3r-260/25 — Contestarea actului administrativ

La 27 decembrie 2024, SA „Service Auto Prim”, reprezentată de administratorul Nicov Veaceslav a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Nord privind anularea actului administrativ.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 18 aprilie 2025 s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Service Auto Prim”.

La 25 aprilie 2025, SA „Service Auto Prim” reprezentată de administratorul Nicov Veaceslav a declarat apel nemotivat, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 18 aprilie 2025,

Hotărârea motivată a fost expediată părților prin intermediul poștei electronice la data de 28 iulie 2025 (f.d.81, Vol. II).

Curtea de Apel Nord prin încheierea din data de 4 septembrie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de SA „Service Auto Prim” reprezentată de administratorul Nicov Veaceslav, pe motiv că nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În data de 19 septembrie 2025, SA „Service Auto Prim” reprezentată de administratorul Nicov Veaceslav a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri privind punerea pe rol a cererii de apel (f.d. 109-110).

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a menționat că hotărârea motivată nu i-a fost comunicată în mod corespunzător pe cale electronică, întrucât, din motive tehnice, adresa sa de e-mail nu a funcționat până la data de 15 septembrie 2025. Totodată, recurenta a subliniat că, chiar dacă hotărârea ar fi fost transmisă prin poșta electronică, nu există nicio dovadă privind primirea acesteia, fapt ce contravine Recomandării nr. 54 a CSJ, care recomandă că remiterea actelor prin poșta electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte.

Totodată, recurenta a informat că hotărârea motivată a recepționat-o prin intermediul oficiului poștal la 6 august 2025, fapt ce îl confirmă prin copia plicului datat cu 6 august 2025 și anexat la fila dosarului 120, volumul II. Respectiv, potrivit recurentei, depunând motivarea apelului la data de 4 septembrie 2025 a respectat termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. 1

La data de 3 octombrie 2025, Biroul Vamal Nord a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată.

Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice.”

Art. 219 alin. (1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.” 2

Art. 236 alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

În data de 19 septembrie 2025, reprezentantul recurentei administratorul Nicov Veaceslav a depus recurs împotriva încheierii din 4 septembrie 2025. Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul este depus în termenul prevăzut la art. 242 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

La acest aspect instanța de recurs menționează că, din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond, în data de 28 iulie 2025, a expediat prin intermediul poștei electronice hotărârea motivată participanților la proces, inclusiv la adresa societății reclamante serviceautoprim@mail.ru și la adresa XXXXX fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la fila dosarului 81, volumul II.

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 29 iulie 2025, iar ultima zi fiind data de 28 august 2025 (următoarea zi lucrătoare).

Din actele cauzei rezultă cu certitudine că societatea apelantă, reprezentată de administratorul Nicov Veaceslav nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și a prezentat Curții de Apel Nord motivarea apelului abia în data de 4 septembrie 2025. Totodată, în cererea de apel motivat nu a fost solicitată repunerea în termen și nici nu au fost anexate probe care să demonstreze imposibilități obiective de a efectua actul procedural în termenul legal, contrar exigenților art. 65 alin. (1)–(2) și art. 237 alin. (1) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă, eficientă și mai puțin costisitoare, expediind hotărârea motivată la adresa electronică serviceautoprim@mail.ru, adresă indicată chiar de apelantă în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel. De asemenea, administratorul Nicov Veaceslav a folosit, în corespondența oficială cu instanța, și adresa XXXXX, de pe care a transmis o cerere de amânare (f.d. 46–47, vol. II). Aceste elemente confirmă că instanța de fond a procedat corect la notificarea prin mijloace electronice, modalitate agreată și utilizată constant de către apelantă pe parcursul examinării cauzei.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul recursului potrivit căruia comunicarea hotărârii motivate ar fi fost ineficientă din cauza unor pretinse disfuncționalități tehnice ale adresei sale electronice până la 15 septembrie 2025. Administratorul Nicov Veaceslav, în calitate de reprezentant legal al societății, a acceptat expres comunicarea prin mijloace electronice și a utilizat această formă pe durata întregului proces (vol. I, f.d. 3, 57, 59; vol. II, f.d. 46–47, 50, 51–52, 64, 66). Mai mult, acesta nu a informat instanța cu privire la existența unor probleme tehnice care ar fi împiedicat 4 recepționarea corespondenței electronice, deși avea obligația de diligență ce decurge din poziția sa procesuală de apelant, aflat în așteptarea comunicării hotărârii integrale.

De asemenea, instanța de recurs nu va accepta susținerea recurentei privind lipsa unei dovezi de confirmare a recepției actului judecătoresc. Conform art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar în momentul în care acesta intră în sistemul informațional din care destinatarul poate extrage documentele electronice. Așadar, confirmarea expresă a destinatarului nu constituie o condiție de valabilitate a comunicării.

Mai mult, instanța de recurs nu poate reține nici argumentul administratorului potrivit căruia hotărârea motivată ar fi fost recepționată fizic, prin intermediul oficiului poștal, la data de 6 august 2025, chiar dacă a anexat o copie a unui plic datat cu această zi. Din materialele cauzei rezultă cert că instanța de fond a transmis copia hotărârii motivate exclusiv prin poșta electronică (f.d. 81, vol. II), astfel încât proba invocată de recurent nu poate răsturna constatarea comunicării electronice efective.

În acest context, completul de judecată atrage atenția că la 29 iulie 2025, Judecătoria Bălți, sediul Central, a publicat hotărârea motivată din 18 aprilie 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată cu numărul dosarului 2-24149049-09-3-27122024. Deci, depunând apel în interesul societății reclamante, administratorul Nicov Veaceslav era conștient de faptul că urmează să prezinte și motivarea apelului, respectiv, avea obligația procesuală de a depune diligența necesară de a se interesa de soarta dosarului și la ce etapă procesuală se află acesta.

Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că recurenta a depus motivarea apelului peste termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a instanței de fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Astfel, instanța de recurs subliniază că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). 5

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic.

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de SA „Service Auto Prim”, reprezentată de administratorul Nicov Veaceslav.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de SA „Service Auto Prim”, reprezentată de administratorul Nicov Veaceslav. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6