2ra-165/25 — stabilirea domiciliului copilului minori si încasarea pensiei de întretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copilului minori si încasarea pensiei de întretinere
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. 1-2 din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului
2ra-165/25 — stabilirea domiciliului copilului minori si încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Petru Buruiană,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Maria Buruiană împotriva lui Petru Buruiană, intervenient accesoriu Direcția
Asistență Socială și Protecția Familiei Sîngerei cu privire la stabilirea
domiciliului copilului minori și încasarea pensiei de întreținere,
împotriva deciziei din 14 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2ra-165/25
NR. PIGD 2-24009022-01-2ra-28032025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a
art. 432 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă nu
constituie temei pentru admisibilitatea recursului
Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei: jud. Iu. Malcoci
Curtea de Apel Nord: jud. E. Grumeza, N. Costaș, Iv. Parii
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Petru Buruiană,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Maria Buruiană
a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Buruiană,
intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
Sîngerei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea
pensiei de întreținere (f. d. 5-9, 16).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Maria
Buruiană, a indicat că la data de 28 ianuarie 2017 la Primăria com.
Dumbrăvița, r-nul Sîngerei, a încheiat căsătoria cu Petru Buruiană, care a
fost înregistrată sub numărul 4, în registrul actelor de stare civilă
Din relația de căsătorie au doi copii minori: XXXXX, născută la
XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, care se află la întreținerea
reclamantei.
A indicat reclamanta că viața în comun cu pârâtul a eșuat și prin
hotărârea din 18 septembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei
căsătoria încheiată între Maria Buruiană și Petru Buruiană a fost desfăcută.
După desfacerea căsătoriei reclamanta cu copii minori XXXXX și
XXXXX au rămas să locuiască în casa construită în devălmășie cu fostul soț
Petru Buruiană.
A specificat că Petru Buruiană, nu participă la întreținerea copiilor minori
și nu acordă nici un sprijin material sau financiar de care aceștia au nevoie la
vârsta sa, pârâtul exprimându-și dezacordul de a participa la întreținerea lor.
A invocat că, deoarece pârâtul are venituri neregulate și fluctuabile,
solicită instanței de judecată încasarea din contul lui Petru Buruiană a pensiei
1
pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă lunară fixă de 4 000 de
lei.
A mai menționat că copii frecventează lecții suplimentare pentru
dezvoltarea, iar costurile acestea se ridică la 1 200 de lei lunar. Solicită
reclamanta ca cheltuielile date să fie acoperite de către tatăl copiilor minori
Petru Buruiană.
Prin cererea înaintată, reclamanta Maria Buruiană a solicitat și
determinarea domiciliului copilului minor XXXXX cu mama, reieșind din
faptul că, după desfacerea căsătoriei copii au rămas cu ea, iar pârâtul nu-i
acordă timpul și atenția cuvenită.
În drept, reclamanta Maria Buruiană, și-a întemeiat pretențiile pe
dispozițiile art. 2, 58, 63, 74, 76 din Codul familiei, art. 39 alin. (4), 83 alin.
(2), 85 alin. (1) lit. a), 166, 167 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliul copilului minor XXXXX,
cu mama Maria Buruiană; încasarea de la Petru Buruiană în beneficiul
Mariei Buruiană cheltuielile suportate pentru lecțiile suplimentare a
copilului XXXXX în mărime de 1 200 de lei, lunar și cheltuielile judiciare
suportate de reclamantă la înaintarea prezentei acțiuni constituite din
cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și taxa de stat în
mărime de 200 de lei, ulterior și-a concretizat pretențiile solicitând încasarea
pensiei pentru întreținerea copiilor minori: în cuantum de a câte 2 000 de lei
lunar, pentru fiecare copil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 18 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei,
a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Buruiană. S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la
XXXXX cu mama Maria Buruiană. S-a încasat de la Petru Buruiană în
beneficiul Mariei Buruiană pensia pentru întreținerea copiilor minori
XXXXX și XXXXX în mărime de 1 500 de lei lunar pentru fiecare, începând
cu 22 ianuarie 2024 până la atingerea majoratului de către copii. S-a încasat
de la Petru Buruiană în beneficiul Mariei Buruiană cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 5 000 de lei și taxa de stat în mărime de 200 de lei
achitată de reclamanta la depunerea cererii de chemare în judecată. S-a
2
încasat de la Petru Buruiană în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
1 080 de lei. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (f. d. 32, 42-46).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 aprilie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Petru Buruiană,
reprezentat de avocata Natalia Uncu, a declarat apel nemotivat (f. d. 36-36-
verso, 41), împotriva hotărârii din 18 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
Sîngerei, iar la 25 iulie 2024, a declarat apel motivat, solicitând admiterea
apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
hotărâri, prin care să fie admisă parțial cererea Mariei Buruiană în partea
pretenției privind încasarea de la Petru Buruiană în beneficiul Mariei
Buruiană, pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în
mărime de 500 de lei lunar pentru fiecare, precum și respingerea integrală a
cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de
5 000 de lei și de taxa de stat de 200 de lei și de 1 080 de lei (f. d. 59-59-
verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 14 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, a fost respins
apelul declarat de Petru Buruiană și menținută fără modificări hotărârea din
18 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei (f. d. 89, 90-99).
Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, instanța de apel a conchis
că instanța de fond a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei, a oferit apreciere justă probelor administrate și a aplicat
corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind în concordanță
cu art. 239-240 din Codul de procedură civilă.
Cu referire la argumentele apelantului în favoarea casării hotărârii
instanței de fond, instanța de apel a reținut că potrivit dispozițiilor art. 3
alin. (1) din Convenția Internațională cu privire la drepturile copilului
statuează că, în toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile
de asistență socială publice sau private, de instanțele judecătorești,
autoritățile administrative sau organele legislative, interesele copilului vor
prevala.
3
Din lucrările dosarului rezultă că, Maria Buruiană și Petru Buruiană
sunt părinții copiilor minori: XXXXX, născut la XXXXX, fapt ce se atestă
prin certificatul de naștere nr. NA-VI 1652747 și XXXXX, născută la
XXXXX fapt ce se atestă prin certificatul de naștere nr. NA-VI 0089398
(f. d. 12, 30).
Potrivit art. 58 alin. (1) din Codul familiei, instanța de apel a constatat
că apelantul Petru Buruiană urmează în conformitate cu prevederile art. 74
din Codului familiei, să achite pensia de întreținere a copiilor minori
XXXXX și XXXXX, deoarece este înregistrat drept tată al acestor copii.
Analizând conținutul art. 74 din Codul familiei cât și suportul
probatoriu anexat la dosar, instanța de apel a reținut că, la materialele cauzei
nu există un acord referitor la întreținerea copiilor minori - fapt ce denotă că,
cuantumul pensiei de întreținere a acestuia urmează a fi stabilit de către
instanța de judecată.
În același timp reținând prevederile art. 58 alin. (1) și art.74 alin. (1) din
Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și obligații egale
față de copii, instanța de apel a reținut că dispoziții similare se conțin și în
art.18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15
decembrie 1994, care prevede că ambii părinți, în egală măsură, sau
persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru
dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont
în primul rând de interesele acestuia.
Pornind de la criticile apelantului aduse în cererea de apel precum că,
are posibilitatea să achite pensia de întreținere pentru fiecare copil în parte a
câte de 500 lei lunar, adică ½ din indemnizația de invaliditate, instanța de
apel a reținut că, în cazul în care instanța ar încasa pensia de întreținere a
copiilor minori în suma solicitată de apelant - 500 de lei lunar, la caz ar fi
lezate substanțial drepturile și interesele copiilor minori, cât și a reclamantei-
intimatei Maria Buruiană pe seama căreia este pusă povara întreținerii
deplină a copiilor minori.
Astfel, în cazul în care s-ar purcede la calcularea sumei pensiei de
întreținere a copiilor minori în proporție de 50% din venitul oficial al
apelantului (pensia de invaliditate), faptul dat ar leza drepturile copiilor la
minimul de existență, fapt inadmisibil.
4
Instanța de apel atestă că, în prezent copii se află la educația și
întreținerea mamei, care își exercită nu numai obligațiile patrimoniale, dar și
obligațiile nepatrimoniale, ce ține de creșterea și îngrijirea zilnică a copiilor
minori, asigurându-i inclusiv cu spațiu locativ și suportând toate cheltuielile
în acest sens.
Totodată, instanța de apel a atenționat că întreținerea unui copil nu
presupune doar asigurarea materială a acestuia, ci și educarea, dezvoltarea
fizică, intelectuală, spirituală și socială, tratarea lui în caz de îmbolnăvire
(tratarea în acest caz nu presupune doar procurarea medicamentelor), ceea
ce implică cheltuieli suplimentare, eforturi și stres din partea părintelui
căruia i-a fost lăsat spre domiciliere și îngrijire copilul.
