2ra-1/25 — stabilirea domiciliului si incasarea pensiei de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului si incasarea pensiei de intretinere
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1/25 — stabilirea domiciliului si incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Alexandrina
Pușneac, reprezentată de avocata Tamara Plămădeală,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexandrina Pușneac împotriva lui Constantin Aga, intervenient accesoriu
Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru-Est cu privire la stabilirea
domiciliului și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,
împotriva deciziei din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1/25
NR. PIGD 2-23181274-01-2ra-02012025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Orhei, sediul Central: jud. Al-dra Romandaș
Curtea de Apel Bălți: jud. E. Grumeza, N. Costaș, S. Grosu
31 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Alexandrina Pușneac, reprezentată de avocata
Tamara Plămădeală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 decembrie 2023, Alexandrina Pușneac, reprezentată de avocata
Tamara Plămădeală, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
Constantin Aga, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de Asistență
Socială Centru-Est cu privire la stabilirea domiciliului și încasarea pensiei
de întreținere a copilului minor (f. d. 2, 3-5).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Alexandrina
Pușneac, reprezentată de avocata Tamara Plămădeală, a indicat că cu
Constantin Aga a fost în relație de concubinaj din anul *****. La ***** s-a
născut fiica *****.
A indicat că în relația lor s-a creat o atmosferă insuportabilă de
neînțelegeri. Pârâtul manifestă atitudine rezervată față de creșterea, educarea
și supravegherea copilului minor, sarcina acesteia revenind în exclusivitate
mamei.
A precizat că minora este atașată de mama Alexandrina Pușneac, și
consideră necesar de a stabili domiciliul cu dânsa.
Deoarece pârâtul nu participă la întreținerea fiicei, reclamanta solicită și
încasarea pensiei de întreținere pentru minoră.
În drept, reclamanta Alexandrina Pușneac, reprezentată de avocata
Tamara Plămădeală, și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 63, 74-76
din Codul familiei, art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta Alexandrina Pușneac, reprezentată de avocata Tamara
Plămădeală, a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor *****, cu
mama Alexandrina Pușneac, încasarea de la Constantin Aga în beneficiul
1
Alexandrinei Pușneac, pensia pentru întreținerea copilului minor: ***** în
cuantum de 3 000 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii de chemare
în judecată până la atingerea vârstei majoratului de către copil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 08 februarie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Alexandrina Pușneac.
S-a stabilit domiciliul copilului minor ***** cu mama Alexandrina Pușneac.
S-a încasat de la Constantin Aga în beneficiul Alexandrinei Pușneac, pensia
pentru întreținerea copilului minor *****în mărime de 3 000 de lei lunar,
începând cu data de 19 decembrie 2023 și până la atingerea majoratului
copilului minor. S-a încasat de la Constantin Aga în beneficiul Alexandrinei
Pușneac, suma de 3 000 de lei cu titlu de asistență juridică. S-a încasat de la
Constantin Aga în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1 080 de lei,
în partea pretenției privind încasarea pensiei de întreținere (f. d. 20, 26-29-
verso).
Din lucrările dosarului instanța de fond a constatat că din anul 2019 -
2021 Alexandrina Pușneac a fost în relație de concubinaj cu pârâtul
Constantin Aga.
Din această relație, la *****, s-a născut fiica *****, care potrivit
certificatului de naștere nr. *****din *****eliberat de Serviciul stare civilă
Orhei, Alexandrina Pușneac este mama și Constantin Aga este tata (f. d. 6).
Instanța de fond, luând în considerare vârsta fragedă a copilului *****,
care are nevoie permanentă de îngrijire din partea mamei, reieșind din
interesul superior al copilului, a considerat necesar de a stabili ca copilul
minor a părților să locuiască împreună cu mama Alexandrina Pușneac, care
dispune de condiții necesare și potrivite pentru creșterea și dezvoltarea
corespunzătoare.
Ținând cont de faptul că Constantin Aga este tatăl copilului minor
*****, născută la *****, întrucât normele prevăzute art. 38 alin. 2 lit. (b), 74
alin. (1)-(3), 75 alin. (1), art.76, din Codul familie, instituie obligația legală
a acestuia de a-și întreține copilul, luând în considerație vârsta copilului,
cheltuielile necesare pentru întreținerea și educarea acestuia, în condițiile în
care materialele cauzei atestă că pârâtul nu dispune de un venit stabil și
2
regulat, instanța de fond a considerat că pretenția reclamantei referitoare la
încasarea de la pârât a pensiei lunare în formă de sumă fixă este întemeiată.
Luând în considerare principiul că ambii părinți, au obligația de
educare și întreținere a copilului, ținând cont de interesele superioare ale
copilului, instanța de fond a considerat necesar de a încasa de la Constantin
Aga în beneficiul Alexandrinei Pușneac, pensia pentru întreținerea copilului
minor *****, născută la *****, în mărime de 3 000 de lei lunar, până la
atingerea majoratului copilului minor.
Cu referire la pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată,
instanța de fond a reținut că, conform art. 82 din Codul de procedură civilă,
cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de
judecare a cauzei.
