3ra-694/23 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii deciziei de plata a indemnizatiei de asigurare, obligarea achitarii indemnizatiei de asigurare a functionarului public cu statut special defunctului, incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-694/23 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii deciziei de plata a indemnizatiei de asigurare, obligarea achitarii indemnizatiei de asigurare a functionarului public cu statut special defunctului, incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de

Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Gîndea Cristina împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne privind

anularea actelor administrative, obligarea emiterii deciziei de plată

a indemnizației de asigurare, obligarea achitării în beneficiul

Cristinei Gîndea a indemnizației de asigurare a funcționarului

public cu statut special defunctului Gîndea Sergiu, încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-694/23

PIGD 2-21071404-01-3ra-27062023)

Admisibilitatea recursului. Articolul 246 din Codul administrativ (în vigoare

până la 1 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

10 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Ministerul Afacerilor

Interne și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Ministerului Afacerilor Interne și a Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență al MAI, solicitând:

1) anularea răspunsului IGSU nr. 19/5-274 din 17.02.2021,

2) anularea răspunsurilor la cererea prealabilă nr. 19/9-G-27/21 din 12.04.2021 și

nr. 44/22-1991 din 20.04.2021,

3) obligarea emiterii deciziei de plată a indemnizației de asigurare și obligarea

achitării, în beneficiul ei, a indemnizației de asigurare cuvenite funcționarului

public cu statut special Gîndea Sergiu (decedat), precum și

4) încasarea cheltuielilor de judecată.

pompier în cadrul MAI, a decedat. Prin răspunsul nr. 19/5-274 din 17.02.2021,

IGSU a informat-o că, la 12.02.2021, Comisia IGSU a fost convocată pentru

examinarea cazurilor de asigurare de stat obligatorie, în vederea analizării

premiselor obiective privind stabilirea indemnizației în cazul decesului

plutonier-major s/intern Gîndea Sergiu, pompier al Direcției asigurarea

securității antiincendiare la obiective de importanță strategică din cadrul IGSU

al MAI.

medico-legală nr. 202003C3021 din 23.12.2020 emis de Centrul de Medicină

Legală, decesul a survenit prin hemoragie intracerebrală ca urmare a unui

traumatism cranio-cerebral închis, iar în sângele cadavrului a fost depistat

1,99% alcool etilic, calificat drept „stare de ebrietate alcoolică medie”. În

consecință, în temeiul art. 67 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 288/2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul MAI, care exclude plata

indemnizației atunci când evenimentul asigurat este consecința consumului de

alcool, droguri sau substanțe toxice, comisia a reținut imposibilitatea achitării

asigurării de stat obligatorii.

și procedurii, la 31 martie 2021 a depus cerere prealabilă, potrivit art. 19 din

1

Codul administrativ, aceasta fiind calea de soluționare prejudiciară a litigiilor

administrative. La 12 aprilie 2021, Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al MAI a menținut în integralitate temeinicia și legalitatea deciziei

Comisiei și a considerat cererea prealabilă neîntemeiată; totodată, a informat

că, în temeiul art. 167 alin. (2) din Codul administrativ, dosarul administrativ

se transmite Ministerului Afacerilor Interne, iar decizia finală asupra cererii

prealabile aparține autorității ierarhic superioare, despre care părțile vor fi

informate suplimentar. La 20 aprilie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a

comunicat că susține poziția IGSU exprimată în răspunsul de referință.

ilegale. În susținere, invocă art. 67 din Legea privind funcționarul public cu

statut special din cadrul MAI, potrivit căruia, la alin. (1), viața, sănătatea și

capacitatea de muncă ale funcționarului public cu statut special sunt supuse

asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat, iar, la alin. (2), plata

indemnizației nu se efectuează dacă evenimentul asigurat a survenit ca urmare

a săvârșirii unei infracțiuni sau contravenții, a unei fapte ce reprezintă

consecința consumului benevol de băuturi alcoolice, droguri ori substanțe

toxice, a suicidului sau tentativei de suicid neprovocate de o stare patologică

ori de determinare la sinucidere, sau a altor fapte fără legătură cu exercitarea

atribuțiilor de serviciu. În raport cu aceste prevederi, reclamanta susține că, în

speță, nu sunt întrunite condițiile de excludere a plății indemnizației.

