3r-227/25 — Contestarea actului administrativ

La 22 noiembrie 2023 Bulat Efim a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând: - anularea actului administrativ defavorabil privind refuzul în stabilirea indemnizației unice; - obligarea IGP din subordinea MAI să-i stabilească și să-i achite indemnizația unică în conformitate cu prevederile art.67 alin.(4) al Legii 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 decembrie 2024, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Bulat Efim, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 04 decembrie 2024, Bulat Efim reprezentat de avocatul Găină Valentin a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 03 decembrie 2024, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

Hotărârea motivată a fost expediată părților prin intermediul poștei electronice la data de 25 februarie 2025 (f.d. 142).

La data de 09 aprilie 2025, Bulat Efim reprezentat de avocatul Găină Valentin a depus apel motivat (f.d.149-158).

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 30 iunie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de Bulat Efim reprezentat de avocatul Găină Valentin, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

În data de 29 iulie 2025 Bulat Efim reprezentat de avocatul Găină Valentin a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru la etapa primirii cererii de apel (f.d. 167-172). 1

În motivarea recursului reprezentantul recurentului a menționat că comunicarea electronică a hotărârii motivate nu a fost efectuată în modul corespunzător, or, la adresa electronică XXXXX ce-i aparține apelantului, nu a fost recepționată hotărârea motivată, fapt ce îl confirmă prin actul de constatare întocmit de executorul judecătoresc la 25 iulie 2025 anexat la fila dosarului 174.

La fel, reprezentantul recurentului a afirmat că nici dânsului nu i-a fost notificată hotărârea motivată. Prin urmare, consideră că termenul legal pentru depunerea apelului motivat a început să curgă din 01 aprilie 2025, data când a depus cererea de a lua cunoștință cu materialele cauzei și nu din data presupusei expedieri.

Astfel, reprezentantul recurentului a notat că, instanța de apel a adoptat o încheiere nefondată și pasibilă de a fi casată, deoarece nu a elucidat suficient de obiectiv toate circumstanțele litigiului, încheierea este prematură și a fost pronunțată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, a principiului proporționalității, precum și a dreptului la exercitarea efectivă a căilor de atac, garantate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 20 din Constituție.

În data de 01 septembrie 2025, intimatul Inspectoratul General al Poliției a depus referință, prin care a reținut că încheierea contestată nu doar reflectă aplicarea corectă a legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție, în condițiile respectării procedurii. Astfel, intimatul a solicitat respingerea recursului.

Art. 24 din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. 2 Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice.”

Art. 219 alin. (1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: 3 „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

În data de 29 iulie 2025, reprezentantul recurentului avocatul Găină Valentin a depus recurs împotriva încheierii din 30 iunie 2025. Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul este depus în termenul prevăzut la art. 242 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

La acest aspect instanța de recurs menționează că, din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond. 4

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond, în data de 25 februarie 2025, a expediat prin intermediul poștei electronice hotărârea motivată participanților la proces, inclusiv reclamantului Bulat Efim la adresa XXXXX fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la fila dosarului 142.

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 26 februarie 2025, iar ultima zi fiind data de 27 martie 2025.

Actele cauzei atestă cu certitudine că Bulat Efim, reprezentat de avocatul Găină Valentin nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și a prezentat Curții de Apel Centru motivarea apelului abia în data de 09 aprilie 2025, iar în cererea de apel motivat nu a solicitat repunerea în termen și nu a anexat probe care să demonstreze imposibilitatea obiectivă de a efectua actul procedural în termen, potrivit art. 65 alin. (1)–(2) și art. 237 alin. (1) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă și eficientă din punct de vedere a costurilor și a expediat hotărârea motivată la adresa electronică XXXXX care este gestionată de către recurentul Bulat Efim or, este indicată în cererea de chemare în judecată, cererea de apel.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta argumentul recursului precum că notificarea hotărârii motivate nu a fost eficientă, or, prin prisma art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124 din data de 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice.

Cu referire la argumentul recursului potrivit căruia hotărârea motivată nu ar fi fost recepționată de reclamant, susținut prin actul de constatare întocmit de executorul judecătoresc, instanța de recurs reține că hotărârea motivată a fost expediată electronic la data de 25 februarie 2025, în timp ce actul de constatare invocat a fost întocmit la data de 25 iulie 2025, la un interval de aproximativ cinci luni. În aceste condiții, actul de constatare atestă exclusiv situația căsuței de e-mail la data efectuării constatării și nu este de natură să dovedească inexistența comunicării hotărârii la momentul expedierii, în condițiile în care mesajul putea fi ulterior șters, arhivat sau redirecționat. 5

În lipsa unor dovezi care să ateste existența unei erori tehnice la data transmiterii, precum returnarea mesajului sau eșecul livrării, comunicarea electronică efectuată de instanță beneficiază de prezumția de legalitate.

Prin urmare, actul de constatare întocmit la un interval îndelungat de la data expedierii nu prezintă relevanță probatorie pentru a răsturna valabilitatea comunicării electronice a hotărârii motivate.

Mai mult, instanța de recurs nu va reține argumentul avocatului precum că hotărârea motivată urma a fi expediată nemijlocit dumnealui având calitate de reprezentant împuternicit, odată ce reclamantul Bulat Efim a acceptat forma de comunicare prin mijloace electronice, fiind utilizată pe parcursului examinării cauzei (f.d. 4, 102, 110, 132).

La fel, instanța de recurs atrage atenția că la 26 februarie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a publicat hotărârea motivată din 03 decembrie 2024 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată cu numărul dosarului 2-23166446-12-3-22112023. Iar, depunând apel în interesul clientului său, avocatul Găină Valentin era conștient de faptul că urmează să prezinte și motivarea apelului, respectiv, avea obligația procesuală de a depune diligența necesară de a se interesa de soarta dosarului și la ce etapă procesuală se află acesta.

Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că recurentul a depus motivarea apelului peste termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a instanței de fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Astfel, instanța de recurs subliniază că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul 6 Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic.

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Bulat Efim, reprezentat de avocatul Găină Valentin.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Bulat Efim, reprezentat de avocatul Găină Valentin. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7