăilian Raisa a semnat în Titlul cu nr. cadastral xxxx la rubricile „Inginerul pentru

reglementarea regimului proprietății funciare” și „Secretarul”, prezentându-l ulterior

pentru semnare primarului com. Japca Galben Tudor. În realitate, terenul agricol cu

nr. cadastral xxxx aparținea cet. Ucrainciuc Mihail la momentul decedat, căruia prin

Dispoziția primarului com. Japca nr. 2 din 25.02.1999 i-a fost repartizat acest teren

2

agricol din fondul de rezervă al primăriei. Prin astfel de acțiuni, Brăilian Raisa a

cauzat daune în proporții considerabile în sumă de 11305 lei reprezentantului

(succesorului) părții vătămate Ucrainciuc Aculina.

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren este prevăzut în

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 449 din 29.06.1992 despre aprobarea

modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și

beneficiere funciară.

Tot ea, activând în aceeași funcție, având aceleași atribuții de serviciu,

acționând în mod intenționat, folosind situația de serviciu, urmărind același scop de

repartizare ilegală în proprietate privată fiului său Brăilian Anatolie a unui lot de

teren agricol cu suprafața de 0,7799 ha, în interes material și personal, exprimat prin

necesitatea camuflării acțiunilor sale ilegale și redării acestor acțiuni a unui aspect

legal în vederea obținerii scopului său de împroprietărire ilegală a fiului Brăilian

Anatolie cu lotul de teren agricol indicat supra, în una din zilele lunii septembrie a

anului 2012, data exactă a fost imposibilă de a fi stabilită de către organul de urmărire

penală, a falsificat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a

sectorului de teren cu nr. cadastral xxxx în care au fost introduse date vădit false

precum că, prin Decizia Consiliului comunal Japca nr. xxx din 06.07.2000,

deținătorului Brăilian Anatolie i-a fost repartizat în proprietate privată pământ cu o

suprafață totală de 0,7779 ha. În continuare, Brăilian Raisa a semnat personal în Titlul

cu nr. cadastral xxxx la rubricile „Inginerul pentru reglementarea regimului

proprietății funciare” și „Secretarul”, prezentându-l ulterior pentru semnare

primarului com. Japca Galben Tudor, redându-i astfel documentului fals un caracter

aparent legal. În realitate, terenul agricol în litigiu aparținea cet. Ucrainciuc Mihail la

moment decedat, căruia prin Dispoziția primarului com. Japca nr. xx din 25.02.1999

i-a fost repartizat acest teren agricol din fondul de rezervă al primăriei. Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren este prevăzut în Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 449 din 29.06.1992 despre aprobarea modelelor

unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere

funciară, astfel acesta este un document oficial.

La data de 16 februarie 2021, procurorul a depus ordonanță de modificare a

învinuirii cet. Brăilian Raisa, incriminându-i acesteia săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal - abuzul de serviciu, cu semnele de calificare:

folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes material și

în alte interese personale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege alepersoanelor fizice și art. 332 alin. (1) Cod penal - falsul în acte

publice, cu semnele de calificare: înscrierea de către o persoană publică, în documentele

oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, acțiuni

săvârșie din interes material și din alte interese personale.

3.1. Avocatul Pîslaru Vitalie în numele inculpatului, care a solicitat admiterea

apelului, casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei sentințe de

achitare a cet. Brăilian Raisa cu respingerea acțiunii civile.

3

În argumentarea apelului a invocat că:

- sentința este neîntemeiată și ilegală deoarece instanța de fond a dat o

apreciere eronată probelor acuzării, or nici un martor nu a prezentat în fața instanței

careva probe acuzatorii doar cet. Ucrainciuc Aculina a avut pretenții pe care le-a

considerat neîntemeiate;

- instanța de fond eronat a expus în textul sentinței unele declarații ale

martorilor acuzării. A distorsionat declarațiile martorului Galben Nadejda, Prisacari

Iulia, Ucrainciuc Aculina și Covali Valerii. Nu a fost argumentat legal prejudiciul

material;

