3r-261/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- procedura de executare, caracterul executoriu al actelor judecătoreşti
3r-261/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Cătană Victoria,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de
Cătană Victoria, cu privire la inițierea procedurii de executare a deciziei Curții
de Apel Centru din 11 martie 2025,
împotriva încheierii din 01 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-261/25
NR. PIGD2-21190632-01-3r-01102025)
Caracterul executoriu al hotărârii judecătorești privind dezafectarea
incontestabilă a mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale
bugetului public național, precum și din contul autorităților/instituțiilor bugetare,
suspendarea de drept a termenului de executare a hotărârii judecătorești în cazul
declarării recursului împotriva acestei hotărâri.
Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval,
19 decembrie 2025
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Cătană Victoria,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
Prin hotărârea din 07 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Cătană Victoria
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil.
Prin decizia din 11 martie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost admis
apelul declarat de Cătană Victoria, s-a casat hotărârea din 07 octombrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă prin care:
Acțiunea înaintată de Cătană Victoria împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil s-a
admis parțial; S-a anulat decizia CTAS Basarabeasca nr. 04-1273/21 din 25
octombrie 2021; S-a anulat decizia CTAS Basarabeasca nr. 2021/43/1/11235
din 11 mai 2021; S-a anulat decizia CNAS nr. C-2107/21; C-2132/21 din 23
noiembrie 2021 și s-a obligat CNAS să emită actul administrativ individual
prin care să-i fie calculată și achitată Victoriei Cătană indemnizația de
maternitate în mărime de 26 781,90 de lei. În rest, cererea de chemare în
judecată fost respinsă ca neîntemeiată.
La 23 iunie 2025, Cătană Victoria a depus o cerere prin care a solicitat
inițierea procedurii de executare a deciziei din 11 martie 2025 a Curții de Apel
Centru.
Prin încheierea din 01 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a
respins cererea creditorului Cătană Victoria cu privire la inițierea procedurii
de executare a deciziei Curții de Apel Centru din 11 martie 2025, emisă în
cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Cătană Victoria
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil și s-a explicat Victoriei Cătană că este în
drept de a depune cererea cu privire la executarea deciziei Curții de Apel
Centru din 11 martie 2025, după examinarea recursului declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale.
1
La 18 septembrie 2025, Cătană Victoria, a declarat recurs împotriva
încheierii din 01 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea
acesteia.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că încheierea din 12 septembrie 2025
a Curții de Apel Centru, este ilegală și neîntemeiată, iar drept consecință
pasibilă de casare.
Invocând prevederile art. 68 alin. (1) din Legea finanțe publice și
responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014 recurenta a indicat
că, documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor
bănești din contul bugetelor componente ale bugetului public național, precum
și din contul autorităților/instituțiilor bugetare, se prezintă obligatoriu de către
creditor direct administratorilor de bugete și/sau, după caz,
autorităților/instituțiilor bugetare respective după rămânerea definitivă a
hotărârii judecătorești, dar, nu după rămânerea definitivă și irevocabilă a
hotărârii judecătorești, cum a indicat Casa Națională de Asigurări Sociale în
scrisoarea adresată Curții de Apel Centru.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva
încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța
competentă poate cita participanții la proces.”
Art. 249 din Codul administrativ:
„Hotărârile judecătorești și alte titluri executorii se execută conform prevederilor
prezentului capitol. Pentru executarea hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de
împăcare sânt competente instanțele de apel. Executarea este inițiată printr-o cerere a
creditorului executării. Deciziile în procedura de executare se emit prin încheiere, care
poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile. Prevederile
art.174 se aplică corespunzător.”
Art. 250 din Codul administrativ:
„Titluri executorii sânt: a) hotărârile judecătorești executorii; b) încheierile
judecătorești executorii conform art.214 și 215; și c) tranzacțiile de împăcare conform
art.217.”
Art. 251 din Codul administrativ:
„Hotărârile judecătoriilor sânt executorii după expirarea termenului de apel.
2
Deciziile instanțelor de apel sânt executorii de la emiterea lor.
Încheierile judecătoriilor și ale instanțelor de apel sânt executorii după expirarea
termenului de recurs împotriva acestora.
Deciziile Curții Supreme de Justiție sânt executorii din momentul emiterii lor.”
Art. 253 alin. (3) din Codul administrativ:
„Înaintea desfășurării executării, conducătorul persoanei juridice de drept public este
informat în scris despre intenția de executare. Această prevedere nu se aplică în cazul
executării ordonanțelor provizorii și în alte cazuri urgente.”
Art. 195 din Codul administrativ statuează că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului
de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 256 alin. (1) lit. b) și d) din Codul de procedură civilă:
„Urmează a fi executate imediat ordonanța sau hotărârea judecătorească prin care
pârâtul este obligat la plata:
b) salariului și a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă, precum și a
indemnizațiilor prevăzute de statutul șomerilor, în mărimea unui salariu mediu;
d) unui salariu mediu pentru absență forțată de la lucru, în cazul reintegrării în
serviciu.”
Art. 120 din Constituție:
„Este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor
judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al
executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.”
Art. 435 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul suspendă executarea hotărârii în cazul strămutării de hotare, distrugerii
de plantații și semănături, demolării de construcții sau de orice bun imobil, dezafectării
incontestabile a mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale bugetului
public național și din contul autorităților/instituțiilor bugetare, precum și în alte cazuri
prevăzute de lege.”
