1ra-681/22 — art. 42 alin. 3, 276 alin. 1 CP

1ra-681/22 — art. 42 alin. 3, 276 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-681/22

1-18103770-01-1ra-06052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului

Railean Oleg, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 februarie 2022 și a sentinței Judecătoriei Orhei (sediul

Central) din 11 martie 2021, în cauza penală în privința lui

Railean Oleg xxxxxx, născut la

xxxxxx xxxxxx, originar și domiciliat

în xxxxxx xxxxxx, xxxxxx xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.06.2018 – 11.03.2021;

Instanța de apel: 05.04.2021 – 03.02.2022;

Instanța de recurs: 06.05.2022 – 07.11.2022.

A C O N S T A T A T :

Railean Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal și liberat de răspundere penală în baza

art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Prin aceeași sentință, procesul penal privind învinuirea lui Railean Oleg

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal,

a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de Lungu Ion împotriva lui Railean Oleg cu

privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 167 944,00 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 50 000,00 lei, a fost admisă parțial.

A fost dispusă încasarea de la Railean Oleg în beneficiul lui Lungu Ion a

prejudiciului moral în mărime de 10 000 (zece mii) lei.

În rest, cerințele lui Lungu Ion au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Solicitarea părții acuzării privind încasarea din contul inculpatului

Railean Oleg a cheltuielilor judiciare în mărime de 340,97 lei, a fost respinsă

1

ca fiind neîntemeiată.

Railean Oleg din interes personal, în vederea legalizării a unor elemente de

identificare ale autovehiculelor, în perioada cuprinsă între 07 iulie 2014 și

25 iulie 2014, a organizat falsificarea seriei, de către persoane neidentificate și

în circumstanțe neelucidate la moment de către organul de urmărire penală, al

blocului motorului de model 612, anul fabricației 2001, cu 5 cilindri, 1

turbocompresor, ce corespunde volumului cilindrilor 2,71 l - (2685 cm3),

fiindu-i atribuit același număr de serie „xxxxxx xxxxxx” cu numărul de serie al

blocului motorului original, falsificare ce a fost realizată: prin modificarea

imprimării, neavând aceiași adâncime de ștanțare; prin diferența distanțelor

dintre litere; prin înclinația literelor de la linia de ștanțare; prin nerespectarea

configurației literelor; prin lipsa urmelor de prelucrarea de uzină (linii

paralele - semicerc), însă fiind prezente urme de prelucrare mecanică sub

formă de linii haotice, cu minus de metal de pe această suprafață; ca ulterior,

motorul vizat, să fie înlocuit și amplasat la microbuzul de marca „MERCEDES”

(vehicul ce aparținea cu drept de proprietate lui Railean Mihai), modelul 315

CDI, cu numărul de înmatriculare xxxxxx xxxxxx (numărul de înmatriculare

xxxxxx xxxxxx a fost eliberat la 08.02.2013 până la 21.04.2015, iar de la

09.07.2015 și până-n prezent fiind eliberat numărul de înmatriculare xxx

xxxxx), a cărui motor originar era de model 646, anul fabricației 2006, cu 4

cilindri, 2 compresoare turbo, ce corespunde volumului cilindrilor 2,15 l -

(2148 cm3), cu numărul de serie „xxxxxx xxxxxx” și ulterior autoturismul

modificat la 11.12.2015 a fost vândut cet. Lungu Ion, prin ce i-a fost cauzat

părții vătămate Lungu Ion un prejudiciu material.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care prin care să fie dispusă achitarea lui Railean Oleg pe motiv că fapta

nu a fost săvârșită de către acesta. Respingerea ca fiind neîntemeiată a acțiunii

civile înaintate de către partea vătămată Lungu Ion către inculpatul Railean

Oleg. Casarea integrală a încheierii protocolare a Judecătoriei Orhei (sediul

Central) din 28 februarie 2019, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

admisă cererea inculpatului Railean Oleg cu privire la examinarea cauzei

penale în lipsa sa.

În motivarea apelului a indicat că, fapta constatată de prima instanță nu

și-a găsit confirmarea pe parcursul cercetării judecătorești și în special din

declarațiile inculpatului Răilean Oleg și declarațiile martorilor Veverița Mihai

și Bostan Stepan, din care rezultă că fapta nu a fost săvârșită de către Railean

Oleg. Astfel, consideră că starea de fapt constatată de prima instanță și cea de

apel a fost bazată pe aprecierea eronată a probelor administrate de către

instanța de judecată.

Partea apărării a menționat că, prima instanță a trecut cu vederea

probele administrate care confirmă fără careva dubii că infracțiunea

2

incriminată lui Railean Oleg nu a fost săvârșită de către acesta. Or, învinuirea

înaintată acestuia nu și-a găsit confirmare, lipsind cu desăvârșire vinovăția

persoanei, element obligatoriu al componenței de infracțiune incriminate lui

Railean Oleg, motive din care solicită achitarea inculpatului și anume lipsa

faptei infracționale.