- instanța a ignorat faptul, că acuzatorul nu a prezentat nici o dovadă a

prejudiciului, nici un act, certificate sau raport de evaluare a terenului care nu i-a

aparținut niciodată cu drept de proprietate cet. Ucrainciuc Mihail, la fel admiterea

acțiunii civile de încasare în beneficiul cet. Ucrainciuc Aculina a sumei de 11 300 lei

MD este ilegală;

- instanța de fond ilegal a expus declarațiile unor martori, racordându-le

scopului de învinuire al cet. Brăilian Raisa, violând prevederile art. 384 alin. (4) Cod

de procedură penală. Instanța de judecată a menționat în sentință declarațiile

martorilor care nu au fost prezenți și audiați în ședință, și nici declarațiile lor de la

urmărirea penală nu au fost date citirii în ședința de judecată;

- instanța de fond a dat o apreciere eronată situației de fapt și de drept. A

ignorat faptul, că Ucrainciuc Aculina nu poate avea statut de parte vătămată și civilă,

deoarece acuzatorul de stat, cât și dânsa nu au prezentat instanței nici un act ca

dovadă a succesiunii în privința terenului de 0,70 ha oferit de Primăria Japca, Florești

în folosință fiului decedat. A indicat că este necesară verificarea materialelor

dosarului penal în care lipsește dovada, că Ucrainciuc Aculina poate fi recunoscută

ca succesor și parte vătămată a fiului său decedat în coraport cu terenul de 0,70 ha

oferit de primărie în folosință. A fost ignorat faptul, că procurorul nu a prezentat nici

o dovadă a falsului Titlului de proprietate cu nr. xxxx și nr. xxxx. Nu s-a prezentat în

acest sens nici un Raport de expertiză, Notă informativă de la Cadastru sau organul

funciar competent. Raportul de expertiză grafologică confirmă spusele inculpatei, că

dânsa a semnat în locul secretarului primăriei Japca, r-nul Florești, fiind obligată să

semneze înlocuindu-l pe secretar, care la acel moment era peste hotare, la lucru, fapt

confirmat de el în fața instanței de judecată;

- instanța de fond ilegal a admis acțiunea civilă deoarece procesul penal de

învinuire în privința cet. Brăilian Raisa în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, s-a încetat în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod

penal, din motivul prescripției tragerii la răspunderea penală.

Ca efect al încetării procesului penal, încetează oricare acțiune de

constrângere față de inculpat, astfel, decizia de recunoaștere a acțiunii civile este una

ilegală;

- potrivit art. 413 alin. (3) Cod de procedură penală, a solicitat cercetarea

suplimentară a probelor administrate în prima instanță, deoarece declarațiile unor

martori sunt distorsionate.

4

Instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor acuzării și a consemnat în

sentință declarațiile a cinci martori a acuzării, care nu au fost audiați în ședință.

3.2. Inculpata Brăilian Raisa, care a solicitat admiterea apelului, anularea

sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie achitat.

În argumentarea cererii de apel a menționat, că nu a săvârșit nici o infracțiune

și nici un martor al acuzării nu a declarat careva probe în acest sens.

Ucrainciuc Aculina nu poate fi succesor al fiului decedat în privința terenului

de 0,70 ha ce a fost repartizat în folosință de Primăria com. Japca cu drept ulterior de

privatizare deoarece decedatul Ucrainciuc Mihail nu a perfectat actele de proprietate.

Nu a falsificat nici un Titlu de proprietate doar a semnat în locul secretarului

fiind obligată să o facă, conținutul Titlurilor de proprietate nu au fost falsificate de

nimeni doar cadastru raional a schimbat numerele. Nu există nici un raport de

examinare care dovedește falsul acestor Titluri de proprietate. Astfel, nu a produs

nici un prejudiciu cet. Ucrainciuc Aculina deoarece nu a avut nici o implicare la

repartizarea ulterioară a terenului dat în folosință fiului său de către Primăria Japca.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, instanța

de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale,

examinând probele administrate din punctul de vedere al utilității, veridicității și

coroborării, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege,

ajungând la concluzia, că vina inculpatei Brăilian Raisa în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin.(1) Cod penal, s-a confirmat pe deplin.

