2ra-623/24 — privind constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului, stabilirea eronată de către instantele ierarhic inferioare a cuantumului prejudiciului moral, încasat în temeiul Legii 87
2ra-623/24 — privind constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Ciumașu
Ștefan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Primăriei și
Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu executorul judecătoresc
Ungureanu Oleg, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului
moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a admite cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, s-a modificat hotărârea instanței de fond, în partea cuantumului
prejudiciului moral încasat, iar, în rest, s-a menținut hotărârea din 28 iunie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2ra-623/24
Nr. PIGD 2-23045646-01-2ra-16052024)
Stabilirea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului prejudiciului
moral, încasat în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau
a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Irina Țonov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, Ru. Pulbere, D. Dulghieru)
19 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursului declarat de Ministerul Justiției
al RM,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 martie 2023 Ciumașu Ștefan a înaintat cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, Primăriei și Consiliului mun.
Chișinău, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral,
precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul indică că conform hotărârii irevocabile
din 23 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-138/09, Consiliul mun.
Chișinău a fost obligat să acorde reclamantului Ciumașu Ștefan, ca participant
la războiul din Afganistan și familiei acestuia compusă din 3 persoane, locuință
conform normelor prevăzute de Codul Locativ al RM.
A mai invocat că la 19 iunie 2009, titlul executoriu eliberat în baza
deciziei irevocabile din 23 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-138/09,
a fost primit spre executare de către executorul judecătoresc al Oficiului Centru
al DE - Ungureanu Oleg, iar prin încheierea nr. 12933/09 din 13 septembrie
2010, s-a aplicat sechestru pe apartamentul nr. XX din str. XXX XXXX nr.
X/X, mun. Chișinău, care a fost menținută prin decizia irevocabilă din 15
martie 2011 a Curții de Apel Chișinău nr. 2r-381/11.
Cu toate acestea, a susținut reclamantul că Primăria mun. Chișinău s-a
opus executării hotărârii judecătorești irevocabile, motiv pentru care la 20
martie 2012 reclamanții s-au adresat cu cerere privind eliberarea bonului de
repartiție pentru instalarea în apartamentul sechestrat, însă prin răspunsul nr.
C712/12 din 05 iunie 2012, au fost informați că această problemă urmează a fi
examinată de către o comisie de lucru, care încă nu a fost constituită.
Ulterior, procedura de executare a fost strămutată la executorul
judecătoresc Talmaci Roman, iar mai apoi la executorul judecătoresc Boțan
George, care a întreprins mai multe măsuri cu privire la asigurarea executării
documentului executoriu, deci a reușit să obțină acordul Primarului General,
Chirtoacă Dorin privind soluționarea litigiului pe cale amiabilă și în acest temei
au fost întocmite câteva proiecte de tranzacții de împăcare, prin care debitorul
se angaja să achite reclamanților echivalentul în bani a unui apartament cu
două odăi.
A menționat reclamantul că în acea perioadă au fost încheiate și executate
peste 80 de tranzacții de împăcare de acest gen, cu diferiți creditori, însă, din
motive necunoscute, în cazul reclamantului această procedură nu a fost dusă la
1
bun sfârșit. Astfel, pe parcursul a 11 ani, hotărârea judecătorească irevocabilă
nu a fost executată, iar reclamanții sunt nevoiți să locuiască până în prezent în
condiții indecente în fostul cămin al Institutului Național de Educație Fizică și
Sport. Acest fapt provoacă reclamantului grave prejudicii morale, întru-cât el
nu poate beneficia de garanțiile acordate printr-o hotărâre judecătorească
irevocabilă, fapt care este cu atât mai stresant, cu cât copiii au crescut și au
devenit majori, dar sunt nevoiți să locuiască în condiții lipsite de minimă
intimitate și confort.
A considerat reclamantul că prin aceasta se încalcă continu drepturile sale
și a membrelor familiei sale, garantate de art. 6 al Convenției pentru apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale și art. 1, Protocolul 1 la
Convenție. În acest context CtEDO, în jurisprudența sa constantă, a subliniat
că executarea unei hotărîri sau decizii, indiferent de instanță, trebuie să fie
considerată ca făcînd parte integrantă din ,,proces”, în sensul art. 6 din
Convenție (cauza Homsby vs. Grecia, hotărîrea din 19 martie 1997, § 40).
Omisiunea autorităților de a se conforma într-un termen rezonabil unei decizii
definitive, poate determina încălcarea art. 6 §1 din Convenție, mai ales atunci
cînd obligația de a solicita executarea deciziei in cauză aparține unei autorități
administrative (cauza Acatrinei vs. Romînia, nr. 7114/02, §40).
