2ra-512/25 — Constatarea factului care are valoare juridica
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea factului care are valoare juridica
- Temei legal
- Recursul declarat pana la 1 septembrie 2023. Invocarea declarativa a prevederilor art. 432 alin. 2, 3, 4, CPC nu constituie temei de admisibilitate a recursului
2ra-512/25 — Constatarea factului care are valoare juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Roman
Doroftei în interesele lui Roman Abajirov,
în cauza civilă intentată la cererea depusă de Abajirov Roman, cu privire
la constatarea faptului care are valoare juridică, persoană interesată Agenția
Servicii Publice
împotriva deciziei din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-512/23
NR. PIGD 22-20164613-01-2ra-05042023)
Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a prevederilor art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă nu constituie temei de admisibilitate a recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, L. Mitrofan,
Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci,
22 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursul declarat de
avocatul Roman Doroftei în interesele lui Roman Abajirov,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Dina Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 29 decembrie 2020, avocatul Roman Doroftei în interesele
lui Roman Abajirov a înaintat în judecată o cerere, prin care a solicitat
constatarea faptului privind întreținerea persoanei, și anume faptul că
petiționarul Roman Abajirov, l-a întreținut pe defunctul Iurii Sclinschii.
În motivarea cererii a invocat că, începând cu anul 2000, petiționarul a
avut grijă și l-a întreținut pe Iurii Sclinschii, fapt ce se confirmă prin actele
medicale care atestă că de nenumărate ori petiționarul Roman Abajirov l-a
internat în diferite spitale pe Iurii Sclinschii, precum și a achitat în totalitate
toate cheltuielile de tratament.
A mai indicat că, administratorul APLP nr. 53/178 Vladimir Lungu,
confirmă printr-o scrisoare olografă că petiționarul Roman Abajirov a avut
grijă de Iurii Sclinschii.
Totodată menționează că, chiar și după decesul lui Iurii Sclinschii,
petiționarul Roman Abajirov la înmormântat și a achitat toate ritualele
religioase necesare.
În drept, petiționarul și-a întemeiat cererea în baza prevederilor art. 7,
38, 75, 166-167, 279 alin. (1) lit. a), 280, 281 lit. i) și n), 282-285 din Codul
de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins cererea depusă de Roman Abajirov, persoană interesată
Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea faptului care are valoare
juridică, ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 octombrie 2021 și 23 decembrie 2021, avocatul Roman Doroftei
în interesele lui Roman Abajirov a depus apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 septembrie 2021, solicitând
casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie
admisă integral acțiunea privind constatarea faptului juridic.
1
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Abajirov Roman. S-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, din 30 septembrie 2021, adoptată în cauza civilă la
cererea lui Abajirov Roman, persoană interesată Agenția Servicii Publice cu
privire la constatarea faptului care are valoare juridică.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit alin. (1) art.
282 CPC, instanța judecătorească constată faptul cu valoare juridică în cazul
în care: 1) acesta generează, în virtutea legii, următoarele efecte juridice:
apariția, modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale
ale petiționarului; 2) petiționarul nu are o altă posibilitate de a obține sau de
a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o
solicită; 3) constatarea faptului nu este legată de soluționarea unui litigiu de
drept ce ține de competența instanțelor judecătorești.
A notat că, condițiile sus-menționate sunt obligatorii pentru a fi
întrunite, iar neîntrunirea uneia dintre aceste condiții duce la imposibilitatea
constatării faptului.
Referitor la prima condiție dintre cele menționate supra, Completul
a menționat că aceasta prevede că faptul care urmează a fi constatat trebuie
obligatoriu să genereze următoarele efecte juridice: a) apariția drepturilor
personale sau patrimoniale ale petiționarului; b) modificarea unor drepturi
personale sau patrimoniale ale petiționarului; c) încetarea unor drepturi
personale sau patrimoniale ale petiționarului. Îndeplinirea acestei condiții se
determină în corespundere cu scopul indicat de petiționar pentru constatarea
faptului, necesitând și analiza normei juridice materiale în baza căreia apar,
se modifică sau încetează drepturile personale și/sau patrimoniale ale
petiționarului.
A subliniat instanța de apel că, petiționarul trebuie să indice scopul
solicitării privind constatarea faptului de către instanța de judecată, care de
fapt reprezintă o cerință obligatorie a cererii de constatare a faptului care are
valoare juridică. Or, examinarea de constatare a faptelor care au valoare
juridică nu este posibilă dacă petiționarul în genere nu indică un careva scop
al constatării faptului solicitat, deoarece în dependență de scopul solicitat,
necesită a fi analizată norma juridică materială în virtutea căreia urmează a
fi realizat acest scop, iar, dacă norma juridică materială nu prevede
posibilitatea realizării scopului solicitat de către petiționar în cerere, adică nu
prevede posibilitatea apariției, modificării sau încetării drepturilor personale
sau patrimoniale ale petiționarului, instanța de judecată urmează să respingă
cererea de constatare a faptelor care au valoare juridică.