A indicat că, în momentul efectuării tranzacției de vânzare- cumpărare a

mijlocului de transport de model „Mercedes 315 CDI” cu nr. de identificare

(VIN) xxxxxx xxxxxx, dintre Lungu Ion și Railean Mihai și transcrierii acestuia

pe numele lui Lungu Ion, autovehicul dat a fost suspus verificării tehnice și

identificării de către un expert al Secției înmatriculare a transportului și

calificare a conducătorilor auto din mun. Orhei.

Partea apărării a evidențiat că, ulterior tranzacției de vânzare-

cumpărare, mijlocul de transport a fost supus mai multor verificări de către

SÎTCCA ORHEI în cadrul cărora s-au constatat lipsa unor deficiențe la acesta.

Potrivit fișei pentru proprietarii particulari în procesul reînmatriculării

autovehiculului din 11.12.2015 acesta a fost supus verificării și s-a constatat

lipsa unor deficiențe, iar capacitatea motorului era de 2148 kg/cm. Or, pînă la

vânzarea mijlocului de transport acesta a fost supus verificării de trei ori de

către experții instituției menționate, fiind confirmată capacitatea motorului de

2148 kg/cm și seria motorului, nefiind stabilite careva neajunsuri în acest

sens.

A menționat că, din circumstanțele cauzei penale se atestă că în anul

2014 Railean Mihail a devenit proprietar al automobilului „Mercedes 315

GDI”, cu nr. de înmatriculare - xxxxxx xxxxxx, pe care la 11.12.2015 l-a

înstrăinat lui Lungu Ion, care la sfârșitul lunii februarie 2016 ar fi fost depistat

faptul că a fost supus modificării blocul de serie al motorului nominalizat,

ultimul depunând în cadrul procesului penal declarații contradictorii.

Partea apărării a menționat că, prima instanță a apreciat eronat și

arbitrar probele, în special declarațiile martorilor care reprezintă doar

prezumții și nu indică la faptul că Railean Oleg a săvârșit infracțiunea

incriminată.

A indicat că, în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate

careva acțiuni concrete ale inculpatului Railean Oleg care ar fi permis

condamnarea acestuia pentru faptul organizării falsificării numărului de serie

al blocului motorului autovehiculului prin modificare.

Partea apărării a evidențiat că, deși inculpatul Railean Oleg a depus în

instanță cerere privind examinarea cauzei în lipsa sa fiind asistat de un

apărător pe tot parcursul procesului penal, prima instanță a neglijat această

solicitare și a respins-o neîntemeiat. Or, participarea inculpatului la un proces

pentru comiterea unei infracțiuni ușoare nu este obligatorie, iar legiuitorul a

prevăzut dreptul acestuia de a nu participa la examinarea cauzei sale penale.

Mai mult, infracțiunea incriminată lui Railean Oleg fiind una ușoară, și

termenul de prescripție de atragerea la răspundere penală fiind expirat, cauza

se examina o perioadă îndelungată de timp, fiind prezente și numeroase

amânări a ședințelor de judecată.

3

A evidențiat că, nu poate exista o încălcare a dreptului la un proces

echitabil atunci când persoana acuzată a fost informată cu privire la data și la

locul procesului sau atunci când a fost apărată de către un avocat pe care l-a

mandatat în acest scop. Or, practica judiciară a statuat dreptul persoanei de a

renunța de bunăvoie la garanțiile unui proces echitabil.

03 februarie 2022, apelul declarat de către Avocatul Ionaș Gheorghe în

numele inculpatului Railean Oleg a fost respins ca fiind nefondat și menținută

sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că,

prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în

privința inculpatului Railean Oleg în baza art. 42, alin. (3), 276 alin. (1) Cod

penal.

Instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpatului Railean Oleg în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 al. (3), 276 al. (1) Cod penal

și-a găsit confirmare deplină atât prin intermediul probelor prezentate și

cercetate în ședința de judecată, recercetate în ședința instanței de apel, și

anume: - declarațiile inculpatului Railean Oleg; - declarațiile părții vătămate

Lungu Ion; - declarațiile martorului Bostan Stepan; - declarațiile martorului

Veverița Mihail; - declarațiile martorului Solonaru Alexandru; - procesul-verbal

de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din

27.02.2016 (vol. I f. d. 36); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din

27.02.2016 (vol. I d. f. 38-39); - procesul-verbal de reținere și aducere a

vehiculului la parcarea specială din 27.02.2016 (vol. I, d. f. 40, 41-42); -

ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la procesul penal

din 27.02.2016 (vol. I f. d. 43); - copia contractului de vânzare-cumpărare din

11.12.2015 (vol. I, d. f. 49); - copia contractului de vânzare-cumpărare din

11.12.2015 (vol. 1, d. f. 50); - raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-1848 din

14.04.2016 (vol. 1, f. d. 126-129); - raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-1448 din