Or, autoritățile responsabile nu au prezentat nici un argument de natură
să justifice tergiversarea executării hotărârii definitive favorabile
reclamantului, de aceea această întârziere, care la momentul înaintării cererii
de chemare în judecată depășește 11 ani, le este imputabilă.
Din considerentele menționate supra, reclamantul a solicitat constatarea
încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
irevocabile și, pe cale de consecință, încălcarea art. 6, paragraful 1 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul 1, adițional
la Convenție, precum și repararea prejudiciului moral cauzat prin această
încălcare.
Or, în pofida existenței unei hotărâri judecătorești, autoritatea publică
locală și până în prezent în mod categoric și sub orice formă refuză să execute
hotărârea din 23 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-138/09, fapt prin
care în continuu se încalcă drepturile reclamantului, recunoscute și garantate
prin lege.
Drept urmare, reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în
judecată, constatarea încălcării dreptului subiectiv al reclamantului Ciumașu
Ștefan la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 23 martie 2009 a Curții
de Apel Chișinău, nr.3-138/2009, încasarea din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui
Ciumașu Ștefan prejudiciul moral cauzat ca urmare a încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile în mărime
de 40 000,00 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică,
suportate în prezentul proces civil.
2
INCIDENTE DE PROCEDURĂ ÎN INSTANȚA DE FOND
Prin încheierea din 05 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a atras în proces executorul judecătoresc Ungureanu Oleg în calitate de
intervenient accesoriu, cu toate drepturile și obligațiile procedurale ale părții
care se vor alătura în procesul civil, intentat la cererea de chemare în judecată
înaintată de Ciumașu Ștefan împotriva Ministerului Justiției al RM, Primăria
și Consiliul mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la
executare în termen rezonabil, încasarea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Ciumașu Ștefan. S-a
constatat încălcarea dreptului subiectiv al reclamantului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii din 23 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-
138/2009, în perioada ulterioară constatării încălcării acestui drept prin
hotărârea din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nr.2-
4379/2021, și anume în perioada de la 26 februarie 2021 până la 28 iunie 2023.
S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției
al RM în beneficiul lui Ciumașu Ștefan suma de 40 000,00 de lei cu titlu de
prejudiciu moral cauzat ca urmare a încălcării dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile în perioada de la 26 februarie
2021 până la 28 iunie 2023 și cheltuielile de asistență juridică în sumă de
2 500,00 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 11 iulie 2023, Ministerul Justiției al RM a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f.d.145), iar, la 24 octombrie 2024, prin intermediul Direcției
de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău a depus
motivarea apelului, prin care a solicitat admiterea apelului, cu titlu principal
casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
respinsă acțiunea, iar cu titlu secundar a solicitat modificarea hotărârii primei
instanțe, în sensul diminuării sumelor dispuse spre încasare corespunzător
sumelor acordate în cauze similare de către Curtea Europeană a Drepturilor
Omului și de către instanțele judecătorești naționale.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al RM. S-a modificat hotărârea
din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea cuantumului
prejudiciului moral încasat și în această parte s-a emis o nouă hotărâre prin
care, s-a micșorat suma prejudiciului moral încasat de la Ministerului Justiției
al RM în beneficiul reclamantului Ciumașu Ștefan de la 40 000,00 de lei la
20 000,00 de lei. În rest, s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 mai 2024, Ministerul Justiției al RM, a declarat recurs împotriva
deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii din 28 iunie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri privind
respingerea acțiunii ca neîntemeiată, or, modificarea deciziei instanței și/sau a
hotărârii primei instanțe, în sensul diminuării sumelor dispuse spre încasare
corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către Curtea Europeană a
Drepturilor Omului și de către instanțele judecătorești naționale.
În motivarea recursului a indicat motivele de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar
menționând că decizia instanței o consideră neîntemeiată și bazată pe aplicarea
incorectă a circumstanțelor cauzei și pe interpretarea eronată a normelor de
drept materiale și procedurale, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(2) din Codul de
procedură civilă, servește drept temei de declarare a recursului.
17.1. A invocat că atât instanța de apel cât și prima instanță au desconsiderat
importanța probelor prezentate de partea pîrîtă/apelantă, iar decizia contestată
este dictată de concluzii nemotivate și arbitrare, or, motivarea este un element
esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității
judecătorului și a calității actului de justiție, o condiție a procesului echitabil,
exigență a prevederilor art.236 din Codul de procedură civilă, aplicabil
conform art.6 alin.(l) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
libertăților fundamentale.
17.2. A mai susținut că instanța de fond și instanța de apel, prin memoriul
hotărârilor sale, nu oferă putere de convingere, or, aceasta trebuia temeinic
motivată și să cuprindă raționamentul logico-juridic al magistratului care
pronunță hotărârea. Iar, nemotivarea hotărârii, în concluzie, atrage anularea
acesteia, astfel încât hotărârea ulterioară să fie una legală și să cuprindă toate
aspectele prevăzute de Codul de procedură civilă al RM.
