2ra-253/25 — stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-253/25 — stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul
Natalia Uncu, în interesele Angelei Lavric,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela
Lavric împotriva lui Ivan Lavric, intervenienți accesorii Agenția Teritorială
de Asistență Socială Nord-Nord-Vest și Agenția Teritorială de Asistență
Socială Nord-Vest Fălești cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor
și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,
împotriva deciziei din 11 martie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2ra-253/25
Nr. PIGD 2-24047862-01-2ra-14052025)
Recursul este vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433 alin. (1) lit. f) din
Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de
apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central (S. Dubceac)
Curtea de Apel Nord (S. Grosu, A. Țihonschi, R. Holban)
18 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către avocatul Natalia Uncu, în interesele Angelei Lavric,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 aprilie 2024, Angela Lavric a depus în adresa Judecătoriei Bălți,
sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Lavric,
intervenient accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-
Vest cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei
de întreținere a copilului minor.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la xxxxx,
Angela Lavric a încheiat căsătoria cu Ivan Lavric, iar din căsătorie, la xxxxx,
s-a născut Vladislav Lavric.
Evidențiază că, Angela Lavric nu are sprijin din partea lui Ivan Lavric,
inclusiv material, care refuză să achite benevol pensia de întreținere a
copilului minor.
Precizează că, Ivan Lavric are venituri neregulate, în timp ce Angela
Lavric nu este încadrată în câmpul muncii și întreține de una singură copilul
minor, care are o vârstă de 6 ani.
Invocă faptul că, copilul este mai mult atașat față de mama, decât față
de tata, motiv pentru care solicită stabilirea domiciliului copilului minor cu
mama.
Susține că, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, minimul de
existență pentru un copil în vârstă de 1-6 ani în mediul urban constituie suma
de 2 736,1 lei, adică fiecăruia dintre părinți îi revine suma de 1368 lei.
Având în vedere circumstanțele de fapt expuse, în temeiul art. 63 alin.
(2) și (3), art. 76 alin. (1) și (2), s-a solicitat stabilirea domiciliului copilului
minor Vladislav Lavric cu mama – Angela Lavric și încasarea din contul lui
Ivan Lavric în beneficiul Angelei Lavric a pensiei de întreținere a copilului
minor Vladislav Lavric în sumă bănească fixă de 2 000 lei, lunar, din data
depunerii cererii de chemare în judecată.
Prin încheierea protocolară a instanței de judecată din 12 iunie 2024,
s-a dispus atragerea în proces a Agenției Teritoriale de Asistență Socială
Nord-Vest Fălești, în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. S-a determinat
domiciliul copilului minor Vladislav Lavric cu mama Angela Lavric. S-a
încasat de la Ivan Lavric în beneficiul Angelei Lavric pensia de întreținere a
copilului minor Vladislav Lavric în sumă bănească fixă, în mărime de 1 800
1
lei, lunar, începând cu 29.04.2024 și până la atingerea de către copil a
majoratului. În rest, pretențiile s-au respins.
La 19 iulie 2024, avocatul Natalia Uncu a depus în interesele Angelei
Lavric cerere de apel împotriva hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii
menționate, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral
cererea de chemare în judecată.
Prin decizia din 11 martie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins
cererea de apel depusă de avocatul Natalia Uncu în interesele Angelei Lavric
și s-a menținut hotărârea din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central.
Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a
menționat că, din materialele cauzei nu se regăsește careva date obiective cu
privire la veniturile lunare regulate a pârâtului/ intimatului Lavric Ivan, astfel
instanța de fond corect a constatat că pensia pentru întreținerea copilului
minor Lavric Vladislav urmează a fi încasată în sumă bănească fixă în
mărime de 1 800 lei, care raportată la datele statistice, îi va asigura minimul
de existență a copilului.
Mai mult, Colegiul civil a menționat că, instanța de fond a dispus
încasarea unei sume mai mari cu titlu de pensie de întreținere a copilului
minor decât minimul de existență, respectiv aportul la întreținere a copilului
urmează a fi atribuit în mod egal.
