1ra-681/22 — art. 42 alin. 3, 276 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 11 martie 2021, Railean Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal și liberat de răspundere penală în baza art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Prin aceeași sentință, procesul penal privind învinuirea lui Railean Oleg de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă înaintată de Lungu Ion împotriva lui Railean Oleg cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 167 944,00 lei și a prejudiciului moral în mărime de 50 000,00 lei, a fost admisă parțial. A fost dispusă încasarea de la Railean Oleg în beneficiul lui Lungu Ion a prejudiciului moral în mărime de 10 000 (zece mii) lei. În rest, cerințele lui Lungu Ion au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Solicitarea părții acuzării privind încasarea din contul inculpatului Railean Oleg a cheltuielilor judiciare în mărime de 340,97 lei, a fost respinsă 1 ca fiind neîntemeiată.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, Railean Oleg din interes personal, în vederea legalizării a unor elemente de identificare ale autovehiculelor, în perioada cuprinsă între 07 iulie 2014 și 25 iulie 2014, a organizat falsificarea seriei, de către persoane neidentificate și în circumstanțe neelucidate la moment de către organul de urmărire penală, al blocului motorului de model 612, anul fabricației 2001, cu 5 cilindri, 1 turbocompresor, ce corespunde volumului cilindrilor 2,71 l - (2685 cm3), fiindu-i atribuit același număr de serie „xxxxxx xxxxxx” cu numărul de serie al blocului motorului original, falsificare ce a fost realizată: prin modificarea imprimării, neavând aceiași adâncime de ștanțare; prin diferența distanțelor dintre litere; prin înclinația literelor de la linia de ștanțare; prin nerespectarea configurației literelor; prin lipsa urmelor de prelucrarea de uzină (linii paralele - semicerc), însă fiind prezente urme de prelucrare mecanică sub formă de linii haotice, cu minus de metal de pe această suprafață; ca ulterior, motorul vizat, să fie înlocuit și amplasat la microbuzul de marca „MERCEDES” (vehicul ce aparținea cu drept de proprietate lui Railean Mihai), modelul 315 CDI, cu numărul de înmatriculare xxxxxx xxxxxx (numărul de înmatriculare xxxxxx xxxxxx a fost eliberat la 08.02.2013 până la 21.04.2015, iar de la 09.07.2015 și până-n prezent fiind eliberat numărul de înmatriculare xxx xxxxx), a cărui motor originar era de model 646, anul fabricației 2006, cu 4 cilindri, 2 compresoare turbo, ce corespunde volumului cilindrilor 2,15 l - (2148 cm3), cu numărul de serie „xxxxxx xxxxxx” și ulterior autoturismul modificat la 11.12.2015 a fost vândut cet. Lungu Ion, prin ce i-a fost cauzat părții vătămate Lungu Ion un prejudiciu material.

Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Railean Oleg, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care prin care să fie dispusă achitarea lui Railean Oleg pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta. Respingerea ca fiind neîntemeiată a acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Lungu Ion către inculpatul Railean Oleg. Casarea integrală a încheierii protocolare a Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 28 februarie 2019, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admisă cererea inculpatului Railean Oleg cu privire la examinarea cauzei penale în lipsa sa. În motivarea apelului a indicat că, fapta constatată de prima instanță nu și-a găsit confirmarea pe parcursul cercetării judecătorești și în special din declarațiile inculpatului Răilean Oleg și declarațiile martorilor Veverița Mihai și Bostan Stepan, din care rezultă că fapta nu a fost săvârșită de către Railean Oleg. Astfel, consideră că starea de fapt constatată de prima instanță și cea de apel a fost bazată pe aprecierea eronată a probelor administrate de către instanța de judecată. Partea apărării a menționat că, prima instanță a trecut cu vederea probele administrate care confirmă fără careva dubii că infracțiunea 2 incriminată lui Railean Oleg nu a fost săvârșită de către acesta. Or, învinuirea înaintată acestuia nu și-a găsit confirmare, lipsind cu desăvârșire vinovăția persoanei, element obligatoriu al componenței de infracțiune incriminate lui Railean Oleg, motive din care solicită achitarea inculpatului și anume lipsa faptei infracționale. A indicat că, în momentul efectuării tranzacției de vânzare- cumpărare a mijlocului de transport de model „Mercedes 315 CDI” cu nr. de identificare (VIN) xxxxxx xxxxxx, dintre Lungu Ion și Railean Mihai și transcrierii acestuia pe numele lui Lungu Ion, autovehicul dat a fost suspus verificării tehnice și identificării de către un expert al Secției înmatriculare a transportului și calificare a conducătorilor auto din mun. Orhei. Partea apărării a evidențiat că, ulterior tranzacției de vânzare- cumpărare, mijlocul