17.3. În această ordine de idei, a considerat că faptele relatate generează
casarea deciziei recurate, or, soluția adoptată de instanța de judecată, prin
decizia contestată, nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces
echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană a
Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, care statuează că orice
persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un
termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială,
instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor
sale cu caracter civil.
17.4. Subsecvent a mai menționat că decizia din 23 ianuarie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, este una neîntemeiată, dictată de concluzii nemotivate,
arbitrară, emisă cu încălcarea normelor de drept material, procedural, fiind
aplicate și interpretate eronat, concluziile, expuse în hotărâre, sânt în
contradicție cu circumstanțele cauzei, cu probele, și fără a fi motivate, or,
4
motivarea este o puternică garanție a imparțialității și a calității actului de
justiție, obligativitatea motivării fiind o condiție a procesului echitabil,
exigență a art.6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
libertăților fundamentale.
17.5. Totodată a invocat că pentru a pretinde în special la repararea
prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului pretins a fi încălcat în
speță, reclamantul în cererea de chemare în judecată urma să dovedească
prejudiciul moral sub aspectul existenței (care suferințe fizice sau psihice) si
prin care probe, se confirmă argumentele invocate de acesta (art.117-119 din
Codul de procedură civilă), or, nerespectarea principiului probațiunii statuat la
art.118 din Codul de procedură civilă, va constitui o încălcare flagrantă a
prevederilor art.6 a CEDO.
17.6. În concluzie, a susținut că faptele relatate generează casarea deciziei
recurate, or, menținerea acesteia în condițiile enunțate, ar constitui pentru
organul care reprezintă statul Ministerul Justiției o îngrădire a posibilității de
a-și valorifica drepturile procedurale conform normelor în vigoare, care simt
garantate și de Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale
ale Omului. Asemenea decizii ar putea genera o practică vicioasă cu
declanșarea mecanismului de condamnări a RM la CEDO.
La 14 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei
terestre, a expediat în adresa intimaților, precum și intervenientului accesoriu
executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, copia recursului declarat de
Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de
Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la
materialele dosarului (f.d.155).
La 04 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.216),
Primăria și Consiliul mun. Chișinău au depus referința prin care au solicitat
admiterea recursului declarat de Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei
din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei noi decizii prin
care să fie casată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe ca fiind
neîntemeiată cu respingerea pretențiilor reclamantului (f.d.217/221).
Ciumașu Ștefan și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, deși, au
recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la
materialele cauzei (f.d.213; 215), aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural
respectiv și nu au depus referințe, prin care să-și expună opinia referitor la
recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei din 23
ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
5
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 23 ianuarie 2024 (f.d.134).
Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.2336
(f.d.199), rezultă că, la 05 aprilie 2024, Curtea de Apel Chișinău a expediat
prin intermediul oficiului poștal, în adresa participanților la proces copia
deciziei integrale din 23 ianuarie 2024, însă, date privind recepționarea
acesteia la materialele cauzei nu se regăsesc.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, la 16 mai 2024, se consideră
depus în termenul stabilit de lege.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.
246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-
9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse
modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII –
Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților
de apel.
În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost depus la
16 mai 2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul
de procedură civilă, acesta va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în
redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie
2023.
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute
la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi
sunt lezate prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile
de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea probelor dată de
prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția
cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de
Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului,
prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător.
6
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs”.
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților
la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 432 alin. (1) lit. e).
Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se
pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice
decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”
Art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția în
vigoare la momentul judecării cauzei în apel):
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”
Art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova:
„Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești
competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.”
Art. 120 din Constituția Republicii Moldova:
„Este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor
judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării
sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.”
Art. 2 din Legea alin. (1)-(4), (6) și (7) din Legea privind repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„(1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată
privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această
încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.
(2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv
persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în continuare
reclamant).
(3) Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent
de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil
de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.
7
(4) Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat
atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară
de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de stat.
(6) Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de
circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile
invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de
conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de
durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.
(7) Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie de cauze
este Ministerul Justiției.”
Art. 4 alin. (1)-(3) și (5) din Legea privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„(1) Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei
suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi
suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și
cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.
(2) Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,
autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea
responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un raport
motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o copie
de pe dosar.
(3) Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris și va
conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității implicate în
proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității responsabile de
executarea hotărârii judecătorești; date despre acțiunile procesuale întreprinse, termenele de
realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse în vederea
accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea
termenului rezonabil.
(5) Categoriile de litigii menționate se examinează în instanță de judecată în conformitate
cu normele legislației procesuale civile, ținându-se cont de particularitățile prevăzute de
prezenta lege.”