18.04.2016 (vol.1, f.d.132-138); -ordonanța de anexare a

documentelor/înscrisurilor în cauza penală si recunoașterea acestora în calitate

de mijloc material de probă din 26.04.2016 (vol. 1 f. d. 142); - procesul-verbal de

examinare a înregistrării audio plasată pe mijloc optic din 14.06.2016 (vol. 1, f.

d. 144-149); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a înregistrării audio, ce

este imprimată pe suportul optic, în calitate de mijloc material de probă la

cauza penală (vol. 1 f.d. 150); - procesul-verbal de examinare a documentelor

din 13.03.2018 (vol. 1, f. d. 171-173); - ordonanța de anexare a

documentelor/înscrisurilor la cauza penală si recunoașterea acestora în calitate

de mijloc material de probă din 13.03.2018 (vol. 1 f. d. 177).

Instanța de apel, a respins solicitarea părții apărării cu privire la casarea

încheierii protocolare din 28 februarie 2019 (f.d. 49, vol. II) emisă de prima

instanță prin care a fost respinsă cererea inculpatului Railean Oleg cu privire

la examinarea cauzei în lipsa lui, or, la etapa apelului această încheiere este

4

depășită, iar anularea sau casarea acestei încheieri nu va produce nici un efect

juridic care ar duce la schimbarea situației inculpatului Railean Oleg, prin

urmare solicitarea a fost respinsă ca nefondată, or, nu ține de continuitatea

procesului penal.

În desfășurarea deciziei, instanța de apel a menționat că, prima instanță

corect a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Railean Oleg a săvârșit

infracțiunile prevăzută de art. art. 42 al. (3), 276 al. (1) Cod penal, iar prima

instanță a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a

cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a

prevederilor legale.

Instanța de apel, cercetând materialele cauzei și audiind participanții la

proces, a reținut că, inculpatul Railean Oleg, din interes personal, în vederea

legalizării unor elemente de identificare ale autovehiculelor, în perioada

cuprinsă între 07 iulie 2014 și 25 iulie 2014, a organizat falsificarea seriei, de

către persoane neidentificate și- n circumstanțe neelucidate la moment de

către organul de urmărire penală, al blocului motorului de model 612, anul

fabricației 2001, cu 5 cilindri, 1 turbocompresor, ce corespunde volumului

cilindrilor 2,71 l - (2685 cm3), fiindu-i atribuit același număr de serie „xxxxxx

xxxxxx” cu numărul de serie al blocului motorului original, falsificare ce a fost

realizată: prin modificarea imprimării, neavând aceiași adâncime de ștanțare;

prin diferența distanțelor dintre litere; prin înclinația literelor de la linia de

ștanțare; prin nerespectarea configurației literelor; prin lipsa urmelor de

prelucrarea de uzină (linii paralele - semicerc), însă fiind prezente urme de

prelucrare mecanică sub formă de linii haotice, cu minus de metal de pe

această suprafață; ca ulterior, motorul vizat, să fie înlocuit și amplasat la

microbuzul de marca „MERCEDES” (vehicul ce aparținea cu drept de

proprietate lui Railean Mihai), modelul 315 CDI, cu numărul de înmatriculare

xxxxxx xxxxxx (numărul de înmatriculare xxxxxx xxxxxx a fost eliberat la

08.02.2013 până la 21.04.2015, iar de la 09.07.2015 și până-n prezent fiind

eliberat numărul de înmatriculare xxxxxx xxxxxx), a cărui motor originar era

de model 646, anul fabricației 2006, cu 4 cilindri, 2 compresoare turbo, ce

corespunde volumului cilindrilor 2,15 l - (2148 cm3), cu numărul de serie

„xxxxxx xxxxxx” și ulterior autoturismul modificat la 11.12.21015 a fost

vândut cet. Lungu Ion, prin ce i-a fost cauzat părții vătămate Lungu Ion un

prejudiciu material.

Astfel, Railean Oleg, prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunile

prevăzută de art. art. 42 al. (3), 276 al. (1) Cod Penal, după indicii calificativi

organizarea falsificării numărului de serie al blocului motorului autovehiculului

prin modificare.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că, nu pot fi reținute argumentele

avocatului Gheorghe Ionaș, invocate în apel precum că, vinovăția lui Railean

Oleg nu a fost probată, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Lungu Ion,

declarațiilor martorilor Bostan Stepan, Solonaru Alexandru și potrivit

procesului-verbal de examinare a înregistrării audio din 14.06.2016 și

rapoartelor de expertiză efectuate în prezenta cauză penală, s-a constatat că,

5

inculpatul Railean Oleg cunoștea despre falsificarea numărului de serie al

blocului motorului de model 612, anul fabricației 2001, cu 5 cilindri, 1

turbocompresor, ce corespunde volumului cilindrilor 2,711 - (2685 am/3)

fiindu-i atribuit numărul de serie „xxxxxx xxxxxx” cu numărul de serie al

blocului motorului original.