Necătând la faptul că inculpata Brăilean Raisa nu și-a recunoscut vinovăția

în comiterea infracțiunilor incriminate, săvârșirea infracțiunilor este dovedită prin

următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate

suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile părții

vătămate Ucrainciuc Aculina, declarațiile martorilor Covali Valerii, Loghin Serghei,

Cornea Valerii, Galben Nadejda, Prisacaru Iulia.

La fel, în confirmarea vinovăției cet. Brăilian Raisa, instanța de apel

considerat necesar de a reține și probele scrise care au fost analizate și verificate de

prima instanță, și anume: procesul-verbal de ridicare din 11.04.2016, prin care din

Oficiul Cadastral Teritorial Florești au fost ridicate copii din Registrul bunurilor

imobile a imobilului cu numărul cadastral xxxx, cu anexe; procesul-verbal de ridicare

din 06.07.2016, prin care de la notarul public Goinic Cristina a fost ridicat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx, eliberat pe numele lui

Brăilian Anatolie; lista beneficiarilor de terenuri din fondul de rezervă al primăriei

din care se confirmă atribuirea terenului agricol pe numele lui Ucrainciuc Serghei

prin dispoziția primarului nr. 2 din 25.02.1999; raportul de expertiză grafoscopică nr.

225 din 15.11.2016, prin care se confirmă că semnăturile din titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren xxxx din 24.09.2012 eliberat pe numele lui Brăilean

Anatolie în rubrica ”secretarul” a fost efectuată de Brăilean Raisa și în rubrica

”Inginer pentru reglementarea regimului proprietății funciare”, la fel, este efectuată

5

de Brăilean Raisa; certificatul nr. xxx din 17.05.2017 eliberat de primăria com. Japca,

r-nul Florești, prin care se confirmă că cet. Ucrainciuc Mihail Ion este deținătorul de

teren agricol cu suprafața de 0,78 ha pe terenul din fondul de rezervă al primăriei.

Instanța de apel a admis acest certificat în calitatea lui de probă, deoarece conținutul

acestui certificat coroborează cu declarațiile părții vătămate Ucrainciuc Aculina și a

martorilor Galben Nadejda, Prisacaru Iulia, Covali Valeriu, Cornea Valeriu și Loghin

Serghei.

Instanța de apel, analizând declarațiile succesorului părții vătămate

Ucrainciuc Aculina, a martorilor, a considerat că acestea sunt veridice, relatează

adevărul, sunt consecvente, consecutive pe tot parcursul procesului, care

coroborează cu probele materiale scrise cercetate în ședința de judecată.

În acest context nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor,

instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea

probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Partea apărării, în conținutul apelului depus, a menționat despre declarațiile

unor martori indicați de prima instanță în conținutul sentinței emise, și anume

Tuceac Elena, Brăilian Anatolie, Ucrainciuc Dionise, Galben Simion și Ghimpu

Corneliu, care nu au fost audiați în fața primei instanțe. Instanța de apel a considerat

necesar de a admite acest argument al apărării și a respins declarațiile acestor martori

din calitatea lor de probe în confirmarea vinovăției cet. Brăilian Raisa deoarece au

fost admise de prima instanță contrar prevederilor art. 384 alin. (4) Cod de procedură

penală, însă necătând la respingerea acestor declarații drept probe în confirmarea

vinovăției inculpatei Brăilian Raisa, a considerat vinovăția acesteia dovedită prin

restul probelor cercetate nemijlocit în prima instanță și verificate în instanța de apel,

fiind expuse mai sus în conținutul deciziei.

Instanța de apel nu a putut admite ca temei de casare a sentinței nici

argumentele avocatului privind recunoașterea neîntemeiată a cet. Ucrainciuc

Aculina în calitatea ei de parte vătămată, deoarece în cadrul ședințelor de judecată s-

a stabilit cu certitudine, că anume Ucrainciuc Aculina este succesor a decedatului

Ucrainciuc Mihail, care dispune de dreptul de a primi prejudicial cauzat de Brăilian

Raisa.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată și poziția părții apărării care a

indicat despre lipsa unui document ce confirmă dreptul de proprietate a terenului

pe numele lui Ucrainciuc Mihail, deoarece acest argument contravine informației

secretarului consiliului comunal Japca și certificatului nr. xxx din 17.05.2017.