Art. 2036 alin. (l)-(5) din Codul civil:
,,(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța
de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata
de despăgubiri.
(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial.
(3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în
cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere
penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea,
8
aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în
folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.
(4) Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau interes
recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate
doar când aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut 6de lege
încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară
prejudiciului moral suferit.
(5) Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor personale nepatrimoniale
poate fi cesionat numai în cazul în care a fost stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărâre
judecătorească definitivă.”
Art. 2037 alin. (l)-(3) din Codul civil:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate,
de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii,
și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei
vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în
considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de
viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire
care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări
similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
Art. 70 alin. (l) din Codul de executare:
„Documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu
este indicat, într-un termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt:
complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la procedura de
executare, interesul creditorului și conduita executorului judecătoresc.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
reținând prevederile art. 444 din Codul de procedură civilă, enunțat la punctul
30, a decis examinarea cererilor de recurs fără înștiințarea participanților la
proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție,
fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de
recurs precum și în referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a
permite instanței examinarea acestuia.
Studiind materialele dosarului, verificând legalitatea actului de
dispoziție contestat în limitele controlului judiciar, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care
urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe în partea perioadei pentru care s-a constatat încălcat dreptul
reclamantului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
irevocabile, precum și în partea cuantumului prejudiciului moral, cu emiterea
unei hotărâri noi în partea casată.
9
Având în vedere că, în sistemul legislației procesuale, instanța de
judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia
în sensul formulat prin acțiune, subsecvent, instanța de recurs se află în situația
de a verifica dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a
oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul
procesului, a examinat toate pretențiile și argumentele înaintate.
Curtea Europeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de
a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a
argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. France [GC],
nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-1). O parte indispensabilă a acestei obligații a
instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea,
printre altele, Hirvisaari v. Finland, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).
După cum denotă actele cauzei, Ciumașu Ștefan înaintând prezenta
acțiune împotriva Ministerului Justiției al RM, Primăriei și Consiliului mun.
Chișinău a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile nr. 3-138/2009 începând cu data
de 26 februarie 2021 până la data examinări prezentei acțiuni de către instanța
de fond și repararea prejudiciului moral în mărime de 40 000,00 de lei.
Ulterior, prin încheierea din 05 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a atras în proces executorul judecătoresc Ungureanu Oleg în
calitate de intervenient accesoriu, cu toate drepturile și obligațiile procedurale
ale părții care se vor alătura în procesul civil, intentat la cererea de chemare în
judecată înaintată de Ciumașu Ștefan împotriva Ministerului Justiției al RM,
Primăria și Consiliul mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executare în termen rezonabil, încasarea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.113, vol.I).
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, fiind investită cu judecarea cauzei
în fond, prin hotărârea din 28 iunie 2023, a admis cererea de chemare în
judecată înaintată de Ciumașu Ștefan. A constatat încălcarea dreptului
subiectiv al reclamantului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 23
martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-138/2009, în perioada ulterioară
constatării încălcării acestui drept prin hotărârea din 25 iunie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nr.2-4379/2021, și anume în perioada de
la 26 februarie 2021 până la 28 iunie 2023. A încasat din contul bugetului de
stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Ciumașu
Ștefan suma de 40 000,00 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat ca urmare
a încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
irevocabile în perioada de la 26 februarie 2021 până la 28 iunie 2023 și
cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 500,00 de lei (f.d.133; 147/161,
vol.I).
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii prime instanțe Curtea de
apel, prin decizia din 23 ianuarie 2024 a admis cererea de apel declarată de
Ministerul Justiției al RM. A modificat hotărârea din 28 iunie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea cuantumului prejudiciului moral
10
încasat și în această parte a emis o nouă hotărâre prin care, a micșorat suma
prejudiciului moral încasat de la Ministerului Justiției al RM în beneficiul
reclamantului Ciumașu Ștefan de la 40 000,00 de lei la 20 000,00 de lei. În
rest, a menținut hotărârea din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f.d. 134; 135/143, vol.I).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând situația de fapt din
cauza dată, în raport cu probele anexate la dosar, a concluzionat că este
întemeiată cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al RM, motiv din
care urmează a fi admisă cu modificarea hotărârii din 28 iunie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea pretențiilor admise.
În continuare, analizând prevederile art. 1 alin. (2), art. 4 alin. (1), art. 8
alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, a concluzionat că din cuprinsul normelor precitate rezultă că
orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, dacă se constată o asemenea încălcare.