de transport a fost supus mai multor verificări de către SÎTCCA ORHEI în cadrul cărora s-au constatat lipsa unor deficiențe la acesta. Potrivit fișei pentru proprietarii particulari în procesul reînmatriculării autovehiculului din 11.12.2015 acesta a fost supus verificării și s-a constatat lipsa unor deficiențe, iar capacitatea motorului era de 2148 kg/cm. Or, pînă la vânzarea mijlocului de transport acesta a fost supus verificării de trei ori de către experții instituției menționate, fiind confirmată capacitatea motorului de 2148 kg/cm și seria motorului, nefiind stabilite careva neajunsuri în acest sens. A menționat că, din circumstanțele cauzei penale se atestă că în anul 2014 Railean Mihail a devenit proprietar al automobilului „Mercedes 315 GDI”, cu nr. de înmatriculare - xxxxxx xxxxxx, pe care la 11.12.2015 l-a înstrăinat lui Lungu Ion, care la sfârșitul lunii februarie 2016 ar fi fost depistat faptul că a fost supus modificării blocul de serie al motorului nominalizat, ultimul depunând în cadrul procesului penal declarații contradictorii. Partea apărării a menționat că, prima instanță a apreciat eronat și arbitrar probele, în special declarațiile martorilor care reprezintă doar prezumții și nu indică la faptul că Railean Oleg a săvârșit infracțiunea incriminată. A indicat că, în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate careva acțiuni concrete ale inculpatului Railean Oleg care ar fi permis condamnarea acestuia pentru faptul organizării falsificării numărului de serie al blocului motorului autovehiculului prin modificare. Partea apărării a evidențiat că, deși inculpatul Railean Oleg a depus în instanță cerere privind examinarea cauzei în lipsa sa fiind asistat de un apărător pe tot parcursul procesului penal, prima instanță a neglijat această solicitare și a respins-o neîntemeiat. Or, participarea inculpatului la un proces pentru comiterea unei infracțiuni ușoare nu este obligatorie, iar legiuitorul a prevăzut dreptul acestuia de a nu participa la examinarea cauzei sale penale. Mai mult, infracțiunea incriminată lui Railean Oleg fiind una ușoară, și termenul de prescripție de atragerea la răspundere penală fiind expirat, cauza se examina o perioadă îndelungată de timp, fiind prezente și numeroase amânări a ședințelor de judecată. 3 A evidențiat că, nu poate exista o încălcare a dreptului la un proces echitabil atunci când persoana acuzată a fost informată cu privire la data și la locul procesului sau atunci când a fost apărată de către un avocat pe care l-a mandatat în acest scop. Or, practica judiciară a statuat dreptul persoanei de a renunța de bunăvoie la garanțiile unui proces echitabil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2022, apelul declarat de către Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Railean Oleg a fost respins ca fiind nefondat și menținută sentința fără modificări. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Railean Oleg în baza art. 42, alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpatului Railean Oleg în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 al. (3), 276 al. (1) Cod penal și-a găsit confirmare deplină atât prin intermediul probelor prezentate și cercetate în ședința de judecată, recercetate în ședința instanței de apel, și anume: - declarațiile inculpatului Railean Oleg; - declarațiile părții vătămate Lungu Ion; - declarațiile martorului Bostan Stepan; - declarațiile martorului Veverița Mihail; - declarațiile martorului Solonaru Alexandru; - procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 27.02.2016 (vol. I f. d. 36); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.02.2016 (vol. I d. f. 38-39); - procesul-verbal de reținere și aducere a vehiculului la parcarea specială din 27.02.2016 (vol. I, d. f. 40, 41-42); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la procesul penal din 27.02.2016 (vol. I f. d. 43); - copia contractului de vânzare-cumpărare din 11.12.2015 (vol. I, d. f. 49); - copia contractului de vânzare-cumpărare din 11.12.2015 (vol. 1, d. f. 50); - raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-1848 din 14.04.2016 (vol. 1, f. d. 126-129); - raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-1448 din 18.04.2016 (vol.1, f.d.132-138); -ordonanța de anexare a documentelor/înscrisurilor în cauza penală si recunoașterea acestora în calitate de mijloc material de probă din 26.04.2016 (vol. 1 f. d. 142); - procesul-verbal de examinare a înregistrării audio plasată pe mijloc optic din 14.06.2016 (vol. 1, f. d. 144-149); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a înregistrării audio, ce este imprimată pe suportul optic, în calitate de mijloc material de probă la cauza penală (vol. 1 f.d. 150); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 13.03.2018 (vol. 1, f. d. 171-173); - ordonanța de anexare a documentelor/înscrisurilor