De asemenea, instanța de apel a respins și argumentele apărării precum

că, învinuirea adusă lui Railean Oleg privind falsificarea în perioada

07 iulie 2014 și 25 iulie 2014 a numărului de serie al blocului motorului

autovehiculului prin modificare este neîntemeiată, deoarece până la vânzarea

microbuzului lui Lungu Ion (11.12.2015) acesta a fost supus verificării de 3

ori de către experții Secției de înmatriculare a mijloacelor de transport din

Orhei care au constatat expres lipsa neajunsurilor, iar capacitatea motorului

era de 2148 kg/cm și seria motorului nu era una modificată, or, partea

vătămată la fel a declarat că, când a primit certificatul de înmatriculare, a

solicitat să fie verificată mașina, însă angajatul „Tudor” i-a spus că automobilul

a fost verificat deja și este totul în regulă, însă ulterior, când l-a întrebat pe

„Tudor” cum a fost înregistrată mașina dacă este fals numărul de motor, el i-a

răspuns că numărul de la motor coincide cu cel indicat în certificatul tehnic,

dar nu coincide capacitatea cilindrică, astfel, se constată că, la momentul

înstrăinării autoturismului experții Secției de înmatriculare a mijloacelor de

transport din Orhei nu au făcut o verificare completă a acestui motor,

automobilul fiind verificat doar în baza certificatului tehnic, iar ca consecință a

dus la înstrăinarea prin schimb a unui automobil cu motorul schimbat care au

fost organizate anume de către inculpatul Railean Oleg, acțiuni care se

pedepsesc conform legii penale.

Instanța de apel a reținut că, partea apărării critică sentința contestată,

invocând că, declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, iar acesta este

direct cointeresat în depunerea unor declarații denaturate în scopul utilizării

acestora în cadrul procesului civil, or, potrivit actelor cauzei s-a constatat că,

dosarul civil la cererea lui Lungu Ion către Railean Mihai se află pe rolul

Judecătoriei Orhei, la rejudecare, dar examinarea căruia a fost suspendată în

temeiul art. 261 lit. h) Cod de procedură civilă (f.d. 195-196, vol. II), astfel, nu

este clar care anume declarații denaturate îl va ajuta pe partea vătămată

Lungu Ion în cadrul procesului civil, odată ce în acel dosar se examinează

nulitatea contractelor de vânzare cumpărare încheiate între Lungu Ion și

Railean Mihail, cu aducerea părților în poziția inițială, iar Railean Oleg este

intervenient accesoriu, având drepturi procedurale de a prezenta probe și

contra-argumente în susținerea poziției sale.

Instanța de apel a respins alegațiile părții apărării precum că, potrivit

informațiilor parvenite de la Centrul Cooperare Polițienească Internațională a

IGP (f.d. 155-195), cet. Solonaru Alexandru nu a traversat niciodată în

perioada martie 2015 - iulie 2015 frontiera de stat a Republicii Moldova cu

Ucraina la volanul vehiculului de marca - Mercedes, model 315 CDI, iar prin

urmare declarațiile martorului sunt incorecte și totodată nu este clară sursa

de informație a lui Solonaru Alexandru cu privire la detaliile autovehiculului

6

nominalizat, întrucât, martorul Bostan Stepan a declarat că, susține

declarațiile date în cadrul urmăririi penale, unde a declarat că, vehiculul era

de marca Mercedes model 315, culoare albă, tipul caroseriei furgon, tipul

vehiculului - marfar cu 6 locuri, iar după reparație acest automobil a fost dat

lui Solonaru Alexandru, pe care l-a văzut cu acest automobil prin oraș, de aici

și se constată că, anume Solonaru Alexandru a condus acest automobil după ce

a fost reparat și cunoștea cu certitudine că, motorul a fost schimbat.

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele invocate în cererea de

apel precum că, șoferii autovehiculului de marca -Mercedes, model 315 CDI,

Bostan Stepan și Veverița Mihail, nu cunosc faptul cu privire la înlocuirea

motorului pe perioada activității și capacitatea acestuia, neconfirmând nici

declarațiile lui Solonaru Alexandru aferente autovehiculul de marca Mercedes,

model 315 CDL, deoarece, martorul Bostan Stepan a declarat că, capacitatea

motorului nu o cunoaște nici cea înainte, dar nici după defecțiune. Până la

defecțiune, are în vedere o defecțiune care ține de activitatea motorului, dar

nu cunoaște toate detaliile. A presupus că este o defecțiune la motor atunci la

moment. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, în cazul în care motorul și

seria acestui motor nu aveau să fie schimbate, martorul Bostan Stepan nu ar fi

făcut o careva diferență dintre până și după defecțiune.