La fel, instanța de apel a notat că din materialele dosarului s-a stabilit cu
certitudine că cererea depusă de către Ciumașu Ștefan cuprinde cadrul legal de
adresare în instanța de judecată și obiectul litigiului dedus judecății constituie
raporturile juridice rezultate din încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, guvernate de prevederile Legii nr.87 din 21
aprilie 2011.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că potrivit explicațiilor
reprezentantului Ministerului Justiției al RM și materialelor cercetate, inclusiv
scrisorile anexate la cererea de chemare în judecată, a reținut că neexecutarea
hotărârii de judecată de către Consiliul municipal Chișinău se datorează lipsei
spațiului locativ în municipiul Chișinău și lipsei mijloacelor financiare pentru
construirea spațiilor locative.
Respectiv, instanța de apel a concluzionat că afirmația pârâtului și
debitorului procedurii de executare precum că hotărârea de judecată nu poate
fi executată din lipsă de bani ori din lipsă de spațiu locativ, este contrară legii
de aceea nu poate fi acceptată. La adoptarea oricărui act normativ, în speță
legea care a stat la baza emiterii hotărârii de judecată în folosul reclamantului,
autoritățile publice, asigură executarea acestor legi. Toate actele normative au
acoperire financiară, ori cel puțin trebuie să fie asigurată executarea oricărei
legi emise de autoritatea legislativă, altminteri care ar fi raționamentul
adoptării, modificării, abrogării legilor de către legislativ în situația în care
executivul nu le-ar fi executat. Or, care ar fi raționamentul neaplicării de către
instanțele de judecată a legii în vigoare motivând prin lipsa de asigurare
financiară.
11
În această ordine de idei, instanța de apel a relevat că neexecutarea
hotărârii de judecată de către Consiliul municipal și Primăria Chișinău se
încadrează în conținutul art.6 CEDO și art.2 din Legea nr. 87 din 21 aprilie
2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Reieșind din cele menționate, instanța de apel a conchis că instanța de
fond corect a constatat încălcarea dreptului reclamantului Ciumașu Ștefan la
executarea în termen rezonabil a deciziei irevocabile din 23 martie 2009 a
Curții de Apel Chișinău, nr.3-138/09, or, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit
cu certitudine că documentul executoriu emis în baza hotărârii sus menționate,
a fost depus spre executare, fiind intentată procedura de executare, însă
documentul executoriu a rămas neexecutat până în prezent, în pofida existenței
hotărârilor judecătorești anterioare care au stabilit încălcarea executării cauzei
în termen rezonabil.
În acest context, instanța de apel a considerat necesar de a menționa
faptul că neexecutarea hotărârii judecătorești privind acordarea spațiului
locativ lui Ciumașu Ștefan, a reprezentat privarea acestuia de a beneficia de
drepturile sale recunoscute prin actele judecătorești irevocabile, astfel fiind
încălcat dreptul la executare în termen rezonabil a hotărârii.
Astfel, instanța de apel a notat că în cazul dedus judecății s-a stabilit cu
certitudine că încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești a avut loc din motive ce nu-i pot fi imputate reclamantului, acesta
nu a împiedicat în niciun fel punerea în executare a hotărârii, nu a zădărnicit
acțiuni din procedura de executare și nici nu a refuzat executarea.
Suplimentar, instanța de apel a considerat necesar de a evoca prevederile
art. 70 alin. (1) din Codul de executare, conform cărora documentul executoriu
va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-
un termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt:
complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la
procedura de executare, interesul creditorului și conduita executorului
judecătoresc.
Prin urmare, instanța de apel analizând situația de fapt în prezenta cauză,
în raport cu înscrisurile anexate la dosar, coroborate cu normele de drept
material pertinente cauzei, a concluzionat că este întemeiată concluzia primei
instanțe, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de
către Ciumașu Ștefan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ungureanu Oleg.
Cu referire la argumentul apelantului Ministerul Justiției al RM privind
lipsa de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, instanța
de apel a considerat necesar de a nota faptul că Republica Moldova, aderând
la CEDO și reglementând în legislația națională că sarcina procedurilor
12
judiciare constă în judecarea justă și în termen rezonabil a cauzei și-a asumat
obligația pozitivă de a asigura respectarea acestui drept al părților în proces.
Din aceste considerente, instanța de apel a notat că se impune concluzia
că Ministerul Justiției al RM nu și-a executat obligația de probațiune privind
lipsa de încălcare a dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei și
respectiv, Instanța de apel apreciază ca fiind întemeiat raționamentul primei
instanțe precum că reclamantul Ciumașu Ștefan, dispune de toate temeiurile
legale pentru a solicita despăgubiri materiale și morale și a cheltuielilor de
asistență juridică în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea
de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei.