la cauza penală si recunoașterea acestora în calitate de mijloc material de probă din 13.03.2018 (vol. 1 f. d. 177). Instanța de apel, a respins solicitarea părții apărării cu privire la casarea încheierii protocolare din 28 februarie 2019 (f.d. 49, vol. II) emisă de prima instanță prin care a fost respinsă cererea inculpatului Railean Oleg cu privire la examinarea cauzei în lipsa lui, or, la etapa apelului această încheiere este 4 depășită, iar anularea sau casarea acestei încheieri nu va produce nici un efect juridic care ar duce la schimbarea situației inculpatului Railean Oleg, prin urmare solicitarea a fost respinsă ca nefondată, or, nu ține de continuitatea procesului penal. În desfășurarea deciziei, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Railean Oleg a săvârșit infracțiunile prevăzută de art. art. 42 al. (3), 276 al. (1) Cod penal, iar prima instanță a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale. Instanța de apel, cercetând materialele cauzei și audiind participanții la proces, a reținut că, inculpatul Railean Oleg, din interes personal, în vederea legalizării unor elemente de identificare ale autovehiculelor, în perioada cuprinsă între 07 iulie 2014 și 25 iulie 2014, a organizat falsificarea seriei, de către persoane neidentificate și- n circumstanțe neelucidate la moment de către organul de urmărire penală, al blocului motorului de model 612, anul fabricației 2001, cu 5 cilindri, 1 turbocompresor, ce corespunde volumului cilindrilor 2,71 l - (2685 cm3), fiindu-i atribuit același număr de serie „xxxxxx xxxxxx” cu numărul de serie al blocului motorului original, falsificare ce a fost realizată: prin modificarea imprimării, neavând aceiași adâncime de ștanțare; prin diferența distanțelor dintre litere; prin înclinația literelor de la linia de ștanțare; prin nerespectarea configurației literelor; prin lipsa urmelor de prelucrarea de uzină (linii paralele - semicerc), însă fiind prezente urme de prelucrare mecanică sub formă de linii haotice, cu minus de metal de pe această suprafață; ca ulterior, motorul vizat, să fie înlocuit și amplasat la microbuzul de marca „MERCEDES” (vehicul ce aparținea cu drept de proprietate lui Railean Mihai), modelul 315 CDI, cu numărul de înmatriculare xxxxxx xxxxxx (numărul de înmatriculare xxxxxx xxxxxx a fost eliberat la 08.02.2013 până la 21.04.2015, iar de la 09.07.2015 și până-n prezent fiind eliberat numărul de înmatriculare xxxxxx xxxxxx), a cărui motor originar era de model 646, anul fabricației 2006, cu 4 cilindri, 2 compresoare turbo, ce corespunde volumului cilindrilor 2,15 l - (2148 cm3), cu numărul de serie „xxxxxx xxxxxx” și ulterior autoturismul modificat la 11.12.21015 a fost vândut cet. Lungu Ion, prin ce i-a fost cauzat părții vătămate Lungu Ion un prejudiciu material. Astfel, Railean Oleg, prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunile prevăzută de art. art. 42 al. (3), 276 al. (1) Cod Penal, după indicii calificativi organizarea falsificării numărului de serie al blocului motorului autovehiculului prin modificare. Prin urmare, instanța de apel a indicat că, nu pot fi reținute argumentele avocatului Gheorghe Ionaș, invocate în apel precum că, vinovăția lui Railean Oleg nu a fost probată, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Lungu Ion, declarațiilor martorilor Bostan Stepan, Solonaru Alexandru și potrivit procesului-verbal de examinare a înregistrării audio din 14.06.2016 și rapoartelor de expertiză efectuate în prezenta cauză penală, s-a constatat că, 5 inculpatul Railean Oleg cunoștea despre falsificarea numărului de serie al blocului motorului de model 612, anul fabricației 2001, cu 5 cilindri, 1 turbocompresor, ce corespunde volumului cilindrilor 2,711 - (2685 am/3) fiindu-i atribuit numărul de serie „xxxxxx xxxxxx” cu numărul de serie al blocului motorului original. De asemenea, instanța de apel a respins și argumentele apărării precum că, învinuirea adusă lui Railean Oleg privind falsificarea în perioada 07 iulie 2014 și 25 iulie 2014 a numărului de serie al blocului motorului autovehiculului prin modificare este neîntemeiată, deoarece până la vânzarea microbuzului lui Lungu Ion (11.12.2015) acesta a fost supus verificării de 3 ori de către experții Secției de înmatriculare a mijloacelor de transport din Orhei care au constatat expres lipsa neajunsurilor, iar capacitatea motorului era de 2148 kg/cm și seria motorului nu era una modificată, or, partea vătămată la fel a declarat că, când a primit certificatul de înmatriculare, a solicitat să fie verificată mașina, însă angajatul „Tudor” i-a spus că automobilul a fost verificat deja și este totul în regulă, însă ulterior, când l-a întrebat pe „Tudor” cum a fost înregistrată mașina dacă este fals numărul de motor, el i-a răspuns că numărul de la motor coincide cu cel indicat în certificatul tehnic, dar nu coincide capacitatea