Art. 68 alin. (21) din Legea finanțelor publice și responsabilității
bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014
„(21) Recursul declarat împotriva hotărârii judecătorești definitive privind
dezafectarea incontestabilă a mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale
bugetului public național și din contul autorităților/instituțiilor bugetare suspendă
termenul de executare a hotărârii judecătorești prevăzut la alin.(2).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
constată că acesta a fost respectat, întrucât încheierea contestată a fost
notificată recurentei la 16 septembrie 2025 (f.d. 57), iar cererea de recurs a
fost depusă la 18 septembrie 2025.
3
Așadar, prin hotărârea din 07 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Cătană
Victoria împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil.
Prin decizia din 11 martie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost admis
apelul declarat de Cătană Victoria, s-a casat hotărârea din 07 octombrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă prin care:
Acțiunea înaintată de Cătană Victoria împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil s-a
admis parțial; S-a anulat decizia CTAS Basarabeasca nr. 04-1273/21 din 25
octombrie 2021; S-a anulat decizia CTAS Basarabeasca nr. 2021/43/1/11235
din 11 mai 2021; S-a anulat decizia CNAS nr. C-2107/21; C-2132/21 din 23
noiembrie 2021 și s-a obligat CNAS să emită actul administrativ individual
prin care să-i fie calculată și achitată Victoriei Cătană indemnizația de
maternitate în mărime de 26 781,90 de lei. În rest, cererea de chemare în
judecată fost respinsă ca neîntemeiată.
La 23 iunie 2025, Cătană Victoria a depus o cerere prin care a solicitat
inițierea procedurii de executare a deciziei din 11 martie 2025 a Curții de Apel
Centru.
Prin nota informativă a Curții de Apel Centru din 24 iunie 2025 și
încheierea din 13 august 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost
notificată să informeze instanța de judecată despre măsurile întreprinse în
vederea executării deciziei Curții de Apel Centru din 11 martie 2025.
Prin răspunsul din 25 august 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale
a indicat că, va iniția procedura de executare a deciziei Curții de Apel Centru
din 11 martie 2025, doar după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii
judecătorești, făcând referire în acest sens la prevederile art. 15 alin. (5) din
Codul de executare și art. 68 alin (1) și (21) din Legea finanțelor publice și
responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014. Totodată, a informat instanța de
apel că la data de 16 iunie 2025 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de recurs împotriva deciziei din 11 martie 2025 Curții de Apel Centru
(f.d. 45-47).
Prin încheierea din 01 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a
respins cererea creditorului Cătană Victoria cu privire la inițierea procedurii
de executare a deciziei Curții de Apel Centru din 11 martie 2025, și s-a explicat
Victoriei Cătană că este în drept de a depune cererea cu privire la executarea
deciziei Curții de Apel Centru din 11 martie 2025, după examinarea recursului
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.
4
Examinând recursul declarat de Cătană Victoria, împotriva încheierii
din 01 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, Completul de judecată
constată că acesta este neîntemeiat.
Recurenta a invocat prevederile art. 68 alin. (1) din Legea finanțe
publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, potrivit
căruia, documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a
mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale bugetului public
național, precum și din contul autorităților/instituțiilor bugetare, se prezintă
obligatoriu de către creditor direct administratorilor de bugete și/sau, după caz,
autorităților/instituțiilor bugetare respective după rămânerea definitivă a
hotărârii judecătorești, dar, nu după rămânerea definitivă și irevocabilă a
hotărârii judecătorești, cum a indicat Casa Națională de Asigurări Sociale în
scrisoarea adresată Curții de Apel Centru.
În raport cu criticile formulate, Completul de judecată reține că efectul
suspensiv de drept instituit prin art. 435 alin. (1) CPC și art. 68 alin. (21) din
Legea nr. 181/2014 are un caracter imperativ, nefiind lăsat la discreția
instanței sau a părților. Acesta operează ope legis din momentul depunerii
recursului împotriva hotărârii care implică dezafectarea mijloacelor bugetare.
Astfel, instanța nu poate dispune inițierea executării atâta timp cât legea
instituie o suspendare automată. Finalitatea normei este protejarea stabilității
bugetare și prevenirea situațiilor în care fondurile publice ar fi dezafectate
înainte de verificarea legalității hotărârii în calea de atac.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova a subliniat în mod
constant că executarea titlurilor ce implică resurse bugetare poate fi supusă
unor limitări procedurale în vederea protejării interesului public (a se vedea,
mutatis mutandis, HCC nr. 19 din 05.07.2012, par. 56–58 – privind
constrângerile bugetare ca justificare legitimă pentru diferențierea
procedurilor de executare).
CEDO, de asemenea, a reținut că statele pot institui mecanisme de
temporizare a executării hotărârilor, atunci când aceasta este justificată de
protejarea unui interes public major, precum echilibrul financiar al sistemelor
publice. În cauza Burdov (nr. 2) c. Rusia, 2009, Curtea a arătat că statul poate
stabili termene și condiții speciale de executare a hotărârilor împotriva
autorităților publice, atât timp cât nu se ajunge la o negare a dreptului însuși
(§ 70–72). Aceleași principii sunt aplicabile și în cazul mecanismelor de
suspendare de drept până la soluționarea unei căi de atac.
Prin urmare, odată cu contestarea deciziei din 11 martie 2025 a Curții
de Apel Centru, se suspendă de drept executarea acesteia.
5
În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
apreciază că încheierea atacată este legală și întemeiată, iar recursul este
nefondat și urmează a fi respins.
Din aceste considerente, în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și
alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Cătană Victoria.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
6