Instanța de apel precizează că despăgubirea acordată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu daunele morale este menită să
furnizeze o compensație financiară pentru un prejudiciu moral, cum ar fi
suferințe psihice sau fizice. Deci, prin natura lor, daunele morale nu pot fi
adaptate la calcule exacte. Astfel, dacă se stabilește existența unor astfel de
daune, și în cazul în care se consideră că este necesară o compensație bănească,
se va face o evaluare pe o bază echitabilă, luând în considerare standardele care
decurg din jurisprudența CEDO.
În continuare instanța de apel analizând prevederile art.2 alin.(6), art. 5
alin.(1) și (2)din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, a reținut că la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată
poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o
satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.
În acest context, instanța de apel a reținut că potrivit materialului
probator anexat la actele cauzei se denotă incontestabil faptul că reclamantului
Ciumașu Ștefan i-au fost cauzate suferințele psihice care se manifestă prin
neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii de judecată irevocabilă, fiind în
imposibilitate de a beneficia de spațiul locativ ce i se cuvine.
La fel, instanța de apel având în vedere, în principal, criteriile referitoare
la consecințele suferite pe plan psihic, gravitatea și caracterul acestora,
sentimentul de afectare a personalității morale și altele, constată cu certitudine
că reclamantului i-au fost cauzate suferințe psihice în pe perioada executării
hotărârii judecătorești irevocabile, a conchis că prima instanță just a ajuns la
concluzia admiterii pretențiilor cu privire la acordarea spațiului locativ.
Respectiv, reieșind din suferințele atât fizice cât și psihice suportate de
reclamantul Ciumașu Ștefan, instanța de apel a considerat oportun de a micșora
suma încasată cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Ciumașu Ștefan de
la 40000,00 de lei la 20000,00 de lei, sumă care în cazul de față, poate fi
considerată drept o compensație echitabilă și suficientă pentru sentimentele de
frustrare suferite de reclamant.
13
Suplimentar, instanța de apel a notat că, la caz, suma compensării
prejudiciului moral încasată de instanța de fond în mărime de 40 000,00 de lei
este una exagerată, reieșind din criteriul echității, având în vedere că prin
hotărârea din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, instanța de
judecată a constatat încălcarea dreptului lui Ciumașu Ștefan la executarea în
termen rezonabil a deciziei din 23 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-
138/09, și s-a compensat prejudiciului moral în sumă de 20 000,00 de lei.
Reieșind din aceste considerente, instanța de apel a considerat întemeiate
cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al RM și care urmează a fi admisă
cu modificarea hotărârii în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral.
Cu referire la pretenția privind încasarea cheltuielilor de asistență
juridică suportate de reclamant, instanța de apel a conchis că instanța de fond
întemeiat a admis această cerință, și a încasat din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul reclamantului Ciumașu
Ștefan suma de 2 500,00 de lei pentru asistență juridică, care este una
rezonabilă ca mărime, or, potrivit bonului de plată anexat la dosar (f.d.116) la
data de 29 mai 2023 reclamantul Ciumașu Ștefan a achitat pentru asistența
juridică calificată acordată de către avocatul Zgherea Victoria în prezenta
cauză civilă suma de 2 500,00 de lei.
Examinând cauza în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că instanțele de judecată ierarhic inferioare, au stabilit corect
raportul juridic litigios, au identificat corect normele ce-l guvernează și au
stabilit corect natura drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului sumei
ce urmează a fi încasată cu titlu de reparare a prejudiciului moral pentru
încălcarea drepturilor reclamantului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, nu s-a ținut cont de jurisprudența constantă națională pe
marginea acestei categorii de litigii, precum și de criteriile de determinare a
mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat.
Întru soluționarea corectă a litigiului ce ține de repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil
a hotărârii judecătorești, instanțele de judecată naționale trebuie să aibă în
vedere caracterul rezonabil al duratei unei procedurii în temeiul art. 6 § 1 din
Convenție, ce se apreciază cu ajutorul criteriilor consacrate de jurisprudența
CtEDO cum sunt: complexitatea cauzei, comportamentul autorităților
competente și al părților și miza pentru partea interesată.
La aprecierea termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești
urmează a fi luate în considerare anumite criterii de apreciere: complexitatea
cauzei; se apreciază de asemenea după caz și individual; comportamentul
părților, care include aprecierea comportamentului reclamantului și a
autorităților. Se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților implicate în
proces, inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amânări neîntemeiate;
etc. miza (interesul) pentru reclamant relevă importanța sau scopul pentru
persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.
14
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi,
va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că prin hotărârea
irevocabilă din 23 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-138/09,
Consiliul mun. Chișinău a fost obligat să acorde reclamantului Ciumașu
Ștefan, ca participant la războiul din Afganistan și familiei acestuia compusă
din 3 persoane, locuință conform normelor prevăzute de Codul Locativ (f.d.5,
vol.I).