cilindrică, astfel, se constată că, la momentul înstrăinării autoturismului experții Secției de înmatriculare a mijloacelor de transport din Orhei nu au făcut o verificare completă a acestui motor, automobilul fiind verificat doar în baza certificatului tehnic, iar ca consecință a dus la înstrăinarea prin schimb a unui automobil cu motorul schimbat care au fost organizate anume de către inculpatul Railean Oleg, acțiuni care se pedepsesc conform legii penale. Instanța de apel a reținut că, partea apărării critică sentința contestată, invocând că, declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, iar acesta este direct cointeresat în depunerea unor declarații denaturate în scopul utilizării acestora în cadrul procesului civil, or, potrivit actelor cauzei s-a constatat că, dosarul civil la cererea lui Lungu Ion către Railean Mihai se află pe rolul Judecătoriei Orhei, la rejudecare, dar examinarea căruia a fost suspendată în temeiul art. 261 lit. h) Cod de procedură civilă (f.d. 195-196, vol. II), astfel, nu este clar care anume declarații denaturate îl va ajuta pe partea vătămată Lungu Ion în cadrul procesului civil, odată ce în acel dosar se examinează nulitatea contractelor de vânzare cumpărare încheiate între Lungu Ion și Railean Mihail, cu aducerea părților în poziția inițială, iar Railean Oleg este intervenient accesoriu, având drepturi procedurale de a prezenta probe și contra-argumente în susținerea poziției sale. Instanța de apel a respins alegațiile părții apărării precum că, potrivit informațiilor parvenite de la Centrul Cooperare Polițienească Internațională a IGP (f.d. 155-195), cet. Solonaru Alexandru nu a traversat niciodată în perioada martie 2015 - iulie 2015 frontiera de stat a Republicii Moldova cu Ucraina la volanul vehiculului de marca - Mercedes, model 315 CDI, iar prin urmare declarațiile martorului sunt incorecte și totodată nu este clară sursa de informație a lui Solonaru Alexandru cu privire la detaliile autovehiculului 6 nominalizat, întrucât, martorul Bostan Stepan a declarat că, susține declarațiile date în cadrul urmăririi penale, unde a declarat că, vehiculul era de marca Mercedes model 315, culoare albă, tipul caroseriei furgon, tipul vehiculului - marfar cu 6 locuri, iar după reparație acest automobil a fost dat lui Solonaru Alexandru, pe care l-a văzut cu acest automobil prin oraș, de aici și se constată că, anume Solonaru Alexandru a condus acest automobil după ce a fost reparat și cunoștea cu certitudine că, motorul a fost schimbat. Instanța de apel a apreciat critic și argumentele invocate în cererea de apel precum că, șoferii autovehiculului de marca -Mercedes, model 315 CDI, Bostan Stepan și Veverița Mihail, nu cunosc faptul cu privire la înlocuirea motorului pe perioada activității și capacitatea acestuia, neconfirmând nici declarațiile lui Solonaru Alexandru aferente autovehiculul de marca Mercedes, model 315 CDL, deoarece, martorul Bostan Stepan a declarat că, capacitatea motorului nu o cunoaște nici cea înainte, dar nici după defecțiune. Până la defecțiune, are în vedere o defecțiune care ține de activitatea motorului, dar nu cunoaște toate detaliile. A presupus că este o defecțiune la motor atunci la moment. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, în cazul în care motorul și seria acestui motor nu aveau să fie schimbate, martorul Bostan Stepan nu ar fi făcut o careva diferență dintre până și după defecțiune. Totodată, instanța de apel a reținut că, martorul Veverița Mihail nu activa pe mașinile oferite de către inculpatul Raileanu Oleg, acesta doar a mers împreună cu Bostan Stepan, la rugămintea acestuia ca să aducă careva materiale de construcție din Rusia, or. Moscova, de două ori în calitate de pasager, nu s-a uitat în pașaportul tehnic și la fel, ca și martorul Bostan Stepan, nu cunoaște capacitatea cilindrică a motorului, astfel, concluzia acestor martori precum că, puterea motorului la această mașină era la fel - înainte de reparație și după, nu poate fi reținută or, acești martori nici nu cunoșteau capacitate cilindrică a acestui motor pentru a putea face careva comparații. De asemenea, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că, prima instanță a adoptat sentința de condamnare în mod arbitrar, prin încălcarea principiului prezumției nevinovăției, fără ca acuzația înaintată lui Railean Oleg să fie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, or, prima instanță corect a combătut declarațiile inculpatului precum că, nu a cunoscut despre falsificarea datelor motorului unității de transport nominalizate, prin declarațiile pârții vătămate Lungu Ion, declarațiilor martorilor Bostan Stepan, Veverița Mihail și Solonaru Alexandru, cât și prin concluziile expuse în Raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-1448 din 18.04.2016, potrivit căruia: motorul instalat pe automobilul de model „Mercedea-Benz