Instanța de apel, la fel, a considerat necesar de a critica argumentele

avocatului care a indicat dreptul de posesie a terenului după Ucrainciuc Mihail și nu

dreptul de proprietate, deoarece actele date confirmă transmiterea terenului în

proprietate lui Ucrainciuc Mihail și nu în folosință. Instanța de apel a menționat că

transmiterea în folosință a unui teren are loc în baza unui contract, care stabilesc

condițiile de folosire a terenului, pe când din informația consilului Japca s-a stabilit

că terenul a fost transmis lui Ucrainciuc Mihail necondiționat.

6

În baza celor expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia, că apelurile

declarate de inculpatul Brăilian Raisa și avocatul Pîslaru Vitalie în numele inculpatei

sunt nefondate și urmează a fi respinse, iar sentința instanței de fond fiind legală,

motivată și întemeiată, bazată pe o apreciere amplă a probelor administrate, urmează

a fi menținută fără modificări.

La fel, instanța de apel a considerat necesar de a păstra soluția primei instanțe

privind admiterea acțiunii civile și încasarea daunei cauzate de inculpată în folosul

cet. Ucrainciuc Aculina, or poziția apărării privind necesitatea respingerii acțiunii pe

motivul expirării termenului de prescripție privind aplicarea pedepsei penale nu este

temei legal de respingere a acțiunii civile, or prima instanță a recunoscut inculpata

Brăilian Raisa vinovată în cele incriminate respectiv aceasta fiind obligată să achite

prejudiciul cauzat prin acțiunile infracționale.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia, solicitând

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în

privința cet. Brăilian Raisa.

5.1. În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- instanța de apel a expus declarațiile unor martori care au fost distorsionate

în conținutul sentinței de către instanța de fond și pe care instanța de apel nu le-a

verificat. Apărarea a solicitat să fie verificate declarațiile martorilor prin comparație

a înscrisurilor audio, care distorsionat au fost menționate în textul sentinței, cât și în

textul deciziei instanței de apel (declarațiile părții vătămate Ucrainciuc Aculina și a

martorilor Covali Valerii, Loghin Serghei, Cornea Valerii, Galben Nadejda, Prisacaru

Iulia);

- instanța de apel a ignorat faptul că actele eliberate de Cadastru, nu pot sta

la baza învinuirii inculpatei, deoarece conținutul lor nu conține careva probe

acuzatorii. Aceste acte doar constată niște evenimente, acțiuni sau drepturi a

persoanelor consemnate în ele.

Instanța de apel eronat a acceptat aceste probe ca probe acuzatorii, deoarece

lista beneficiarilor de terenuri din fondul de rezervă al primăriei din care se confirmă

atribuirea terenului agricol pe numele lui Ucrainciuc Serghei prin dispoziția

primarului nr. 2 din 25.02.1999 - este o notă informativă, care confirmă atribuirea

terenului agricol defunctului Ucrainciuc Mihail dar nu dreptul de proprietate, iar

raportul de expertiză grafoscopică nr. xxx din 15.11.2016, prin care s-a confirmat că

semnăturile din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx din

24.09.2012, eliberat pe numele lui Brăilian Anatolie, în rubrica ”Secretarul”, a fost

efectuată de Brăilian Raisa - dovedește faptul, recunoscut de inculpată, că dânsa a

semnat în lipsa de la serviciu a secretarului, fapt care dânsul a declarat în fața

instanței și această probă nu poate fi acuzatorie. Titlul de proprietate, conform

declarațiilor martorilor se întocmește de Cadastrul raional și se transmite la primăria

locală doar pentru semnare;

7

- instanțele de fond au dat o încadrare juridică greșită faptei imputate

inculpatei, fapt care, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

servește temei pentru recurs;

- instanța de apel a ignorat faptul că Brăilian Raisa nu a întocmit personal

titlurile de proprietate, ea le-a semnat fiind obligată prima dată, cât și a doua oară,

după corectarea numărului de Titlu de către Cadastrul raional;

- acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă pertinentă, concludentă și utilă

care ar dovedi că Brăilian Raisa a introdus careva date vădit false în Titlurile

mentionate și astfel, aceste Titluri au fost falsificate. Din materialele dosarului este

evident, că au fost eronat menționate numerele cadastrale și ulterior Cadastrul

raional le-a corectat. Nici un deținător al acestor Titluri nu a avut careva pretenții, la

fel și primăria Japca nu a avut careva pretenții la conținutul acestor titluri;

- instanța de apel a ignorat faptul că lipsește careva raport de expertiză care

confirmă că Titlurile au fost falsificate, ignoră faptul că Brăilian Raisa a semnat în

rubrica „Secretar” cu semnătura personală, fiind obligată de a semna în lipsa

acestuia.

La fel, instanța de apel a ignorat faptul că nu a fost adusă nici o probă, careva

notă informativă cu privire la faptul că decizia Consiliului comunal Japca nr. 5/5 din

06.07.2000 este una eronată;

- instanța de apel incorect a menționat raționamentul că există în latura

obiectivă a acțiunilor inculpatei date vădit false ori de falsificare a unor astfel de

documente, deoarece Titlurile de proprietate menționate mai sus au suferit corectare

de către Cadastrul raional în ce privește numărul lor, iar inculpata a semnat cu

semnătura sa, care nu este falsificată, potrivit raportului de expertiză grafologică, la

rubrica “Secretar”, deoarece secretarul lipsea la locul de serviciu, fapt confirmat

personal de martor în fața instanței;

- la fel, instanța de apel incorect a menționat raționamentul în ce privește

latura subiectivă a infracțiunii: 1) interes material; 2) alte interese personale -

deoarece dânsa nu putea să aibă și primi careva interes material și personal. Titlurile

de proprietate sunt întocmite de către Cadastrul raional și transmise pentru semnare

primăriilor locale, fapt confirmat de către martorii acuzării. În speță a fost corectat

de către Cadastrul raional doar numărul Titlului de proprietate;

- instanța de apel insuficient a verificat legalitatea sentinței, a dat o încadrare

juridică greșită faptelor inculpatei și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel;

- în speță lipsește dovada dreptului de proprietate a fiului decedat, evident

Ucrainciuc Aculina nu poate avea statut de succesor legal și încetarea urmăririi

penale în baza prescripției tragerii la răspundere penală presupune încetarea oricăror

altor sancțiuni față de inculpat.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat

de către avocatul Pîslaru Vitalie în numele inculpatei, menționând că acesta urmează

a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece temeiurile la care se

8

referă recurentul nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept,

care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței

de apel. Or, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate în instanță, conform materialelor din dosar, iar conținutul

deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală.

în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi

admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept

să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate,

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel,

raportată la argumentele invocate în recurs, constată că instanța de apel la adoptarea

soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii

9

procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea

constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea

versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate

la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele

esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii

trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către

instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală

sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou

cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi

hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale.

Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării

integrale a deciziei instanței de apel și dispunerii rejudecării de către instanța de apel,

Colegiul ține să evidențieze că, încadrarea juridică a faptei are importanță atât pentru

aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecății

determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și

conținutul constitutiv al acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei

presupune implicit stabilirea textului din legea penală, care prevede și sancționează

fapta socialmente periculoasă ce face obiectul cauzei penale.

La caz, a fost declarat recurs ordinar de avocatul inculpatei, care pledează

pentru casarea deciziei de condamnare a inculpatului, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpata să fie achitată, pe motiv că fapta incriminată nu întrunește elementele

infracțiunii.

Drept temeiuri pentru recurs apărătorul invocă art. 427 alin. (1) pct. 6), 12)

Cod de procedură penală.

Potrivit prevederilor art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi procesuale obligatorii

menționate supra, nu au fost respectate întocmai la judecarea apelului de către

instanțele ierarhic inferioare.

În materie penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile

aduse unei persoane și, implicit, cu privire la încadrarea juridică a faptei pe care

instanța o poate reține împotriva acesteia, este o condiție esențială a echității

procedurii.

