3ra-22/24 — cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată

În data de 07 septembrie 2020, Mihail Morarenco a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției al MAI, prin care a solicitat anularea deciziei nr.4422-3242 din 14 august 2020 și a răspunsului nr.34/2M-2291/20 din 07 august 2020, de respingere a cererii prealabile; obligarea emiterii actului administrativ individual în vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar achitat ofițerului Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal, Mihail Morarenco, cu includerea plăților (sporurilor și adaosurilor), pentru orele de muncă suplimentare, pentru munca prestată pe timp de noapte, în zile de odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, pentru perioada mai 2017 - aprilie 2020 și pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent, pentru lunile ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019; obligarea emiterii actului administrativ individual privind achitarea sporurilor și adaosurilor, pentru orele de muncă suplimentare, pentru munca prestată pe timp de noapte, în zile de odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, efectuată în perioada mai 2017 - aprilie 2020, care conform anexelor nr.13-16, constituie suma de 54.715,092 lei pentru anul 2017; 89.033,21 lei pentru anul 2018; 82.457,37 lei pentru anul 2019; 18.449,005 lei pentru anul 2020, iar în total suma de 244.654,677 lei; obligarea emiterii actului administrativ individual privind achitarea sporului pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent la serviciu, pentru lunile: ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019, care conform anexei nr.17 constituie suma totală de 74.317,656 lei; restituirea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii înaintate, Mihail Morarenco a relatat că, în data de 25 iunie 2020, a depus la Inspectoratul General al Poliției cerere înregistrată cu nr.M-1852/20, prin care a solicitat recalcularea mărimii salariului lunar achitat pentru perioada de activitate în funcția de ofițer al Dispeceratului Direcției Management Operațional al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției și achitarea sporurilor și adaosurilor pentru munca prestată pe timp de noapte, în zilele de odihnă, în zile de sărbători nelucrătoare pentru perioada: mai 2017 - aprilie 2020 în sumă de 244.654,677 lei, precum și a sporului pentru 1 îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer a Dispeceratului DMO a INI a IGP, temporar absent, pentru lunile: ianuarie-iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019, în mărime de 74.317,656 lei. Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr.34/2-M-1852/20 din 23 iulie 2020, recepționat în data de 27 iulie 2020, reclamantul a fost informat despre refuzul de a i se efectua recalcularea și achitarea sporurilor și adaosurilor menționate mai sus. Motiv din care, în data de 31 iulie 2020, a depus în cancelaria Inspectoratului General al Poliției, cererea prealabilă înregistrată cu nr.M- 2291/20, prin care a solicitat emiterea actului administrativ individual în vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar achitat ofițerului Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal, Mihail Morarenco; emiterea actului administrativ individual și achitarea sporurilor și adaosurilor conform legislației în vigoare, pentru orele de muncă suplimentară, pentru munca prestată pe timp de noapte, în zilele de odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, efectuată în perioada mai 2017 - aprilie 2020, în sumă de 244.654,677 lei, precum și a sporului pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer a Dispeceratului DMO a INI a IGP, temporar absent, pentru lunile: ianuarie -iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019, în mărime de 74.317,656 lei. Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M-2291/20 din 07 august 2020, recepționat în data de 12 august 2020, Mihail Morarenco a fost informat despre faptul că cererea prealabilă depusă este respinsă ca fiind inadmisibilă și că aceasta împreună cu dosarul administrativ a fost transmis către Ministerul Afacerilor Interne, care va lua o decizie definitivă asupra acesteia. Prin decizia Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august 2020, recepționată în data de 26 august 2020 Mihail Morarenco a fost informat despre susținerea opiniei Inspectoratului General al Poliției menționată în răspunsul cu nr.34/2-M-1852/20 din 23 iulie 2020, adică de respingere a cererii prealabile.