Mai mult ca atât, pe măsură ce copii minori cresc, aceștia au cerințe și
necesități materiale mai mari și prin urmare situația se schimbă, iar suma în
mărime de 500 de lei lunar pe care apelantul Petru Buruiană este de acord să
o achite, nu acoperă pe deplin cheltuielile necesare pentru întreținerea unui
copil de vârsta de 12 și 17 ani.
De altfel, casarea hotărârii și încasarea pensiei de întreținere după cum
solicită apelantul ar fi în detrimentul interesului major al copiilor minori și
ar contravine prevederilor Legii cu privire la drepturile copilului.
Cu referire la argumentul apelantului precum că este în imposibilitatea
să achite pensia de întreținere a copiilor minori în sumă de 1 500 de lei lunar
pentru fiecare copil în parte, invocând faptul că este încadrat în grad de
dizabilitate și la moment nu este angajat în câmpul muncii, instanța de apel
a reținut că, suma de 1 500 de lei încasată de la acesta cu titlu de pensie de
întreținere pentru fiecare copil lunar, la momentul actual este suficient
echitabilă în raport cu obligațiile ambilor părinți ținând cont de interesul
primordial al copiilor minori la o întreținere decentă.
Mai mult ca atât, părinții sunt responsabili în mod egal pentru creșterea
și educarea normală a copiilor comuni, precum și faptul că nici un părinte nu
ar avea dreptul moral să se eschiveze de la responsabilitățile sale în acest
sens invocând lipsa și insuficiența resurselor financiare.
5
Totodată, pornind de la criticile apelantului aduse în cererea de apel,
instanța de apel a reținut că la caz nu se neagă faptul că apelantul este încadrat
în grad de dizabilitate, însă potrivit certificatului de încadrare în grad de
dizabilitate din 10 decembrie 2024 și anexei la certificat, gradul de
dizabilitate i-a fost atribuit apelantului pe o perioadă determinată și nu pe o
perioadă nedeterminată, la fel a fost stabilit că apelantul este parțial inapt de
muncă, prin urmare alegațiile apelantului în acest sens nu au putut fi reținute
de către instanța de apel.
În atare circumstanțe, pentru a nu leza drepturile copiilor minori la
întreținere lunară adecvată, instanța de apel a considerat că instanța de fond
întemeiat a dispus încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în
mărime de 1 500 de lei lunar pentru fiecare copil în parte.
Referitor la argumentele apelantului cu privire la respingerea cerinței
înaintate de Maria Buruiană privind încasarea cheltuielilor de asistență
juridică și cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că sumă de
5 000 de lei este necesară și rezonabilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 martie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Petru Buruiană, a
declarat recurs împotriva deciziei din 14 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord,
solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel
și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
admisă parțial cererea Mariei Buruiană în partea pretenției privind încasarea
de la Petru Buruiană în beneficiul Mariei Buruiană, pensia pentru întreținerea
copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 500 de lei lunar pentru
fiecare, precum și respingerea integrală a cererii cu privire la încasarea
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și de taxa de stat
de 200 de lei și de 1 080 de lei (f. d. 106-107, 111).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Petru Buruiană, a invocat
prevederile art. 432 din Codul de procedură. Totodată a reiterat temeiurile
de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare
în judecată. Suplimentar a indicat decizia instanței de apel și hotărârea
instanței de fond sunt neîntemeiate și urmează a fi casate.
6
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată, la 14 martie
2025, la adresa electronică a reprezentantei recurentului, avocatei Natalia
Uncu, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele
cauzei (f. d. 100-verso), iar cererea de recurs a fost depusă la 26 martie 2025
(f. d. 106-107, 111).
La 29 aprilie 2025, în adresa reprezentantului intimatei, avocatului
Tudor Barbă și Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Sîngerei a
fost expediat copia recursului declarat de Petru Buruiană, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică,
anexată la materialele dosarului (f. d. 126-127).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
reprezentantul intimatei, avocatului Tudor Barbă și Direcției Asistență
Socială și Protecția Familiei Sîngerei, nu au făcut uz de dreptul său
procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (a) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
7
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 39 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Petru Buruiană,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a
recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Petru Buruiană, conține obiecții de fapt și de drept,
similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul
că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Petru Buruiană, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
9
Declară inadmisibil recursul depus de Petru Buruiană, împotriva
deciziei din 14 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10