10

Astfel, prin sentință, inculpata Brăilian Raisa a fost recunoscută vinovată de

faptul că activând în funcția de specialist pentru reglementarea proprietății funciare

a primăriei comunei Japca r-nul Florești, și folosindu-se de situația de serviciu,

urmărind scopul repartizării ilegale în proprietate privată fiului său Brăilian

Anatolie, a unui lot de teren agricol cu suprafața de 0,7799 ha pe teritoriul primăriei

com. Japca, în interes material și personal, a camuflat acțiunile sale ilegale și a redat

acestor acțiuni un aspect legal în vederea obținerii scopului său de împroprietărire

ilegală a fiului său Brăilian Anatolie cu lotul de teren agricol indicat supra.

Potrivit Dispoziției primarului comunei Japca nr. 2 din 25.02.1999, terenul

agricol în litigiu cu suprafața de 0,7799 ha aparținea cet. Ucrainciuc Mihail, căruia i-

a fost repartizat din fondul de rezervă al primăriei.

Astfel, prin aceste acțiuni, Brăilian Raisa a cauzat daune în proporții

considerabile, în sumă de 11 305 lei, reprezentantului (succesorului) părții vătămate,

Ucrainciuc Aculina.

Potrivit prevederilor art. art. 12 și 13 din Codul funciar, aprobat prin Legea

RM nr. 828 din 25.15.1991, autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren

echivalent se face în baza hotărârii autorităților administrației publice locale prin eliberarea

unui titlu ce confirmă acest drept. Primăria satului (comunei) eliberează titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru fiecare teren, înregistrează proprietarii

terenului în registrul cadastral al deținătorilor de terenuri.

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren este prevăzut în

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 449 din 29.06.1999 despre aprobarea

modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și

beneficiere funciară.

Potrivit materialelor cauzei Colegiul constată, că partea acuzării în calitate de

probe ce ar confirma că cet. Ucrainciuc Mihail, a deținut dreptul de proprietate

asupra lotului de teren agricol în litigiu cu suprafața de 0,7799, a prezentat certificatul

nr. xxx din 17.05.2017 eliberat de primăria com. Japca r-nul Florești (f.d. 42, vol. II)și lista

beneficiarilor de terenuri din fondul de rezervă al primăriei com. Japca r-nul Florești (f.d.

120, vol. I).

Instanța de apel rejudecând cauza a reținut aceste probe drept pertinente,

concludente și utile, ce confirmă transmiterea terenului în litigiu în proprietatea cet.

Ucrainciuc Mihail și nu în folosință, după cum a invocat partea apărării.

Având în vedere dispozițiile legale menționate supra, în raport cu cele

reținute de instanța de apel, Colegiul penal lărgit constată că, lista prezentată

constituie o notă informativă care confirmă atribuirea terenului agricol pe numele lui

Ucrainciuc Mihail prin Dispoziția primarului comunei Japca nr. xxx din 25.02.1999,

însă nu și dreptul de proprietate a acestuia. Iar certificatul menționat, la fel, confirmă

faptul că Ucrainciuc Mihail, a fost deținător de teren agricol cu suprafața de 0,78 ha

pe terenul din fondul de rezervă al primăriei din anul 1999 până în anul 2006, și nu

constituie un act juridic care ar confirma dreptul de proprietate asupra terenului

menționat.

11

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal constată că, instanța de apel nu a

pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele

reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte

evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii contradictorii și

nemotivate.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile

apelanților invocate în apelurile declarate și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce

a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive

legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței, și că recursul de pe rol este întemeiat.

În mare parte, soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează

pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02),

hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra cauzei a considerat

că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau

fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o

apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței

deferite judecății. Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența

să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei

de către instanța ierarhic inferioară, în speță, ținânduse cont inclusiv de faptul că și

sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție

să dispună rejudecarea cauzei.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură

penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436

Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în

strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate în coroborare cu faptele stabilite în ședința de judecată

și legalitea probelor cercetate nemijlocit în ședința de judecată, ținând cont de

12

motivele invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 7 al prezentei decizii și ca

urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu

prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Pîslaru Vitalie în numele

inculpatei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 iunie

2021, în cauza penală privind-o pe Brăilian Raisa Xxxxx, și dispune rejudecarea

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 04 martie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

13