în temeiul art. 67 alin. (2) lit. b) din Legea privind funcționarul public cu statut

special din cadrul MAI, invocând că evenimentul asigurat ar fi consecința

consumului benevol de alcool. Or, această normă nu este aplicabilă în speță,

întrucât Gîndea Sergiu nu a săvârșit nicio faptă care să reprezinte consecința

consumului de băuturi alcoolice, droguri sau substanțe toxice, decesul

survenind ca urmare a unui act de violență exercitat de un terț. În susținere,

reclamanta invocă sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 10

martie 2021, prin care Berjan Serghei a fost recunoscut vinovat de infracțiunea

prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. d) Cod penal – omor intenționat săvârșit în

legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligațiilor de serviciu. Reclamanta

subliniază că pârâtul a reținut selectiv din raportul de expertiză medico-legală

nr. 202003C3021 din 23.12.2020 doar mențiunea privind hemoragia

intracerebrală consecutivă unui traumatism cranio-cerebral închis, omițând

restul constatărilor concludente: traumă cranio-cerebrală închisă, hemoragii în

țesuturile moi pericraniene, fracturi ale oaselor bolții craniene pe dreapta,

hematom epidural (1,5 cm³), hematom subdural (50 ml), hemoragie

subarahnoidiană și intracerebrală, fractură de os nazal—elemente care stabilesc

2

fără echivoc caracterul violent al decesului. Chiar dacă buletinul toxicologic a

indicat alcoolemie, nu este îndeplinită cerința legală a raportului de cauzalitate

cerută de art. 67 alin. (2) lit. b), întrucât cauza determinantă a decesului a fost

agresiunea suferită, nu consumul de alcool; în consecință, excluderea plății

indemnizației este neîntemeiată.

intravital, conform constatărilor histopatologice, cu aproximativ 30–40 de

minute înainte de deces, prin acțiune traumatică exercitată cu corpuri

contondente; ansamblul leziunilor prezintă pericol pentru viață și, pe acest

criteriu, se califică drept vătămare corporală gravă, iar trauma cranio-cerebrală

închisă se află în legătură cauzală directă cu survenirea morții. Din localizarea

anatomică a leziunilor rezultă că asupra lui Gîndea Sergiu au fost aplicate cel

puțin două acțiuni traumatice distincte, iar distribuția acestora exclude ipoteza

producerii prin cădere din poziție ortostatică. În consecință, decizia de a declara

imposibilă plata asigurării de stat obligatorii este eronată. Mai mult, chiar

pârâtul – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – a stabilit că decesul

plutonierului-major s/intern Gîndea Sergiu este în legătură cu exercitarea

atribuțiilor de serviciu, ceea ce impune plata indemnizației de asigurare pentru

funcționarul public cu statut special decedat.

274 din 17.02.2021, precum și a răspunsurilor la cererea prealabilă nr. 19/9-G-

27/21 din 12.04.2021 și nr. 44/22-1991 din 20.04.2021, obligarea emiterii

deciziei de plată a indemnizației de asigurare și achitarea în beneficiul său a

indemnizației cuvenite defunctului Gîndea Sergiu, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

cererea de chemare în judecată depusă de Gîndea Cristina împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 mai

2022 cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 mai 2022. S-a emis o nouă decizie

privind admiterea acțiunii înaintate de Gîndea Cristina împotriva Ministerului

3

Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne. S-a anulat răspunsul nr. 19/5-274 din

17.02.2021 și răspunsurile nr. 19/9-G-27/21 din 12.04.2021 și nr. 44/22-1991

din 20.04.2021 la cererea prealabilă și s-a obligat Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne la emiterea deciziei de

plată și achitarea indemnizației de asigurare a funcționarului public cu statut

special defunct.

principiu, prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

potrivit cărora această lege stabilește cadrul juridic al raportului de serviciu al

funcționarului public cu statut special din aparatul central al MAI, din

autoritățile administrative și instituțiile din subordinea acestuia în care sunt

prevăzute posturi pentru această categorie de personal, precum și drepturile,

obligațiile, restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile specifice, regulile

privind disciplina muncii și reglementările referitoare la protecția juridică și

socială.

eronat pretențiile formulate de Gîndea Cristina privind anularea răspunsului nr.