Totodată, instanța de apel a reținut că, martorul Veverița Mihail nu

activa pe mașinile oferite de către inculpatul Raileanu Oleg, acesta doar a mers

împreună cu Bostan Stepan, la rugămintea acestuia ca să aducă careva

materiale de construcție din Rusia, or. Moscova, de două ori în calitate de

pasager, nu s-a uitat în pașaportul tehnic și la fel, ca și martorul Bostan

Stepan, nu cunoaște capacitatea cilindrică a motorului, astfel, concluzia

acestor martori precum că, puterea motorului la această mașină era la fel -

înainte de reparație și după, nu poate fi reținută or, acești martori nici nu

cunoșteau capacitate cilindrică a acestui motor pentru a putea face careva

comparații.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentele părții apărării

precum că, prima instanță a adoptat sentința de condamnare în mod arbitrar,

prin încălcarea principiului prezumției nevinovăției, fără ca acuzația înaintată

lui Railean Oleg să fie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, or, prima

instanță corect a combătut declarațiile inculpatului precum că, nu a cunoscut

despre falsificarea datelor motorului unității de transport nominalizate, prin

declarațiile pârții vătămate Lungu Ion, declarațiilor martorilor Bostan Stepan,

Veverița Mihail și Solonaru Alexandru, cât și prin concluziile expuse în

Raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-1448 din 18.04.2016, potrivit căruia:

motorul instalat pe automobilul de model „Mercedea-Benz Sprinter 315 CDI”

cu xxxxxx xxxxxx, cu nr. xxxxxx xxxxxx, imprimat pe blocul motorului

(corespunde datelor tehnice din pașaportul tehnic prezentat), cu 4 cilindri, 2

compresoare turbo, ce corespunde volumului cilindrilor 2,15 l - (2148 cp3), în

realitate este de model 612, cu 5 cilindri, 1 turbocompresor, ce corespunde

volumului cilindrilor 2,71 - (2685 cm3).

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, potrivit aceluiași raport,

7

s-a constatat că, motorul original al automobilului de model „Mercedes-Benz

Sprinter 315 CDI” cu xxxxxx xxxxxx, fabricat în anul 2006, cu marcajul xxxxxx

xxxxxx (conform datelor tehnice din pașaportul tehnic prezentat), a fost

înlocuit cu motorul de model 612, cu 5 cilindri, 1 turbocompresor, fabricat în

anul 2001, al cărui număr original a fost înlocuit cu cel analogic din pașaportul

tehnic.

Instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu

s-au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea

declarațiilor părții vătămate, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul

cercetării judecătorești Lungu Ion a dat aceleași declarații, din care motiv

instanța de apel nu a reținut ca plauzibile argumentele invocate de avocatul

Ionaș Gheorghe, iar, declarațiile inculpatului precum că, nu a cunoscut despre

falsificarea seriei motorului automobilului pe care l-a înstrăinat părții

vătămate au fost combătute cu probele cercetate atât în cadrul instanței de

fond, cât și în instanța de apel, iar careva motive de a interveni în soluția

instanței de fond nu sunt.

Instanța de apel a respins și celelalte argumente expuse de către partea

apărării în susținerea apelului înaintat, or, instanțele nu sunt obligate să ofere

un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care

se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în

dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, vinovăția inculpatului Railean Oleg,

s-a confirmat pe deplin, iar acesta urmează a fi recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod

penal, pe semnele: organizarea falsificării numărului de serie al blocului

motorului autovehiculului prin modificare, iar argumentele apelantului precum

că, organul de urmărire penală l-a învinuit pe Railean Oleg de acțiuni de

falsificare a seriei motorului auto prin modificare, însă învinuitul nu are

capacitățile necesare și cunoștințele în domeniul efectuării unor asemenea

modificări iar în privința unor alte persoane materialele cauzei penale nu au

fost disjunse, nu pot fi reținute, or, prin actul de învinuire, cât și prin sentința

contestată, în acțiunile inculpatului Railean Oleg a fost reținută organizarea

falsificării, dar nu însăși falsificarea, iar prin asemenea argumentare a apelului,

partea apărării încearcă să ducă instanța în eroare.

Instanța de apel, acordând deplină eficiență prevederilor art. 16,

42 alin. (3), 60, 276 alin. (1) Cod penal, și art. 332 alin. (1), 389 al.(4) pct. 3)

Cod de procedură penală, a constatat că prima instanță legal l-a recunoscut

vinovat pe Railean Oleg de săvârșirea infracțiunii imputate și l-a liberat de

răspundere penală, cât și a încetat procesul penal în latura penală, în legătură

cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță just a considerat

necesar de a admite parțial acțiunea civilă și a încasat din contul inculpatului

Railean Oleg în beneficiul lui Lungu Ion cu titlu de prejudiciu moral suma de

10 000 (zece mii) lei, ținând cont de prevederile art. 1998 Cod civil și faptul că

în cauza dată sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, întrucât

8

inculpatul a săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită ce a cauzat un prejudiciu, iar

între fapta ilicită și prejudiciu există raport de cauzalitate, suma prejudiciului

moral reprezentând o satisfacție echitabilă destinată compensării materiale a

suferințelor fizice ale părții vătămate, ca urmare a acțiunilor infracționale ale

făptuitorului.

