3r-294/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii apelului, termenul de declarare a apelului,
3r-294/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
DECIZIE
cu privire la respingerea recursului declarat de către Cara Stepan,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Cara
Stepan împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actului
administrativ individual,
împotriva încheierii din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru ,
(Dosarul nr. 3r-294/25
NR. PIGD 2-24109815-01-3r-31102025)
Nedepunerea motivării apelului în termenul stabilit la art. 232 alin.(2) din Codul
administrativ; Temeiurile inadmisibilității apelului
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (R. Nicula)
Curtea de Apel Centru (V. Sârbu, L. Bagrin, A. Cașcaval)
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Cara Stepan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 01 octombrie 2024 Cara Stepan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând anularea deciziei SFS nr. 781/1799
din 22 mai 2024 și a deciziei SFS nr. 754/186 din 22 august.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 10 iunie 2025
acțiunea înaintată de Cara Stepan a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 10 iulie 2025, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod
administrativ, Cara Stepan a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău sediul Râșcani din 10 iunie 2025.
Prin încheierea din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat
inadmisibil apelul depus de avocatul Cara Stepan , deoarece motivarea apelului nu
a fost depusă în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
La data de 24 octombrie 2025 Cara Stepan a depus recurs împotriva
încheierii din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat
admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel, repunerea în termen a
apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru.
Recurentul a indicat că nu a recepționat hotărârea motivată a primei
instanțe, iar adresa de e-mail de pe care a fost expediat apelul nemotivat nu îi
aparține personal, fiind adresa incidentă folosită pentru a expedia în termen apelul
nemotivat. Or, la materialele dosarului este indicată expres adresa sa de domiciliu,
la care, însă, nu a primit hotărârea.
Comunică că la 09 septembrie 2025 a fost reținut într-un alt dosar penal,
fiindu-i aplicată măsura preventivă de arest la domiciliu, fapt care a determinat
imposibilitatea absolută de a depune personal motivarea apelului în termen. În
perioada detenției i-au fost ridicate telefoanele mobile și astfel nu a avut posibilitatea
de a comunica cu avocatul. Consideră că reținerea sa și lipsa accesului la comunicare
electronică constituie circumstanțe obiective care justifică repunerea în termen.
Prin referința din 27 noiembrie 2025 intimatul a solicitat respingerea
recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
11.Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
2
„recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a
emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic”.
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor
și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că:
„instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,
apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în
special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 232 din Codul administrative prevede că:
„(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de
30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu
dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.
(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.
Art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății
informaționale:
„comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu
informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris,
această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce
se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită
de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă
electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a
întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la
informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin
lege”.
Art. 21 alin.(1) Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile
societății informaționale:
„comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată
nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării
electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al
alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat”.
Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ,
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează
în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și
acceptată de participantul la procedură.
3
(2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul
procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.
Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil:
„(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului
în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd
este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul
destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei
notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate
fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-
un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere.
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele
prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.
Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ,
„notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită
de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)
notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”.
Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se
atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la
înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta
se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.
Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își
exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv
și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242 din
Codul administrativ, instanța de recurs reține că încheierea instanței de apel a fost
emisă la data de 20 octombrie 2025. Prin urmare, recursul depus la 24 octombrie 2025
este în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art.
243 alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără
înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse
în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acesteia.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că prin hotărârea Judecătoriei
4
Chișinău, sediul Râșcani din 10 iunie 2025 acțiunea înaintată de Cara Stepan a fost
respinsă ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 iulie 2025, în interiorul
termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Cara Stepan, de pe dresa
electronica skarinvest@mail.ru a depus apel nemotivat (f.d. 77-80), menționând că va
prezenta motivarea apelului odată ce îi va fi notificată hotărârea motivată.
Materialele dosarului atestă că la 04 septembrie 2025 Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani a și transmis copia hotărârii motivate pe adresa electronică indicată în
cererea de apel nemotivată skarinvest@mail.ru (f.d. 96) , fapt care atestă că apelantul
și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de
judecată, prin intermediul poștei electronice la adresa respectivă.
În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223
din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc
termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la
proces conform art. 96-114. Astfel, hotărârea motivată a fost notificată apelantului,
prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 Cod
administrativ.
Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin
mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este
necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către
partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.
În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau
neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații
cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat
de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la
„Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au
stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu
poate primi e-mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la
materialele cauzei de către instanța de fond demonstrează incontestabil că hotărârea
motivată a fost notificată apelantului la data de 04 septembrie 2025 prin intermediul
poștei electronice a acestuia și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ.
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului de către Cara Stepan
fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă de la
data de 05 septembrie 2025 și a expirat la data 06 octombrie 2025. Însă, motivarea
apelului nu a fost depusă, precum nici dovada imposibilității îndeplinirii actului de
procedură în termen cu solicitarea repunerii în termen a apelului.
5
În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază că Curtea de Apel Centru just a considerat a fi incidente cazului
prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ și prin încheierea din 20
octombrie 2025 întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Cara Stepan.
Instanța de recurs apreciază ca neîntemeiate argumentele recurentului
potrivit cărora instanța nu i-ar fi expediat hotărârea motivată la adresa de domiciliu
indicată în materialele dosarului, întrucât apelantul a utilizat adresa electronică
pentru depunerea apelului nemotivat, ceea ce atrage obligația acestuia de a o verifica.
Iar, instanța a procedat la notificarea actului de procedură prin poșta electronică,
considerând această modalitate drept cea mai eficientă cale de comunicare.
Mai mult, din materialele dosarului rezultă că la data de 17 septembrie
2025, avocatul Guțu Zinaida, în baza mandatului avocațial din 08 septembrie 2025,
având împuterniciri depline, inclusiv de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în
interesele lui Cara Stean, a luat cunoștință de materialele cauzei, fiind întocmită în
acest sens o recipisă (f.d. 103).
Astfel, din data de 17 septembrie 2025 și până la data de 6 octombrie 2025,
avocatul a avut posibilitatea de a formula motivarea apelului, din moment ce a luat
cunoștință de materialele dosarului, inclusiv cu hotărârea motivată. Prin urmare, este
exclusă pretinsa necomunicare a hotărârii motivate către apelant.
În acest context, instanța de recurs notează că Guțu Zinaida, în calitate de
avocat, conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002,
trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară
în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică
clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65 alin.(1) din
Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului.
Astfel, apelantul nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de
atac în termen și nu a depus la instanța de apel, motivarea apelului în interiorul
termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.
Avocatul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod
nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi
intenția de a prezenta motivarea apelului, or fiind conștient că este depus doar apel
nemotivat, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja
drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea
drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.
7557/03 din 11 septembrie 2007).
Referitor la solicitarea adresată instanței de recurs privind repunerea în
termen a cererii de apel motivat, Colegiul reține că repunerea în termen se
efectuează de către instanța care efectuează însăși actul de procedură (art. 116 alin.
(2) CPC). La caz, examinarea cererii de repunere în termen a apelului ține de
competența instanței de apel și nu de recurs.
6
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă
de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu
circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de
recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către Cara Stepan, împotriva încheierii din 20
octombrie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7