19/5-274 din 17.02.2021, anularea răspunsurilor nr. 19/9-G-27/21 din

12.04.2021 și nr. 44/22-1991 din 20.04.2021 la cererea prealabilă, obligarea

emiterii deciziei de plată a indemnizației de asigurare și obligarea achitării, în

beneficiul acesteia, a indemnizației de asigurare cuvenite funcționarului public

cu statut special decedat Gîndea Sergiu.

anchetei de serviciu din 09.02.2021 privind decesul plutonierului-major

s/intern Gîndea Sergiu, s-a propus constatarea decesului în cadrul exercitării

obligațiilor de serviciu și transmiterea materialelor către Comisia IGSU a MAI

pentru examinarea posibilității efectuării plății indemnizației de asigurare de

stat obligatorie, în temeiul art. 67 alin. (8) din Legea nr.288/2016.

1 din 12.02.2021 al ședinței Comisiei IGSU a MAI, s-a decis:

1) a se considera decesul lui Gîndea Sergiu ca fiind în legătură cu

exercitarea atribuțiilor de serviciu și

2) a se considera imposibilă stabilirea asigurării de stat obligatorii în

temeiul art. 67 alin. (8) din Legea nr. 288/2016.

nr. 202003C3021 din 23.12.2020, moartea lui Gîndea Sergiu (n. 1973) a

survenit cu circa 2 zile înaintea autopsiei, în rezultatul unei hemoragii

intracerebrale cauzate de traumatism cranio-cerebral închis, concluzie

confirmată prin datele necropsiei și examenele histologice. La examinarea

medico-legală au fost constatate: traumă cranio-cerebrală închisă, hemoragii în

țesuturile moi pericraniene, fracturi ale oaselor bolții craniene pe dreapta,

hematom epidural (aprox. 1,5 cm³), hematom subdural (aprox. 50 ml),

hemoragie subarahnoidiană și intracerebrală, precum și fractura osului nazal.

4

S-a reținut că toate leziunile au fost produse intravital, cu cca. 30–40 de minute

înainte de deces, prin acțiune traumatică exercitată cu corp(uri) contondent(e),

leziuni ce au prezentat pericol pentru viață și, pe acest criteriu, se califică drept

vătămare corporală gravă; trauma cranio-cerebrală s-a aflat în legătură cauzală

directă cu decesul. S-a constatat, totodată, că, în raport cu localizarea anatomică

a leziunilor, victimei i-au fost aplicate cel puțin două acțiuni traumatice

distincte, iar distribuția acestora exclude mecanismul unei căderi din poziție

ortostatică. Concomitent, cercetarea toxicologică a evidențiat o alcoolemie de

1,99% alcool etilic, fără depistarea altor substanțe (barbiturice, benzodiazepine,

opiacee, amfetamine, canabinoizi etc.), nivel ce, la persoane vii, corespunde de

regulă unei stări de ebrietate alcoolică medie.

Buiucani, din 10 martie 2021, Berjan Serghei a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. d) Cod penal – omor

intenționat comis în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligațiilor de

serviciu.

noiembrie 2020, în intervalul 20:00–21:00, în adiacentul Palatului Național

„Nicolae Sulac” (mun. Chișinău, str. Pușkin 21), Berjan Serghei, conștientizând

caracterul ilicit al acțiunilor sale și urmările acestora, a inițiat un conflict cu

Gîndea Sergiu – angajat al IGSU aflat în serviciu de noapte și desfășurând

activități de prevenire și stingere a incendiilor la obiective de importanță

strategică (Președinția, Parlamentul, Guvernul, Palatul Național). Manifestând

un înalt grad de periculozitate, profitând de superioritatea sa fizică și în prezența

unui minor, făptuitorul i-a aplicat victimei o lovitură cu piciorul în cutia

toracică și multiple lovituri la nivelul capului, doborând-o la pământ; ca urmare

a vătămărilor produse, victima a decedat pe loc, fără a-și recăpăta cunoștința.

67 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 288/2016, reținând că, potrivit sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 10 martie 2021, coroborată cu

raportul de expertiză judiciară nr. 202003C3021 din 23 decembrie 2020,

decesul plutonierului-major s/intern Gîndea Sergiu, pompier în cadrul

DASAOIS al IGSU al MAI, a fost consecința faptei infracționale comise de

Berjan Serghei și nicidecum urmarea unei fapte care să reprezinte consecința

consumului benevol de băuturi alcoolice, droguri sau substanțe toxice de către

victimă.

de constatările Comisiei IGSU, care a stabilit că decesul s-a produs în legătură

cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, cât și de sentința penală menționată.

autoritatea publică art. 67 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 288/2016 este una extinsă

și contrară textului legal, întrucât norma exclude plata indemnizației numai

dacă evenimentul asigurat a survenit ca urmare a săvârșirii de către funcționar

a unei fapte ce reprezintă consecința consumului benevol de alcool, droguri sau

substanțe toxice; or, în cauză o asemenea faptă nu se reține.