Cu referire la soluția primei instanțe privind respingerea acțiunii civile

în partea încasării prejudiciului material, instanța de apel a considerat-o

întemeiată deoarece partea vătămată a adresat o cerere de chemare în

judecată în afara cauzei penale prin care a solicitat declararea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare, cu aducerea părților la stare inițială, cu

obligarea pârâtului să restituie reclamantului automobilul de model

„Mercedes Viano” cu nr. de identitate (VIN) WDF xxxxxx xxxxxx, pe care i l-a

transmis, iar în cazul în care automobilul va fi deteriorat, sau din alte motive

va fi imposibilă transmiterea lui în natură într-o stare tehnică

corespunzătoare, încasarea de la Railean Mihail a contravalorii lui în sumă de

167944 lei, astfel, Lungu Ion și-a dublat pretențiile sale înaintate în cadrul

prezentei cauze penale, iar pretențiile înaintate țin de viitor, iar la momentul

survenirii unor asemenea consecințe urmează a se adresa cu acțiune separată

față de persoana corespunzătoare.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, contestă

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, casarea

sentinței primei instanțe și încheierii protocolare a primei instanțe din

28 februarie 2019, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie admisă cererea

inculpatului cu privire la examinarea cauzei în lipsa sa și să fie dispusă

achitarea lui Railean Oleg pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta,

cu respingerea ca fiind neîntemeiată a acțiunii civile înaintate în prezenta

cauză penală.

În argumentarea recursului menționează că, instanțele de fond au

încălcat dreptul inculpatului la un recurs efectiv și la un proces echitabil prin

faptul că nu au satisfăcut solicitarea inculpatului privind examinarea cauzei în

lipsa sa. Or, în speță, au fost întrunite toate condițiile pentru examinarea

cauzei în lipsa inculpatului deoarece acesta a fost învinuit de săvârșirea unei

infracțiuni ușoare, a depus personal o cerere prin care a solicitat judecarea

cauzei în lipsă și pe tot parcursul procesului penal era asistat de un apărător

ales. La caz, participarea inculpatului la un proces pentru săvârșirea unei

infracțiuni ușoare nu este obligatorie iar legiuitorul a prevăzut dreptul

inculpatului de a nu participa la examinarea cauzei sale penale.

La acest capitol, partea apărării a evidențiat constatările deciziei Curții

Constituționale din 20 octombrie 2018 privind excepția de

neconstituționalitate a articolului 321 alin. (2), pct. 2) din Codul de procedură

penală, prin care se reiterează dreptul persoanei de a renunța de bunăvoie la

garanțiile unui proces echitabil.

Partea apărării a menționat că, fapta constatată de instanțele de fond nu

9

și-a găsit confirmare pe parcursul cercetării judecătorești, în special din

probele rezultă că fapta nu a fost săvârșită de către Railean Oleg. Astfel, starea

de fapt constatată de instanțele de fond a fost stabilită în mod superficial, iar

probele administrate de către instanțele judecătorești au fost apreciate în mod

eronat, prin simpla descriere a probelor, fără aprecierea cuvenită a acestora,

ca rezultat fiind adoptate hotărâri nemotivate.

Consideră partea apărării că, instanța de apel a încălcat dreptul la un

recurs efectiv și la un proces echitabil al inculpatului Railean Oleg. Or,

instanțele naționale au obligația de a se expune detaliat la toate argumentele

invocate în fața instanței judecătorești, iar partea în proces este în drept să

conteste orice hotărâre judecătorească defavorabilă.

În circumstanțele speței, invocarea de către partea acuzării a faptului

falsificării de către Railean Oleg în perioada 07 iulie 2014 și 25 iulie 2014 a

numărului de serie al blocului motorului autovehiculului prin modificare este

neîntemeiată. Or, pînă la vânzarea microbuzului lui Lungu Ion (11.12.2015)

acesta a fost supus verificării de 3 ori de către experții Secției de înmatriculare

a mijloacelor de transport din Orhei care au constatat expres lipsa cărorva

neajunsuri, iar capacitatea motorului era de 2148 kg/cm și seria motorului nu

era una modificată.

Consideră că, prima instanță a adoptat sentința de condamnare

în mod arbitrar, prin încălcarea principiului prezumției nevinovăției, fără ca

acuzația înaintată lui Railean Oleg să fie dovedită dincolo de orice dubiu

rezonabil.