La caz, instanța de fond a reținut că reclamanta a fost reprezentată de
către avocata Tamara Plămădeală, fiindu-i achitată suma de 3 000 de lei,
pentru serviciile de asistență juridică, fapt confirmat prin ordinul de plată (f.
d. 16).
Respectiv, ținând cont de complexitatea pricinii, de numărul de acte
procesuale întocmite de avocata Tamara Plămădeală, de numărul de ședințe
la care avocata a participat, de complexitatea problemei juridice ridicate în
speță, instanța de fond a considerat drept reale, necesare și rezonabile la caz,
cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 de lei.
Conform art. 98 alin. (1) coroborat cu dispozițiile art. 87 alin. (1) lit.
c) din Codul de procedură civilă, de la pârâtul Constantin Aga în beneficiul
statului urmează a fi încasată taxa de stat în sumă de 1 080 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Constantin
Aga, reprezentat de avocatul Vladimir Gromovenco, a declarat apel
nemotivat (f. d. 24-25), împotriva hotărârii din 08 februarie 2024 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central, iar la 05 iunie 2024, prin intermediul
poștei electronice, a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului,
casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri în
partea pretenției privind încasarea de la Constantin Aga în beneficiul
Alexandrinei Pușneac, pensia pentru întreținerea copilului minor ***** în
3
mărime de 2 000 de lei lunar, începând cu data de 19 decembrie 2023 și până
la atingerea majoratului copilului minor. Totodată a solicitat respingerea
pretenției cu privire la încasarea sumei de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli
pentru asistență juridică (f. d. 40-42).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost admis
apelul declarat de Constantin Aga, reprezentat de avocatul Vladimir
Gromovenco. S-a modificat hotărârea din 08 februarie 2024 a Judecătoriei
Orhei, sediul Central, în partea încasării pensiei de întreținere a copilului,
prin micșorarea cuantumului de la 3 000 de lei la suma de 2 000 de lei. S-a
micșorat taxa de stat încasată în instanța de fond, de la 1 080 de lei la suma
de 1 009,96 de lei. În rest, hotărârea a fost menținută fără modificări (f. d.
65, 66-69).
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma
argumentelor invocate de participanții la proces, a materialelor din dosar,
instanța de apel a considerat că apelul urmează a fi admis iar hotărârea primei
instanțe modificată.
Reieșind din normele prevăzute la art. 58, 60 alin. (1), (2), 74, 75 alin.
(1) din Codul de procedură civilă, este incontestabil că atât Alexandrina
Pușneac cât și Constantin Aga sunt obligați să contribuie în mărime egală la
întreținerea copilului minor, iar când, din anumite motive, încasarea pensiei
de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este
imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți,
instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere
într-o sumă bănească fixă plătibilă lunar.
Astfel, instanța de apel, reieșind din principiul egalității părinților în
obligația de a acorda întreținere copiilor minori, a ajuns la concluzia ca
solicitarea apelantului privind încasarea pensiei de întreținere în sumă de 2
000 de lei lunar este una întemeiată, reieșind inclusiv și din raționamentele
art. 75 din Codul familiei.
Prin urmare, instanța de apel a reiterat că mărimea pensiei pentru
întreținerea copilului minor trebuie să se afle într-un raport rezonabil atât cu
minimul de existență necesar pentru întreținerea copilului minor, și cu
contribuția părintelui cu care locuiește copilul, or fiecare din părinți în primul
4
rând este obligat să întreprindă toate măsurile să asigure cu cele necesare
copilul și apoi să-și creeze și condiții decente.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 decembrie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Alexandrina
Pușneac, reprezentată de avocata Tamara Plămădeală, a declarat recurs
împotriva deciziei din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, menținerea hotărârii
instanței de fond și încasarea cheltuielilor de judecată constituite din
cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 2 000 de lei și cheltuieli de
transport în mărime de 500 de lei (f. d. 76-81, 82).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Alexandrina Pușneac, reprezentată
de avocata Tamara Plămădeală, a invocat prevederile art. 432 din Codul de
procedură. Totodată a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței,
similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată. Suplimentar a
indicat că decizia instanței de apel este ilegală și urmează a fi casată.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată, la 15 noiembrie
2024, la adresa electronică a reprezentantei recurentei, avocatei Tamara
Plămădeală, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
actele cauzei (f. d. 70-verso), iar cererea de recurs a fost depusă la 27
decembrie 2024 (f. d. 123-126).
La 28 mai 2025, în adresa lui Constantin Aga, avocatului acestuia,
Vladimir Gromovenco și Agenției Teritoriale de Asistență Socială Centru-
Est a fost expediat copia recursului declarat de Alexandrina Pușneac,
reprezentată de avocata Tamara Plămădeală, cu înștiințarea despre
5
necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică,
anexată la materialele dosarului (f. d. 89-90).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Alexandrina Pușneac, reprezentată de avocata Tamara Plămădeală, nu au
făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
6
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de
către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Alexandrina Pușneac, reprezentată de avocata Tamara
Plămădeală, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel
Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența
unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
7
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
8
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexandrina
Pușneac, reprezentată de avocata Tamara Plămădeală, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Alexandrina Pușneac,
reprezentată de avocata Tamara Plămădeală, împotriva deciziei din 24
octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9