Sprinter 315 CDI” cu xxxxxx xxxxxx, cu nr. xxxxxx xxxxxx, imprimat pe blocul motorului (corespunde datelor tehnice din pașaportul tehnic prezentat), cu 4 cilindri, 2 compresoare turbo, ce corespunde volumului cilindrilor 2,15 l - (2148 cp3), în realitate este de model 612, cu 5 cilindri, 1 turbocompresor, ce corespunde volumului cilindrilor 2,71 - (2685 cm3). La acest capitol, instanța de apel a reținut că, potrivit aceluiași raport, 7 s-a constatat că, motorul original al automobilului de model „Mercedes-Benz Sprinter 315 CDI” cu xxxxxx xxxxxx, fabricat în anul 2006, cu marcajul xxxxxx xxxxxx (conform datelor tehnice din pașaportul tehnic prezentat), a fost înlocuit cu motorul de model 612, cu 5 cilindri, 1 turbocompresor, fabricat în anul 2001, al cărui număr original a fost înlocuit cu cel analogic din pașaportul tehnic. Instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu s-au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor părții vătămate, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești Lungu Ion a dat aceleași declarații, din care motiv instanța de apel nu a reținut ca plauzibile argumentele invocate de avocatul Ionaș Gheorghe, iar, declarațiile inculpatului precum că, nu a cunoscut despre falsificarea seriei motorului automobilului pe care l-a înstrăinat părții vătămate au fost combătute cu probele cercetate atât în cadrul instanței de fond, cât și în instanța de apel, iar careva motive de a interveni în soluția instanței de fond nu sunt. Instanța de apel a respins și celelalte argumente expuse de către partea apărării în susținerea apelului înaintat, or, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Astfel, instanța de apel a stabilit că, vinovăția inculpatului Railean Oleg, s-a confirmat pe deplin, iar acesta urmează a fi recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal, pe semnele: organizarea falsificării numărului de serie al blocului motorului autovehiculului prin modificare, iar argumentele apelantului precum că, organul de urmărire penală l-a învinuit pe Railean Oleg de acțiuni de falsificare a seriei motorului auto prin modificare, însă învinuitul nu are capacitățile necesare și cunoștințele în domeniul efectuării unor asemenea modificări iar în privința unor alte persoane materialele cauzei penale nu au fost disjunse, nu pot fi reținute, or, prin actul de învinuire, cât și prin sentința contestată, în acțiunile inculpatului Railean Oleg a fost reținută organizarea falsificării, dar nu însăși falsificarea, iar prin asemenea argumentare a apelului, partea apărării încearcă să ducă instanța în eroare. Instanța de apel, acordând deplină eficiență prevederilor art. 16, 42 alin. (3), 60, 276 alin. (1) Cod penal, și art. 332 alin. (1), 389 al.(4) pct. 3) Cod de procedură penală, a constatat că prima instanță legal l-a recunoscut vinovat pe Railean Oleg de săvârșirea infracțiunii imputate și l-a liberat de răspundere penală, cât și a încetat procesul penal în latura penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță just a considerat necesar de a admite parțial acțiunea civilă și a încasat din contul inculpatului Railean Oleg în beneficiul lui Lungu Ion cu titlu de prejudiciu moral suma de 10 000 (zece mii) lei, ținând cont de prevederile art. 1998 Cod civil și faptul că în cauza dată sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, întrucât 8 inculpatul a săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită ce a cauzat un prejudiciu, iar între fapta ilicită și prejudiciu există raport de cauzalitate, suma prejudiciului moral reprezentând o satisfacție echitabilă destinată compensării materiale a suferințelor fizice ale părții vătămate, ca urmare a acțiunilor infracționale ale făptuitorului. Cu referire la soluția primei instanțe privind respingerea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului material, instanța de apel a considerat-o întemeiată deoarece partea vătămată a adresat o cerere de chemare în judecată în afara cauzei penale prin care a solicitat declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare, cu aducerea părților la stare inițială, cu obligarea pârâtului să restituie reclamantului automobilul de model „Mercedes Viano” cu nr. de identitate (VIN) WDF xxxxxx xxxxxx, pe care i l-a transmis, iar în cazul în care automobilul va fi deteriorat, sau din alte motive va fi imposibilă transmiterea lui în natură într-o stare tehnică corespunzătoare, încasarea de la Railean Mihail a contravalorii lui în sumă de 167944 lei, astfel, Lungu Ion și-a dublat pretențiile sale înaintate în cadrul prezentei cauze penale, iar pretențiile înaintate țin de viitor, iar la momentul survenirii unor asemenea consecințe urmează a se adresa cu acțiune separată față de persoana corespunzătoare.

Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Railean Oleg, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, casarea sentinței primei instanțe și încheierii protocolare a primei instanțe din 28 februarie 2019, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie admisă cererea inculpatului cu privire la examinarea cauzei în lipsa sa și să fie dispusă achitarea lui Railean Oleg pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta, cu respingerea ca fiind neîntemeiată a acțiunii civile înaintate în prezenta cauză penală. În argumentarea recursului menționează că, instanțele de fond au încălcat dreptul inculpatului la un recurs efectiv și la un proces echitabil prin faptul că nu au satisfăcut solicitarea inculpatului privind examinarea cauzei în lipsa sa. Or, în speță, au fost întrunite toate condițiile pentru examinarea cauzei în lipsa inculpatului deoarece acesta a fost învinuit de săvârșirea unei infracțiuni ușoare, a depus personal o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă și pe tot parcursul procesului penal era asistat de un apărător ales. La caz, participarea inculpatului la un proces pentru săvârșirea unei infracțiuni ușoare nu este obligatorie iar legiuitorul a prevăzut dreptul inculpatului de a nu participa la examinarea cauzei sale penale. La acest capitol, partea apărării a evidențiat constatările deciziei Curții Constituționale din 20 octombrie 2018 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 321 alin. (2), pct. 2) din Codul de procedură penală, prin care se reiterează dreptul persoanei de a renunța de bunăvoie la garanțiile unui proces echitabil. Partea apărării a menționat că, fapta constatată de instanțele de fond nu 9 și-a găsit confirmare pe parcursul cercetării judecătorești, în special din probele rezultă că fapta nu a fost săvârșită de către Railean Oleg. Astfel, starea de fapt constatată de instanțele de fond a fost stabilită în mod superficial, iar probele administrate de către instanțele judecătorești au fost apreciate în mod eronat, prin simpla descriere a probelor, fără aprecierea cuvenită a acestora, ca rezultat fiind adoptate hotărâri nemotivate. Consideră partea apărării că, instanța de apel a încălcat dreptul la un recurs efectiv și la un proces echitabil al inculpatului Railean Oleg. Or, instanțele naționale au obligația de a se expune detaliat la toate argumentele invocate în fața instanței judecătorești, iar partea în proces este în drept să conteste orice hotărâre judecătorească defavorabilă. În circumstanțele speței, invocarea de către partea acuzării a faptului falsificării de către Railean Oleg în perioada 07 iulie 2014 și 25 iulie 2014 a numărului de serie al blocului motorului autovehiculului prin modificare este neîntemeiată. Or, pînă la vânzarea microbuzului lui Lungu Ion (11.12.2015) acesta a fost supus verificării de 3 ori de către experții Secției de înmatriculare a mijloacelor de transport din Orhei care au constatat expres lipsa cărorva neajunsuri, iar capacitatea motorului era de 2148 kg/cm și seria motorului nu era una modificată. Consideră că, prima instanță a adoptat sentința de condamnare în mod arbitrar, prin încălcarea principiului prezumției nevinovăției, fără ca acuzația înaintată lui Railean Oleg să fie dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil. Partea apărării accentuează că, potrivit învinuirii înaintate lui Railean Oleg, i-a fost incriminată falsificarea unor elemente de identificare ale autovehiculelor, în perioada cuprinsă între 07 iulie 2014 și 25 iulie 2014, ar fi organizat falsificarea seriei, de către o persoană neidentificată și în circumstanțe neelucidate la moment de către organul de urmărire penală, al blocului motorului de model 612, iar prima instanță și instanța de apel a reținut fapta ca fiind constatată în privința lui Railean Oleg, conform învinuirii înaintate, și anume în baza art. 276 alin. (1) Cod penal: falsificarea elementelor de identificare ale autovehiculelor, adică falsificarea numărului de identificare al caroseriei auto prin modificare. Astfel, consideră că, atât prima instanță, cât și cea de apel au adoptat hotărâri fără a stabili cert care anume au fost acțiunile lui Railean Oleg și în ce au constat acțiunile celorlalte persoane neidentificate, întrucât latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 276 Cod penal, se realizează prin falsificarea seriei, a numărului de identificare a șasiului, caroseriei sau motorului auto prin ștergere, înlocuire sau modificare. Astfel, instanța de apel nu a abordat acest aspect, lăsându-l fără atenție. Prin urmare, se atestă că instanțele de fond la judecarea cauzei erau obligate să clarifice clar și cert care anume au fost acțiunile inculpatului la săvârșirea infracțiunii incriminate, însă acestea au tratat superficial acest aspect, lăsând un loc larg de interpretări fapt care afectează grav dreptul inculpatului la un proces echitabil prevăzut inclusiv de art. 6 CEDO (situația identică fiind constatată în decizia Colegiului 10 penal al Curții Supreme de Justiție în cauza Borta Dumitru din 20 aprilie 2021 - Dosarul Nr. 1-ra 53/21).