În opinia reclamantului acțiunile de respingere a cererii prealabile de către Inspectoratul General al Poliției și de susținere a opiniei Inspectoratului General al Poliției de către organul ierarhic superior Ministerul Afacerilor Interne, sunt vădit neîntemeiate și ilegale, din considerentele că, începând cu 14 iulie 1997 și până în data de 27 mai 2020, a activat în cadrul diferitor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne. Iar din data de 06 februarie 2017 și până în data de 27 mai 2020, a activat în funcția de ofițer al Dispeceratului Direcției Management Operațional al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției. În data de 01 iunie 2015, Mihail Morarenco a încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne, contractul individual de muncă nr.028678, iar în data de 05 martie 2013, a încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne/Inspectoratul General al Poliției contractul individual de muncă nr.4298, pe un termen nedeterminat, în care i-a fost stabilită durata săptămânii de lucru de 40 ore. 2

Conform graficului lunar întocmit de șeful DMO și aprobat de conducerea INI al IGP, conform rigorilor stipulate în Ordinul Șefului INI al IGP nr.10 din 30 octombrie 2018 cu privire la aprobarea Graficului de serviciu al efectivului INI al IGP al MAI, în perioada sus menționată, Mihail Morarenco a executat obligațiunile de serviciu în cadrul grupei operative a Dispeceratului, în fiecare lună, în ture cu durata fiecăreia de 24 ore, cu o durată a întreruperii în muncă între schimburi de 72 ore. Iar în dependență de graficul de serviciu întocmit în perioada de timp mai 2017 - aprilie 2020, pe parcursul unei luni calendaristice, reclamantul a executat obligațiile conform fișei de post și alte acte normative și ordine ale IGP și MAI, de la 5 la 11 schimburi a câte 24 ore, ce constituie de la 120 ore la 264 ore, atunci când conform prevederilor legale durata săptămânii de muncă a funcționarilor publici cu statut special este de 40 de ore. De fapt, a activat în majoritatea lunilor calendaristice peste durata normală de 40 ore pe săptămână, adică a efectuat o muncă suplimentară, pe timp de noapte, în zile de repaus și de sărbători nelucrătoare.

Mihail Morarenco a afirmat că, în tabelul de pontaj lunar întocmită în perioada mai sus menționată s-a indicat că, acesta a activat lunar doar câte 160 ore, adică o durată normală a timpului, fără a se indica orele de fapt lucrate, numărul orelor lucrate suplimentar, pe timp de noapte și în zile de sărbători nelucrătoare.

Reclamantul a susținut că, în anul 2017 a executat obligațiunile de serviciu în 296 ore suplimentare, în 408 ore de noapte și 48 ore în zile de sărbătoare nelucrătoare, precum urmează: - în luna mai 2017 a efectuat 11 servicii, total 264 ore, dintre care: 104 ore suplimentare, 88 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 mai; - în luna iunie 2017 a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare, 80 ore de noapte și 9 ore sărbătoare -1 iunie; - în luna iulie 2017 - a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte; - în luna august 2017 a efectuat 4 servicii, total 96 ore, dintre care: 32 ore de noapte și 24 ore sărbătoare - 27 august de la orele 9.00-24.00 și 31 august orele 00.00- 09.00; - în luna septembrie 2017 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte, - în luna octombrie 2017 a efectuat 7 servicii, total 168 ore dintre care: 8 ore suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte; - în luna noiembrie 2017 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte; - în luna decembrie 2017 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care 8 ore suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte.

Astfel că mărimea totală a sporurilor ce urmează a fi achitate acestuia pentru anul 2017 este de 54.715,092 lei.

Pe parcursul anului 2018, Mihail Morarenco a executat obligațiunile de serviciu în 504 ore suplimentare, în 744 ore de noapte și 57 ore în zile de sărbătoare nelucrătoare, precum urmează: - în luna ianuarie 2018 a efectuat 3 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 144 ore de zi, 72 ore de noapte și 30 ore sărbătoare - 1 și 8 ianuarie de la orele 09:00 - 24.00; - în luna februarie 2018 a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 144 ore de zi și 72 ore de noapte; - în luna martie 2018 a efectuat 9 servicii, total 216 ore dintre care: 56 ore suplimentare, 144 ore de zi și 72 ore de noapte; - în luna aprilie 2018 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare, 56 ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 8 aprilie, - în luna mai 2018 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte; - în luna iunie 2018 s-a aflat în concediul ordinar și salariul este echivalent cu salariul lunar, adică cu cel din aprilie minus 9 ore sărbătoare, a efectuat total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte; - în luna iulie 2018 a efectuat 11 servicii, total 264 ore, dintre care: 104 ore suplimentare și 88 ore de noapte; - în luna august 2018 a efectuat total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 72 ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 27 august de la orele 00.00-09.00; - în luna septembrie 2018 a efectuat total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare și 80 ore de noapte; - în luna octombrie 2018 a efectuat în total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare și 56 ore de noapte; - în luna noiembrie 2018 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare și 56 ore de noapte; - în luna decembrie 2018 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare, 64 ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 25 decembrie de la orele 00.00.-09.00.