În contextul celor elucidate supra, Completul judiciar a reținut că,
instanța de fond corect a aplicat normele de drept care se referă speței, a dat
apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea
dată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și
intereselor legale a participanților la proces, iar careva temei legal pentru
casarea hotărârii nu a fost stabilit în instanța de apel, astfel cererea de apel a
fost respinsă.
La 05 mai 2025, avocatul Natalia Uncu a depus în interesele Angelei
Lavric în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva
deciziei din 11 martie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care a solicitat casarea
hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și deciziei din
11 martie 2025 a Curții de Apel Nord, cu emiterea unei noi hotărâri, prin
care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.
În motivarea recursului s-a menționat că, pentru întreținerea copilului
minor Vladislav Lavric este necesară o sumă mai mare decât minimum de
existență.
Totodată, Ivan Lavric a declarat că veniturile sale lunare constituie
suma de 7 000 – 10 000 lei, motiv pentru care acesta are posibilitatea de a
plăti pensia de întreținere în sumă de 2 000 lei, lunar.
În drept s-au invocat prevederile art. 429, 430, 431, 462, 434, 445 alin.
(1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
2
La 14 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
reprezentantului lui Ivan Lavric – avocat Eduard Ceornea, precum și în
adresa intervenienților accesorii Agenția Teritorială de Asistență Socială
Nord-Nord-Vest și Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Vest
Fălești, copia recursului depus de avocatul Natalia Uncu în interesele
Angelei Lavric, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul
declarat.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
intimatul și nici intervenienți accesorii, nu au făcut uz de dreptul său
procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.61 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către
avocatul Natalia Uncu în interesele Angelei Lavric, a fost înaintat în termen.
Or, decizia integrală a Curții de Apel Nord din 11 martie 2025, i-a fost
comunicată avocatului Natalia Uncu prin intermediul poștei electronice la 28
martie 2025, iar cererea de recurs a fost depusă la 05 mai 2025, adică în
interiorul termenului de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 din
Codul de procedură civilă (a se vedea pct. 23).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 1 septembrie 2023).
În recursul declarat, avocatul Natalia Uncu în interesele Angelei
Lavric se limitează la formularea unor critici generale față de soluția instanței
de apel, fără a arăta în mod concret care dintre ipotezele expres și limitativ
prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) ar fi incidente cauzei de față. O atare
omisiune face imposibilă analiza de legalitate a deciziei contestate în raport
cu obiectul și scopul recursului.
Or, este de principiu că recursul este o cale de atac de strictă legalitate,
iar partea care înțelege să îl exercite are obligația procesuală de a indica în
mod clar temeiurile juridice incidente, inclusiv prin raportare la eventuale
abateri grave de la normele de procedură sau de interpretare juridică.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor
Omului, dreptul de acces la o instanță, garantat de art. 6 §1 din Convenție,
nu este absolut, dar limitările admise de Curte trebuie să fie previzibile și
proporționale, iar reclamantul trebuie să manifeste diligență în exercitarea
căilor de atac.
Prin urmare, în contextul cadrului legal, în care motivele de recurs sunt
enumerate limitativ, prin art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
obligația recurentului era aceea de a identifica și individualiza motivul de
recurs, astfel încât instanța ierarhic superioară să se poată expune referitor la
temeinicia și legalitatea acestuia.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că, argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei contestate.
De altfel, dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, nu
constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
4
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,
potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor
de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia,
coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurilor
menționate la art. 432 alin. (1) lit. d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă
acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în
instanța de apel, la caz, nefiind stabilite anumite încălcări ce ar fi fost comise
de instanța ierarhic inferioară.
Față de cele reținute, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că, recursul este vădit neîntemeiat, întrucât: nu identifică în
mod expres niciunul dintre temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, nu conține o motivare legală corespunzătoare a
nelegalității deciziei recurate și nu se fundamentează pe jurisprudența
națională sau europeană care să justifice reanalizarea cauzei în recurs.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că, recursul declarat de către avocatul Natalia Uncu
în interesele Angelei Lavric, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și
drept urmare, prin prisma art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă, urmează a fi declarat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de către avocatul Natalia Uncu, în
interesele Angelei Lavric, împotriva deciziei din 11 martie 2025 a Curții de
Apel Nord.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
5