La 19 iunie 2009, titlul executoriu eliberat în baza hotărârii irevocabile
din 23 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-138/09, a fost primit spre
executare de către executorul judecătoresc al Oficiului Centru al DE -
Ungureanu Oleg.
La fel, din materialele cauzei cât și din informația publică, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, anterior, reclamantul a inițiat
alte procese de judecată în temeiul Legii nr. 87/2011, privind constatarea
încălcării termenului rezonabil la executarea hotărârii irevocabile din 23 martie
2009 a Curții de Apel Chișinău, nr.3-138/09.
Astfel, prin hotărârea din 25 aprilie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău, s-a admis cerințele înaintate de Ciumașu Ștefan și Ciumașu Ana
împotriva Ministerul Justiției al RM, intervenienți accesorii Primăria Chișinău,
Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, cu
privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului moral, însă, prin decizia din
19 august 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel declarată
de Ministerul Justiției al RM. S-a modificat hotărârea din 25 aprilie 2023 a
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată declarată de Ciumașu Ștefan și Ciumașu Ana către Ministerul Justiției
al RM, intervenienți accesorii Primăria Chișinău, Consiliul municipal Chișinău
și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea
prejudiciului moral, în partea încasării prejudiciului moral cu micșorarea
cuantumului prejudiciului moral de la 4000,00 de euro la 1000,00 de euro. În
rest, hotărârea s-a menținut.
La fel, se reține din informația publică că ulterior, prin hotărârea din 25
iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de
chemare în judecată înaintată de avocatul Zgherea Victoria, reprezentantul
reclamanților Ciumașu Ștefan, Ciumașu Ana, Ciumașu Eugenia, Ciumașu
Galina. S-a constatat încălcarea dreptului lui Ciumașu Ștefan la executarea în
termen rezonabil a hotărârii din 23 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău nr.3-
138/09. S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,
în beneficiul lui Ciumașu Ștefan, prejudiciul moral în mărime de 20 000,00 de
lei. În rest, cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Zgherea
15
Victoria, reprezentantul reclamanților Ciumașu Ștefan, Ciumașu Ana,
Ciumașu Eugenia, Ciumașu Galina, s-a respins, ca fiind neîntemeiată.
Potrivit raportului prezentat de către executorul judecătoresc Ungureanu
Oleg, se reține că în perioada 26 februarie 2021 și până la data de 28 iunie
2023, că de către executor au fost întreprinse acțiunii în scopul executării
documentului executoriu și anume la 10 august 2021, acesta a expediat repetat
citație în adresa debitorului prin care a obligat Primarul mun. Chișinău și
creditorul Ciumașu Ștefan de a se prezenta la sediul biroului executorului
judecătoresc pentru data de 24 august 2021, ora 10.30 (f.d. vol.54, vol.I).
Prin răspunsul Nr.03-118/5298 din 26 august 2021, Primarul General al
municipiului Chișinău, a comunicat că la 17 mai 2021 Primăria mun. Chișinău
s-a adresat cu demersul nr. 06-113/209 către Ministerul Finanțelor al RM, cu
solicitarea de a aloca din bugetul de Stat mijloace financiare pentru procurarea
sau construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârilor de judecată
devenite definitive și irevocabile, prin care autoritățile administrației publice
locale ale municipiului Chișinău sunt obligate sa asigure cu spațiu locativ
diverse categorii de persoane (f.d. 52/23, vol.I), iar, prin răspunsul nr. 09/1-
09/170 din 01 iunie 2021, Ministerul Finanțelor al RM a informat Primăria
mun. Chișinău despre faptul că la indicația Prim-ministrului interimar, dlui
Valeriu CIOCOI nr.21-06-67-1993 din 18 martie 2021, ținând cont de funcțiile
de coordonare și promovare a politicii locative a statului, atribuite Ministerului
Economiei și Infrastructurii, acesta va prezenta propuneri optime privind
măsurile care urmează a fi înregistrate în scopul executării hotărârilor
judecătorești cu privire la asigurarea unor categorii de cetățeni cu locuințe,
neexecutate până în prezent de către Consiliul Municipal Chișinău.
Așadar, în contextul celor enunțate, instanța de recurs constată cu
certitudine că până la momentul actual documentul executoriu nr.3-138/09 din
23 martie 2009 emis în baza hotărârii Curții de Apel Chișinău cu privire la
obligarea Consiliul mun. Chișinău să emită actul administrativ privind
acordarea lui Ciumașu Ștefan locuință în formă de apartament în conformitate
cu normele stabilite de legislația locativă în vigoare.