Astfel că mărimea totală a sporurilor ce urmează a fi achitate pentru anul 2018 este de 89.033,21 lei.

Pe parcursul anului 2019, Mihail Morarenco a executat obligațiunile de serviciu în 552 ore suplimentare, în 824 ore de noapte și 60 ore în zile de sărbătoare nelucrătoare, precum urmează: - în luna ianuarie 2019, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare, 80 ore de noapte și 15 ore în zile de sărbătoare - 8 ianuarie; - în luna februarie 2019 a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare și 80 ore de noapte; - în luna martie 2019 a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare și 80 ore de noapte; - în luna aprilie 2019 a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare, 80 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 29 aprilie; - în luna mai 2019 a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 72 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 mai; - în luna iunie 2019 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare, 64 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 iunie; - în luna iulie 2019 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, din care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte; - în luna august 2019 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte; - în luna septembrie 2019 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte; - în luna octombrie 2019 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare și 56 ore de noapte; 4 - în luna noiembrie 2019 a efectuat total 183 ore, dintre care: 23 ore suplimentare și 58 ore de noapte; - în luna decembrie 2019 a efectuat total 177 ore, dintre care: 17 ore suplimentare și 62 ore de noapte.

Astfel că mărimea totală a sporurilor ce urmează a fi achitate pentru anul 2019 este de 82.457,37 lei.

Pe parcursul anului 2020, Mihail Morarenco a executat obligațiunile de serviciu în 80 ore suplimentare, în 248 ore de noapte și 39 ore în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum urmează: - în luna ianuarie 2020, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, din care: 32 ore suplimentare, 64 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 ianuarie; - în luna februarie 2020 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare și 56 ore de noapte; - în luna martie 2020 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte; - în luna aprilie 2020 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare, 64 noapte și 24 ore sărbătoare - 26 aprilie/15 ore, 27 aprilie/9 ore.

Astfel că mărimea totală a sporurilor ce urmează a fi achitate pentru anul 2020 este de 18.449,005 lei.

Totodată, Mihail Morarenco a subliniat că, în lunile: ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019, aflându-se la serviciu în cadrul grupei operative a INI al IGP, la indicația verbală a Șefului DMO INI IGP, Valeriu Javelea, obligatorie pentru executare, paralel cu îndeplinirea propriilor obligațiuni de serviciu, a îndeplinit și obligațiile de muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, fapt care nu a fost reflectat, nici în tabelul de pontaj și nici în mărimea salariului calculat și achitat în perioada în cauză, astfel nefiindu-i calculat și achitat un spor în mărime totală de 74.317,656 lei.

Reclamantul a menționat că, unele pretenții din cererea din 25 iunie 2020 și cererea prealabilă din 31 iulie 2020, au fost respinse de Inspectoratul General al Poliției în baza unor motive inventate, neîntemeiate și ilegale, cum ar fi că anterior acesta a depus raportul nr.34/18/15-10202 din 25 octombrie 2019 și cererea M-385/20 din 07 februarie 2020, prin care a solicitat calcularea și achitarea orelor de muncă suplimentară, pentru munca prestată pe timp de noapte, în zilele de odihnă și sărbători nelucrătoare, pentru perioada: decembrie 2018 - martie 2020, iar prin răspunsurile oferite dezideratele înaintate au fost examinate, astfel că la depunerea unei noi petiții de același petiționar cu același obiect aceasta nu se examinează. De fapt, prin raportul menționat, Mihail Morarenco a informat conducerea Inspectoratului General al Poliției, despre faptul că angajaților INI IGP nu li se achită orele de muncă suplimentare, de muncă prestată pe timp de noapte, în zilele de odihnă și sărbători nelucrătoare, iar prin răspunsul Inspectoratul General al Poliției nr.34/5-690 din 16 decembrie 2019, a fost informat despre sesizarea Ministerului Afacerilor Interne privind specificul activității angajaților Inspectoratului General al Poliției și metodologia achitării sporurilor pentru munca prestată pe timp de noapte. 5 Prin cererea menționată supra, Mihail Morarenco a solicitat emiterea actului administrativ care ar prevedea achitările menționate către toți colaboratorii de poliție, iar prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției din 06 iunie 2020, acesta a fost informat despre faptul că prin ordinul nr.174 Șeful Inspectoratului General al Poliției a aprobat Regulamentul privind regimul de muncă și evidența timpului de muncă în poliție.

