3r-295/25 — Contestarea actului administrativ

La 13 decembrie 2023 Cotenco Iulian s-a adresat cu o acțiune în contencios administrativ către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Cancelaria de Stat, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s- a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 09 ianuarie 2025 Cotenco Iulian prin intermediul reprezentantului său, avocatul Farniev Arcadie, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 12 decembrie 2024.

Prin încheierea din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Cotenco Iulian, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

La data de 01 octombrie 2025 Cotenco Iulian, reprezentat de avocatul Farniev Arcadie, a depus recurs împotriva încheierii din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel și remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru examinarea apelului.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, considerând că apelantul trebuia să prezinte apelul motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, urma să să stabilească apelantului un termen în vederea înlăturării neajunsurilor din apel. Cu toate acestea, instanța de apel nu a emis o încheiere, prin care să se pronunțe asupra eventualelor neajunsuri constate în cererea de apel, în vederea acordării unui termen suplimentar pentru înlăturarea acestora.

Totodată, susține că transmiterea prin email a înscrisului pretins a fi hotărârea motivată nu respectă cerințele art. 110¹ Cod administrativ, care impune ca notificarea electronică să fie efectuată sub forma unui document electronic semnat electronic de persoana responsabilă din cadrul autorității. Iar, lipsa acestor garanții procedurale ridică dubii serioase cu privire la certitudinea datei de la care a început a curge termenul de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului.

La 31 octombrie 2025 CSJ a notificat participanților la proces copia recursului cu informarea despre posibilitatea depunerii unei referințe. 2

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 232 din Codul administrative prevede că: „(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății informaționale: „comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege”.

Art. 21 alin.(1) Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății informaționale: „comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat”. 3

Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ, „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.

Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil: „(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, „notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”.

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că prin hotărârea din 12 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea. 4

Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, la 09 ianuarie 2025 Cotenco Iulian, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Farniev Arcadie, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, a depus cerere de apel nemotivat, menționând că nu este de acord cu hotărârea primei instanțe, motivele de fapt și de drept vor fi prezentate după ce va face cunoștință cu hotărârea motivată (f.d. 85).

Materialele cauzei atestă că la 08 mai 2025 instanța de fond a notificat copia hotărârii motivate pe poșta electronică apelantului Cotenco Iulian, xxxxx, precum și a avocatului Farniev Arcadi, xxxxx (f.d. 97), adrese indicate în cererea de chemare în judecată, cererea de apel nemotivată, precum și în mandatul avocațial (f.d. 33), fapt ce atestă că ei și-au a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice.

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. Astfel, hotărârea motivată a fost notificată apelantului, prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 Cod administrativ.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către instanța de fond demonstrează incontestabil că hotărârea motivată a fost notificată apelantului și reprezentantului său, la data de 08 mai 2025, prin intermediul poștei electronice a acestora și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului de către Cotenco Iulian împotriva hotărârii instanței de fond, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă de la data de 09 mai 2025 și a expirat la data 09 iunie 2025. Însă, motivarea apelului nu a fost depusă.

Totodată, din informația plasată pe portalul național al instanțelor de judecată rezultă că hotărârea motivată din 12 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost publicată la data de 08 mai 2025. 5

În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că Curtea de Apel Chișinău just a considerat a fi incidente cazului prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ și prin încheierea din 10 septembrie 2025 întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Cotenco Iulian.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Instanța de recurs apreciază neîntemeiate argumentele recurentului, că instanța de apel, considerând că apelantul trebuia să prezinte apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, urma să aplice prevederile art. 235 Cod administrativ și să stabilească apelantului un termen în vederea înlăturării neajunsurilor din apel – ca cererea să corespundă cerințelor art. 233 alin. (1) și (2) Cod administrativ. În acest sens, instanța de recurs menționează că neprezentarea motivării apelului nu este considerată un neajuns în sensul art. 233 Cod administrativ pentru care instanța ar urma să acorde termen în vederea înlăturării lui. Art. 232 alin. (2) Cod administrativ prevede expres condiția prezentării motivării apelului din momentul notificării hotărârii motivate. Apelantul însuși a indicat în cererea de apel nemotivată că va prezenta motivele de fapt și de drept ale apelului după notificarea acesteia, fapt care s-a realizat prin intermediul poștei electronice.

În ceea ce privește lipsa semnăturii electronice calificate pe documentul transmis, Completul de judecată observă că în condițiile în care avocatul a primit conținutul hotărârii motivate la adresa sa profesională de e-mail, iar aceasta corespunde actului pronunțat și se regăsește în dosarul cauzei, nu se poate susține cu bună-credință că nu a existat o comunicare suficientă în sensul prevederilor Codului administrativ. Comunicarea prin e-mail este valabilă și nu este condiționată de semnătura electronică calificată decât în relația dintre autorități și persoanele care nu sunt parte în dosar sau nu au confirmat adresa de corespondență.

Astfel, apelantul nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a depus la instanța de apel, motivarea apelului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.

Apelantul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a prezenta motivarea apelului, or fiind conștient că a depus doar apel nemotivat, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de aceștia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). 6

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Cotenco Iulian, reprezentat de avocatul Farniev Arcadie, împotriva încheierii din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7