2
La fel a notat că, nu poate fi constatat faptul cu valoare juridică în
situațiile în care constatarea lui este îndreptată spre atingerea unui rezultat
care nu generează efecte juridice.
Curtea de Apel Chișinău a conchis că soluția instanței de fond este
una corectă, rezultată din aprecierea corectă a materialului probator și
interpretarea justă a normelor de drept material.
A constatat că, instanța de fond corect a determinat faptul că
solicitarea petiționarului Roman Abajirov privind constatarea faptului că,
Roman Abajirov l-a întreținut pe defunctul Iurii Sclinschii, nu este un fapt
care are valoare juridică, or, apelantul nu a demonstrat care sunt efectele
juridice în urma constatării faptului.
Instanța de apel a notat că, nu poate admite alegațiile părții apelante,
precum că instanța de fond confuz, neclar și divergent nu a constatat faptul
întreținerii, or, prima instanță în hotărârea sa, în mod clar a indicat faptul că
solicitarea lui Roman Abajirov nu este un fapt care are valoare juridică,
deoarece apelantul nu a demonstrat care sunt efectele juridice în urma
constatării faptului.
Completul a reținut că, apelantul Roman Abajirov, utilizând calea de
atac apelul a evitat să explice instanței de apel care sunt efectele juridice în
urma constatării faptului, din care motive instanța de apel a conchis că
instanța de fond justificat a ajuns la concluzia, precum că instanțele
judecătorești sunt în drept să constate faptul întreținerii persoanei numai în
cazul în care petiționarul a demonstrat consecințele juridice ale acestei
constatări.
A menționat că, obligația petiționarului de a demonstra și explica
efectele constatării faptului cu valoarea juridică rezultă în special din
prevederile art. 284 din Codul de procedură civilă.
Totodată a specificat că constatarea faptului care are valoare juridică
se efectuează în condiția în care petiționarul nu are o altă posibilitate de a
obține sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui
constatare o solicită, însă, din materialele cauzei nu poate fi dedus scopul
solicitării constatării faptului ce are valoare juridică, cauza imposibilității de
a obține documentele cuvenite sau de a reconstitui cele pierdute, probele care
confirmă faptul și care adeveresc imposibilitatea obținerii consecințelor
juridice în urma constatării faptului cu valoare juridică pe cale extrajudiciară.
Colegiul a apreciat ca fiind declarative și lipsite de suport probatoriu
argumentele apelantului privind neelucidarea completă a circumstanțelor și
aplicarea eronată a normelor de drept. În consecință, s-a reținut că instanța
de fond a examinat cauza sub toate aspectele, asigurând părților condiții
echitabile de exercitare a drepturilor procedurale, în conformitate cu art. 6
CEDO.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 28 martie 2023, avocatul Roman Doroftei în interesele lui Roman
Abajirov a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 7 decembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei cu adoptarea unei noi
decizii privind rejudecarea cauzei în instanța de apel într-un alt complet.
În susținerea recursului a reiterat argumentele indicate în cererea de
chemare în judecată și cererea de apel.
În drept a invocat prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul
de procedură civilă.
POZIȚIA INTIMARULUI
La 18 aprilie 2023, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință la recurs,
solicitând examinarea obiectivă a cauzei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de avocatul Roman Doroftei în interesele lui
Roman Abajirov a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existenta unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
4
Art. 432 din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 7
decembrie 2022. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată
către participanții la proces la 27 februarie 2023, inclusiv avocatului Roman
Doroftei, prin intermediul poștei electronice (f.d.124). Astfel, recursul este
declarat în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că,
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
5
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 1 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz, 28
martie 2023.
Din analiza recursului declarat rezultă că avocatul Roman Doroftei
în interesele lui Roman Abajirov a invocat temei de admisibilitate
prevederile art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin.(2) –
neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care nu
trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care a fost declarată
neconstituțională; interpretarea în mod eronat a legii, precum și aplicarea în
mod eronat a analogiei legii sau analogiei dreptului, nu a stabilit că normele
aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele
respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică
sau invers.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la 28 martie 2023, și anume, dacă cauza a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au
fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
având în vedere că recurentul a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432
alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,
normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de
Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit
că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând
normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se
aplică sau invers.
De altfel, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
6
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu
există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate
de către avocatul Roman Doroftei în interesele lui Roman Abajirov, nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de
drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție apreciază recursul declarat de către avocatul Roman Doroftei în
interesele lui Roman Abajirov, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Roman Doroftei în
interesele lui Roman Abajirov împotriva deciziei din 7 decembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7