Partea apărării accentuează că, potrivit învinuirii înaintate lui Railean

Oleg, i-a fost incriminată falsificarea unor elemente de identificare ale

autovehiculelor, în perioada cuprinsă între 07 iulie 2014 și 25 iulie 2014, ar fi

organizat falsificarea seriei, de către o persoană neidentificată și în

circumstanțe neelucidate la moment de către organul de urmărire penală, al

blocului motorului de model 612, iar prima instanță și instanța de apel a

reținut fapta ca fiind constatată în privința lui Railean Oleg, conform învinuirii

înaintate, și anume în baza art. 276 alin. (1) Cod penal: falsificarea

elementelor de identificare ale autovehiculelor, adică falsificarea numărului

de identificare al caroseriei auto prin modificare.

Astfel, consideră că, atât prima instanță, cât și cea de apel au adoptat

hotărâri fără a stabili cert care anume au fost acțiunile lui Railean Oleg și în ce

au constat acțiunile celorlalte persoane neidentificate, întrucât latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 276 Cod penal, se realizează prin

falsificarea seriei, a numărului de identificare a șasiului, caroseriei sau

motorului auto prin ștergere, înlocuire sau modificare. Astfel, instanța de apel

nu a abordat acest aspect, lăsându-l fără atenție. Prin urmare, se atestă că

instanțele de fond la judecarea cauzei erau obligate să clarifice clar și cert care

anume au fost acțiunile inculpatului la săvârșirea infracțiunii incriminate, însă

acestea au tratat superficial acest aspect, lăsând un loc larg de interpretări

fapt care afectează grav dreptul inculpatului la un proces echitabil prevăzut

inclusiv de art. 6 CEDO (situația identică fiind constatată în decizia Colegiului

10

penal al Curții Supreme de Justiție în cauza Borta Dumitru din 20 aprilie 2021

- Dosarul Nr. 1-ra 53/21).

Gheorghe în numele inculpatului Railean Oleg, pledând pentru acestuia,

indicând că, instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt

ale cauzei și, corespunzător, corect a constatat vinovăția lui Railean Oleg în

baza infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal.

Totodată, procurorul a evidențiat că, soluția instanțelor de fond este

contrară prevederilor art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) Cod penal, din care motiv

se impune necesitatea admisibilității recursului cu dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2)

lit. c) Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest

articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de către

instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea

precum și de a constata motivele care au dus la emiterea soluției contestate.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă

motiv de casare.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță,

11

recurentul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile

pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci

când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; precum și când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că recurentul, de fapt, își

exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanțele de

fond, criticând modul în care acestea au apreciat probatoriul administrat la

dosar, însă la acest capitol este necesar de menționat că motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub

aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aceste aspecte,

Colegiul penal lărgit, constată că această instanță, nu a respectat întru totul

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

comițând erori de drept care au afectat hotărârea emisă, astfel stabilindu-se

incidența temeiurilor de casare invocate de către partea acuzării.

Astfel, reieșind din materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit

constată că, prima instanță în sentința pronunțată l-a recunoscut pe Railean

Oleg vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin.

(1) Cod penal și l-a liberat de răspundere penală în baza art. 53 lit. j) și art. 60

alin. (1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală. Totodată, prin aceeași sentință, procesul penal

privind învinuirea lui Railean Oleg de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Subsidiar, prin

aceeași sentință a fost soluționată acțiunea civilă și a fost dispus asupra

cheltuielilor judiciare.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării,

instanța de apel l-a respins și a menținut sentința primei instanțe fără

modificări.

Analizând argumentele care i-au format convingerea instanței de apel

cu privire la necesitatea menținerii soluției primei instanțe, Colegiul penal

lărgit conchide asupra necesității casării acestei decizii, deoarece hotărârea

judecătorească contestată cu recurs ordinar nu conține motive legale pe care

se întemeiază soluția.

În susținerea aceste concluzii Colegiul penal lărgit reține, că prima

instanță îl recunoaște vinovat pe Railean Oleg de săvârșirea infracțiunii

incriminate și îl liberează de răspundere penală în baza art. 53 lit. j) și art. 60

alin. (1) lit b) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală, și încetează procesul penal în legătură cu

12

expirarea acestui termen, soluția fiind menținută de către instanța de apel.

Totodată, analizând descriptivul sentinței, Colegiul penal lărgit atestă că,

în motivarea soluției prima instanță a reținut contradictoriu prevederile

art. 389 Cod de procedură penală, privind sentința de condamnare și

prevederile art. 391 Cod de procedură penală, privind sentința de încetare.

Reieșind din analiza dispozitivului sentinței, se atestă că prima instanță

și-a fundamentat soluția privind încetarea procesului penal în privința lui

Railean Oleg pe prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit cărora sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă există

alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală.

Drept circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la

răspundere penală în privința lui Railean Oleg, de către prima instanță au fost

invocate prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal cu privire la intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Pornind de la prevederile art. 285 alin. (1) și (2) Cod de procedură

penală, se va reține, că încetarea urmăririi penale este actul de liberare a

persoanei de răspunderea penală și de finisare a acțiunilor procedurale, în

cazul în care pe temei de nereabilitare legea împiedică continuarea acesteia.

Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei,

prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod.

În acest context, Colegiul penal lărgit ține să accentueze, că potrivit

prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.

275 pct. 5)–9), 285 alin. (2), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din

Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectivă.

Din alineatul (5) al aceleiași norme rezultă, că în cazul prevăzut la

art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul

inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit.

Conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu

poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în

cazurile în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia.

Totodată, potrivit prevederilor art. 53 lit. g) Cod penal, persoana care a

săvârșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi

liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăririi penale și

de către instanța de judecată la judecarea cauzei în cazul prescripției de

tragere la răspundere penală.

Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că expirarea termenului de

prescripție constituie un temei de liberare de răspundere penală, dar este un

temei de nereabilitare.

Astfel, potrivit prevederilor art. 285 alin. (7) Cod de procedură penală,

încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot

avea loc contrar voinței acesteia ori a reprezentantului legal, inclusiv în cazul

cererii de reabilitare a persoanei decedate. În acest caz, urmărirea penală

13

continuă.

Având în vedere prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal

lărgit constată că soluția instanței de apel de respingere a apelului declarat de

către partea apărării și menținerea sentinței primei instanțe fără modificări,

nu poate fi menținută, deoarece aceasta contravine prevederilor legale

enunțate mai sus.

Aici urmează a se accentua că fiind audiat în prima instanță, inculpatul

Railean Oleg a pledat nevinovat și a solicitat achitarea sa, iar în instanța de

apel inculpatul a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, iar avocatul Ionaș

Gheorghe în numele inculpatului a pledat pentru admiterea apelului casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a

inculpatului din motiv că fapta nu a fost săvârșită de acesta.

Reieșind din circumstanțele evidențiate, Colegiul penal lărgit conchide

că instanța de apel în mod pripit a pronunțat soluția privind respingerea

apelului declarat de către partea apărării și a menținut fără modificări

sentința primei instanțe prin care a fost dispusă inclusiv și încetarea

procesului penal în privința lui Railean Oleg din motivul intervenirii

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, fără a consulta

opinia inculpatului în privința acordului la încetarea procesului, în contextul

în care ultimul nu și-a recunoscut vinovăția pe marginea învinuirii aduse, iar

această poziție contravine din start prevederilor art. 332 alin. (5) Cod de

procedură penală.

Pe de altă parte, instanța de recurs atestă că instanța de apel în

motivarea deciziei adoptate a preluat motivele primei instanțe expuse în

sentință, criticând astfel argumentele cererii de apel și prezentând motivele

care i-au fundamentat convingerea în privința vinovăției inculpatului Railean

Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (1) Cod

penal.

Însă sub acest aspect, Colegiul penal lărgit evidențiază, că în cazul în

care instanța de apel a ajuns cu certitudine la concluzia cu privire la vinovăția

inculpatului, atunci aceasta urma să țină cont și de prevederile art. 389 alin.

(4) pct. 3) și alin. (6) Cod de procedură penală, potrivit căror sentința de

condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere

penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de

pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării

termenului de prescripție. La adoptarea sentinței de condamnare cu

liberarea de pedeapsă sau, după caz, sentinței de condamnare fără stabilirea

pedepsei, instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul

penal, adoptă sentința dată.

Distinct de cele menționate mai sus, instanța de recurs notează că

potrivit prevederilor art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei

sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele

constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să

14

îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze

toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași

consecutivitate.

Având în vedere exigențele menționate mai sus cu privire la întocmirea

sentinței judecătorești, Colegiul penal lărgit evidențiază că prin sentința

Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 11 martie 2021, Railean Oleg a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3),

276 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală și încetarea

procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere

la răspundere penală, soluție menținută de către instanța de apel.

Astfel, pe de o parte prima instanță contradictoriu indică elementele

sentinței de condamnare fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere

penală în baza art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, iar pe de altă

parte indică la elementele sentinței de încetare a procesului penal în legătură

cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală.

La rejudecarea cauzei instanța de apel va ține cont de aspectele

evidențiate și în virtutea competențelor atribuite prin lege urmează să

înlăture erorile comise de către prima instanță la judecarea cauzei.

De asemenea instanța de apel va ține cont și de faptul, că în

conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Astfel, în conținutul deciziei instanța de apel urmează să desfășoare

analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea soluției, cu indicarea motivelor

care au fundamentat concluzia sa, conform rigorilor impuse de prevederile

art. art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel urmează să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea

unor probe sau respingerea altora.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a

expune esența acestora precum și legătura lor cu conținutul altor probe care

în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de

ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori de drept

procedural, deoarece decizia adoptată nu conține motive legale pe care se

întemeiază soluția, eroare care se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și se consideră temei de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea

15

o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în

numele inculpatului Railean Oleg, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2022, în cauza penală în privința lui

Railean Oleg xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

16