Reținând împrejurările expuse, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că, la caz neexecutarea hotărârii din 23 martie 2009 a Curții
de Apel Chișinău revine autorității publice locale – Primăria și Consiliul
municipal Chișinău, care nu au întreprins toate măsurile necesare în vederea
asigurării executării integrale a hotărârii judecătorești irevocabile, ca urmare,
reclamantul nu a beneficiat de succesul obținut în urma examinării litigiului,
fapt ce denotă că hotărârea adoptată în favoarea ultimului, a rămas neexecutată
o perioadă considerabilă de timp.
Prin urmare, având în vedere principiile compensării echitabile și
rezonabile a prejudiciului moral, durata considerabilă a neexecutării hotărârii
judecătorești, natura dreptului încălcat, miza pentru reclamant și efectele
asupra vieții acestuia, dar și relevanța jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului și standardele de proporționalitate, Completul de judecată
16
al Curții Supreme de Justiție apreciază că suma de 20 000,00 de lei de instanța
de apel depășește limitele rezonabilului, fiind necesară reducerea acesteia la
suma de 10 000,00 de lei, corespunzătoare duratei reale a încălcării și criteriilor
desprinse din jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului în
cauza Apostol c. Republicii Moldova (hotărârea din 13 noiembrie 2025,
cererea nr. 56305/16), în care persoana a fost despăgubită la nivel național,
primind, în cadrul procedurilor de reparare a prejudiciului, suma de 15 000,00
de lei (aprox. 705,00 EUR) pentru perioada de neexecutare cuprinsă între 22
decembrie 2010 și 07 iulie 2015. Iar, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
a constatat că până la moment hotărârea judecătorească nu a fost executată și
a acordat despăgubiri suplimentare de 900,00 EUR. Astfel, pentru perioada de
neexecutare cuprinsă între decembrie 2010 – noiembrie 2025, Apostol a fost
despăgubit cu aprox. 1 605,00 EUR pentru prejudiciul moral cauzat prin
neexecutarea hotărârii judecătorești.
Iar, în cauza Timofti-Rusanovscaia c. Republicii Moldova (setul nr. 1),
persoana a fost despăgubită la nivel național, primind, în cadrul procedurilor
de reparare a prejudiciului, suma de 40 000,00 de lei (aprox. 1 860 EUR)
pentru perioada de neexecutare cuprinsă între 04 februarie 2008 și 10 februarie
2017.
Totodată, este de observat că mărimea compensației dispuse spre
încasare de către Ciumașu Ștefan cu titlu de reparare a prejudiciului moral în
sumă de 20 000,00 de lei, este una excesivă, motiv din care nu poate fi
satisfăcută integral, deoarece după cum s-a menționat, prin prisma Convenției
CEDO, cuantumul despăgubirii trebuie astfel stabilit, încât acesta să aibă efect
compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificate pentru victimele
daunelor. Or, reieșind din faptul că anterior Ciumașu Ștefan a beneficiat de
despăgubiri în temeiul Legii Nr.87/2011, în sumă de 1000,00 Euro, prin decizia
din 19 august 2013 a Curții de Apel Chișinău, iar, prin hotărârea din 25 iunie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, suma de 20 000,00 de lei,
respectiv, suma de 10 000,00 de lei (echivalentul la 500,00 euro), este calificată
ca o despăgubire echitabilă, reieșind din practica CtEDO enunțată la pct.83-84
din prezenta decizie, pentru perioade de timp similare privind neexecutarea
hotărârii judecătorești.
Cu referire la pretenția privind încasarea cheltuielilor de asistență
juridică suportate de reclamant, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție analizând prevederile art. 96 alin. (1) și alin (11) din Codul de procedură
civilă, în coraport cu înscrisurile probatorii anexate la materialele cauzei,
conchide că instanța de apel a corect a concluzionat că instanța de fond
întemeiat a admis această cerință, și a încasat din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul reclamantului Ciumașu
Ștefan suma de 2 500,00 de lei pentru asistență juridică, or, potrivit bonului de
plată anexat la dosar (f.d.116, vol.I), la 29 mai 2023 Ciumașu Ștefan a achitat
pentru asistența juridică calificată acordată de către avocatul Zgherea Victoria,
în baza mandatului seria MA nr.1863889 din 20 februarie 2023 (f.d.2, vol.I),
în prezenta cauză civilă suma de 2 500,00 de lei.
17
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție de a admite recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, cu
modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea
cuantumului prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dreptului
recurentului, Ciumașu Ștefan, la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 442, art. 444, art. 445
alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
Modifică decizia din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Ciumașu Ștefan
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Primăriei și Consiliului
municipal Chișinău, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ungureanu
Oleg, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral,
precum și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea ce ține de cuantumul
sumei încasate cu titlu de reparare a prejudiciului moral, prin diminuarea sumei
dispuse spre încasare de la 20 000,00 (douăzeci mii,00) de lei la suma de
10 000,00 (zece mii,00) de lei.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
18