5

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2023,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de

chemare în judecată depuse de Gîndea Cristina.

de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei

instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare

în judecată depuse de Gîndea Cristina.

ARGUMENTELE RECURSULUI

instanței de apel se sprijină pe o apreciere eronată a normelor incidente și pe o

evaluare greșită a materialului probator, ajungând la concluzii care contravin

cadrului juridic aplicabil speței. Arată că instanța a ignorat/denaturat sfera de

incidență a art. 67 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 288/2016 (precum și a regulilor

subsecvente din actele interne aplicabile), care instituie un caz de excludere

obiectivă a plății indemnizației atunci când evenimentul asigurat survine ca

urmare a unei fapte ce reprezintă consecința consumului de alcool, fără a

condiționa excluderea de alte împrejurări ale producerii rezultatului. MAI

apreciază că decizia instanței de apel contravine normelor ce guvernează

raportul asigurării de stat pentru funcționarii publici cu statut special și

jurisprudenței privind limitele cenzurii judiciare asupra actelor administrative

cu conținut tehnic, motiv pentru care se impune casarea soluției atacate.

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne invocă vicii procedurale în etapa

apelului: susține că nu a fost citat pentru ședința din 30.05.2023 (după

declinarea din 06.02.2023 s-a promis o nouă înștiințare, care nu a parvenit), iar

examinarea în lipsa reprezentanților săi ar fi fost dispusă nejustificat cu

trimitere la art. 379 alin. (2) CPC coroborat cu art. 102 alin. (41) CPC. În

viziunea recurentului, această modalitate i-a încălcat dreptul la apărare.

cauza, nu a stabilit pe deplin circumstanțele relevante și a aplicat eronat

normele de drept material, în contradicție cu faptele reținute de prima instanță.

IGSU cere menținerea soluției de fond (respingerea acțiunii), reiterând situația

de fapt: la 28.11.2020 Gîndea Sergiu, pompier în cadrul Direcției asigurarea

6

securității antiincendiare la obiective strategice (din 21.08.2020), a fost găsit

decedat în timpul serviciului; raportul medico-legal a stabilit deces prin

hemoragie intracerebrală consecutivă unui traumatism cranio-cerebral închis,

iar testarea toxicologică a evidențiat 1,99% alcool etilic în sânge.

confirmă incidența art. 67 alin. (2) lit. b) și legitimează soluția Comisiei de a

refuza plata, iar Curtea de Apel ar fi ignorat acest aspect decisiv în analiza

condițiilor legale ale asigurării.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

recursului):

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233

alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție reține că dispozitivul deciziei contestate a fost

pronunțat de Curtea de Apel Chișinău în ședință publică la data de 30 mai 2023.

Din actele dosarului rezultă că, la data de 30 mai 2023, recurenților a fost

notificat dispozitivul deciziei (f.d. 230, Vol. I), iar forma motivată a acesteia i-

a fost comunicată ulterior, la data de 20 iunie 2023, prin intermediul poștei

electronice (f.d. 242, Vol. I).

administrativ (în vigoare la data depunerii recursurilor), recursul nemotivat a

fost depus de Ministerul Afacerilor Interne la data de 6 iunie 2023, și de

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor

Interne la 15 iunie 2023, iar motivarea recursurilor a fost completată și depusă

în termen legal, la data de 26 iunie 2023 și respectiv la 14 iulie 2023.

motivarea acestora au fost depuse în termenul legal prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ, fiind respectate exigențele privind contestarea deciziei

instanței de apel în calea de atac a recursului.

/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea în fond a cererii de

recurs.

administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința

de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței

de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

8

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului”

de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția existentă la data

depunerii recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General

pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne includ obiecții care

au fost analizate detaliat de către Curtea de Apel Chișinău, care le-a evaluat

corespunzător.

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, în recursurile sale, nu au

invocat un temei plauzibil care să justifice admisibilitatea acestora, având în

vedere că recurenții trebuie să fie capabili să prezinte argumente suficiente

pentru a răsturna situația juridică stabilită anterior.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, §39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

9

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de

Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne.

data depunerii recursurilor) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și

de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor

Interne.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10