Procurorul a depus referință la recursul declarat de avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Railean Oleg, pledând pentru acestuia, indicând că, instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a constatat vinovăția lui Railean Oleg în baza infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal. Totodată, procurorul a evidențiat că, soluția instanțelor de fond este contrară prevederilor art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) Cod penal, din care motiv se impune necesitatea admisibilității recursului cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de către instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea precum și de a constata motivele care au dus la emiterea soluției contestate. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, 11 recurentul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; precum și când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că recurentul, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanțele de fond, criticând modul în care acestea au apreciat probatoriul administrat la dosar, însă la acest capitol este necesar de menționat că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit, constată că această instanță, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, comițând erori de drept care au afectat hotărârea emisă, astfel stabilindu-se incidența temeiurilor de casare invocate de către partea acuzării. Astfel, reieșind din materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit constată că, prima instanță în sentința pronunțată l-a recunoscut pe Railean Oleg vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal și l-a liberat de răspundere penală în baza art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Totodată, prin aceeași sentință, procesul penal privind învinuirea lui Railean Oleg de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Subsidiar, prin aceeași sentință a fost soluționată acțiunea civilă și a fost dispus asupra cheltuielilor judiciare. Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării, instanța de apel l-a respins și a menținut sentința primei instanțe fără modificări. Analizând argumentele care i-au format convingerea instanței de apel cu privire la necesitatea menținerii soluției primei instanțe, Colegiul penal lărgit conchide asupra necesității casării acestei decizii, deoarece hotărârea judecătorească contestată cu recurs ordinar nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția. În susținerea aceste concluzii Colegiul penal lărgit reține, că prima instanță îl recunoaște vinovat pe Railean Oleg de săvârșirea infracțiunii incriminate și îl liberează de răspundere penală în baza art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) lit b) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, și încetează procesul penal în legătură cu 12 expirarea acestui termen, soluția fiind menținută de către instanța de apel. Totodată, analizând descriptivul sentinței, Colegiul penal lărgit atestă că, în motivarea soluției prima instanță a reținut contradictoriu prevederile art. 389 Cod de procedură penală, privind sentința de condamnare și prevederile art. 391 Cod de procedură penală, privind sentința de încetare. Reieșind din analiza dispozitivului sentinței, se atestă că prima instanță și-a fundamentat soluția privind încetarea procesului penal în privința lui Railean Oleg pe prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Drept circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală în privința lui Railean Oleg, de către prima instanță au fost invocate prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal cu privire la intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Pornind de la prevederile art. 285 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, se va reține, că încetarea urmăririi penale este actul de liberare a persoanei de răspunderea penală și de finisare a acțiunilor procedurale, în cazul în care pe temei de nereabilitare legea împiedică continuarea acesteia. Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod. În acest context, Colegiul penal lărgit ține să accentueze, că potrivit prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)–9), 285 alin. (2), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Din alineatul (5) al aceleiași norme rezultă, că în cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit. Conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia. Totodată, potrivit prevederilor art. 53 lit. g) Cod penal, persoana care a săvârșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăririi penale și de către instanța de judecată la judecarea cauzei în cazul prescripției de tragere la răspundere penală. Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că expirarea termenului de prescripție constituie un temei de liberare de răspundere penală, dar este un temei de nereabilitare. Astfel, potrivit prevederilor art. 285 alin. (7) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar voinței acesteia ori a reprezentantului legal, inclusiv în cazul cererii de reabilitare a persoanei decedate. În acest caz, urmărirea penală 13 continuă. Având în vedere prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit constată că soluția instanței de apel de respingere a apelului declarat de către partea apărării și menținerea sentinței primei instanțe fără modificări, nu poate fi menținută, deoarece aceasta contravine prevederilor legale enunțate mai sus. Aici urmează a se accentua că fiind audiat în prima instanță, inculpatul Railean Oleg a pledat nevinovat și a solicitat achitarea sa, iar în instanța de apel inculpatul a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, iar avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului a pledat pentru admiterea apelului casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului din motiv că fapta nu a fost săvârșită de acesta. Reieșind din circumstanțele evidențiate, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel în mod pripit a pronunțat soluția privind respingerea apelului declarat de către partea apărării și a menținut fără modificări sentința primei instanțe prin care a fost dispusă inclusiv și încetarea procesului penal în privința lui Railean Oleg din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, fără a consulta opinia inculpatului în privința acordului la încetarea procesului, în contextul în care ultimul nu și-a recunoscut vinovăția pe marginea învinuirii aduse, iar această poziție contravine din start prevederilor art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală. Pe de altă parte, instanța de recurs atestă că instanța de apel în motivarea deciziei adoptate a preluat motivele primei instanțe expuse în sentință, criticând astfel argumentele cererii de apel și prezentând motivele care i-au fundamentat convingerea în privința vinovăției inculpatului Railean Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal. Însă sub acest aspect, Colegiul penal lărgit evidențiază, că în cazul în care instanța de apel a ajuns cu certitudine la concluzia cu privire la vinovăția inculpatului, atunci aceasta urma să țină cont și de prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) și alin. (6) Cod de procedură penală, potrivit căror sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție. La adoptarea sentinței de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau, după caz, sentinței de condamnare fără stabilirea pedepsei, instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul penal, adoptă sentința dată. Distinct de cele menționate mai sus, instanța de recurs notează că potrivit prevederilor art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să 14 îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Având în vedere exigențele menționate mai sus cu privire la întocmirea sentinței judecătorești, Colegiul penal lărgit evidențiază că prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 11 martie 2021, Railean Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală și încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, soluție menținută de către instanța de apel. Astfel, pe de o parte prima instanță contradictoriu indică elementele sentinței de condamnare fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în baza art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, iar pe de altă parte indică la elementele sentinței de încetare a procesului penal în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. La rejudecarea cauzei instanța de apel va ține cont de aspectele evidențiate și în virtutea competențelor atribuite prin lege urmează să înlăture erorile comise de către prima instanță la judecarea cauzei. De asemenea instanța de apel va ține cont și de faptul, că în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Astfel, în conținutul deciziei instanța de apel urmează să desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea soluției, cu indicarea motivelor care au fundamentat concluzia sa, conform rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel urmează să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora precum și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori de drept procedural, deoarece decizia adoptată nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția, eroare care se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și se consideră temei de recurs. La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea 15 o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Railean Oleg, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Railean Oleg xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor 16