Reclamantul a menționat că restul pretențiilor din cererea din 25 iunie 2020 și cererea prealabilă din 31 iulie 2020 au fost respinse pe motiv, precum că lipsește ordinul motivat al angajatorului despre atragerea angajatului la munca suplimentară și precum că pentru cumularea atribuțiilor funcției deținute cu atribuțiile unei funcții vacante sau temporar absente pentru anul 2019 mijloace financiare nu au fost prevăzute.

Mihail Morarenco a evidențiat că neemiterea de către angajator al ordinului despre atragerea lui la munca suplimentară și lipsa surselor bănești, nu pot fi considerate ca motive legale de respingere a pretențiilor înaintate, deoarece potrivit art. 36, alin. (1), (3) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 în caz de necesitate, polițiștii sunt obligați să se prezinte la serviciu în baza dispoziției în formă scrisă, iar în cazuri de urgență și a dispoziției verbale, a conducerii subdiviziunii de Poliție, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, în afara orelor de program stabilite, inclusiv pe timp de noapte, în zilele de odihnă, de sărbătoare nelucrătoare în legătură cu interesele de serviciu sau în alte situații temeinic justificate, astfel încât să se asigure și continuitatea serviciului și restabilirea capacității de muncă.

În aceste circumstanțe reclamantul se consideră îndreptățit de a cere și de a i se achita plățile (sporurile) necesare pentru munca prestată în orele suplimentare, pentru orele de muncă pe timp de noapte, zile de repaus, de sărbători nelucrătoare și pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent la serviciu, în acest sens a invocat prevederile art. 39, alin. (1), (3)-(5) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 19, alin. (1), (2), (4) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, art.95, art.103–106, art. 156, alin. (1)-(3), art. 157-159 din Codul muncii, precum și Regulamentul privind regimul de muncă și evidența timpului de muncă în Poliție aprobat prin ordinul Șefului Inspectoratului General al Poliției nr.174 din 14 mai 2019.

Instanța de fond, în temeiul art. 104, alin. (4), alin. (7), art. 158, alin. (2) în colaborare cu art. 39, alin. (4)-(5) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a concluzionat că pretenția lui Mihail Morarenco privind obligarea emiterii actului administrativ individual în vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar și achitării sporurilor și adaosurilor pentru orele de muncă suplimentare, pentru munca prestată pe timp de noapte, în zile de odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, pentru perioada mai 2017 - aprilie 2020, este neîntemeiată, or, nici reclamantul, nici autoritățile pârâte nu au prezentat actul administrativ motivat la angajatorului de atragere a reclamantului la munca suplimentară. Prin urmare, se atestă lipsa temeiului de atragere la muncă suplimentară, precum și lipsa probelor ce ar demonstra că munca suplimentară a fost prestată, respectiv nu există temei de a obliga autoritatea pârâtă de a achita munca pretinsă a fi prestată suplimentar.

Ce ține de îndeplinirea atribuțiilor de muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent, pentru lunile ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019, instanța de fond a reținut prevederile art. 267, art. 156 din Codul muncii, art. 4, alin. (1) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1281 din 26 decembrie 2018 pentru stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului în sectorul bugetar în funcțiile vacante înregistrate, a concluzionat că aceasta nu este întemeiată, deoarece pentru anul 2019 au fost alocate surse financiare pentru remunerarea muncii în limita funcțiilor real încadrate, pentru funcțiile temporar vacante mijloace financiare nu au fost prevăzute. Mai mult, în perioada ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019 nu a parvenit nici o solicitare din partea reclamantului de a cumula funcția de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, or acte confirmative în acest sens nu au fost prezentate.

Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 95, art. 103, alin. (1), art. 106 din Codul muncii în colaborare cu art. 39, alin.(1), alin. (4)-(5) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 19 din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, a concluzionat că pretenția lui Mihail Morarenco, cu privire la anularea deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august 2020, răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M2291/20 din 07 august 2020, și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil în vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar achitat ofițerului Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal, Mihail Morarenco conform legislației în vigoare, pentru perioada mai 2017 - aprilie 2020, este întemeiată, deoarece conform Registrului de primire-predare a serviciului nr. 183 din 17 ianuarie 2017, nr. 353 din 13 septembrie 2018, nr. 378 din 02 ianuarie 2019 se atestă că apelantul în perioada mai 2017- aprilie 2020 a prestat orele de muncă suplimentare, munca pe timp de noapte, în zile de odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, după cum urmează: 1) În anul 2017, Morarenco Mihail:  în luna mai, a efectuat 11 servicii, total 264 ore, dintre care:104 ore suplimentare, 88 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 mai;  în luna iunie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare, 80 ore de noapte și 9 ore sărbătoare -1 iunie;  în luna iulie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte;  în luna august, a efectuat 4 servicii, total 96 ore, dintre care: 32 ore de noapte și 24 ore sărbătoare - 27 august de la orele 9.00-24.00 și 31 august orele 00.00-09.00; 8  în luna septembrie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte;  în luna octombrie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore dintre care: 8 ore suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte;  în luna noiembrie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte;  în luna decembrie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care 8 ore suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte. 2) În anul 2018, Morarenco Mihail:  în luna ianuarie, a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 144 ore de zi, 72 ore de noapte și 30 ore sărbatoare - 1 și 8 ianuarie de la orele 09:00 - 24.00;  în luna februarie, a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 144 ore de zi și 72 ore de noapte;  în luna martie, a efectuat 9 servicii, total 216 ore dintre care: 56 ore suplimentare, 144 ore de zi și 72 ore de noapte;  în luna aprilie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare, 56 ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 8 aprilie;  în luna mai, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte;  în luna iunie, s-a aflat în concediul ordinar și salariul fiind echivalent cu salariul lunar, adică cu cel din aprilie minus 9 ore sărbătoare, a efectuat total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte;  în luna iulie, a efectuat 11 servicii, total 264 ore, dintre care: 104 ore suplimentare și 88 ore de noapte;  în luna august, a efectuat total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 72 ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 27 august de la orele 00.00-09.00;  - în luna septembrie, a efectuat total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare și 80 ore de noapte;  în luna octombrie, a efectuat în total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare și 56 ore de noapte;  în luna noiembrie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare și 56 ore de noapte;  în luna decembrie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore suplimentare, 64 ore de noapte și 9 ore sărbatoare - 25 decembrie de la orele 00.00.-09.00. 3) În anul 2019, Morarenco Mihail:  în luna ianuarie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care 80 ore suplimentare, 80 ore de noapte și 15 ore în zile de sărbătoare - 5 ianuarie;  în luna februarie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care 80 ore suplimentare și 80 ore de noapte;  în luna martie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care 80 ore suplimentare și 80 ore de noapte;  în luna aprilie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care 80 ore suplimentare, 80 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 29 aprilie;  în luna mai, a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care 56 ore suplimentare, 72 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 mai;  în luna iunie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore suplimentare, 64 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 iunie; 9  în luna iulie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, din care 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte;  în luna august, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte;  în luna septembrie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte;  în luna octombrie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care 8 ore suplimentare și 56 ore de noapte;  în luna noiembrie, a efectuat total 183 ore, dintre care 23 ore suplimentare și 58 ore de noapte;  în luna decembrie, a efectuat total 177 ore, dintre care 17 ore suplimentare și 62 ore de noapte. 4) În anul 2020, Morarenco Mihail:  în luna ianuarie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, din care 32 ore suplimentare, 64 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 ianuarie;  în luna februarie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care 8 ore suplimentare și 56 ore de noapte;  în luna martie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore suplimentare și 64 ore de noapte; și în luna aprilie 2020 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore suplimentare, 64 noapte și 24 ore sărbătoare 26 aprilie/15 ore, 27 aprilie/9 ore.

Totodată, instanța de apel a constatat că în tabelul de pontaj lunar întocmit în perioada sus menționată s-a indicat că, Mihail Morarenco a activat lunar doar câte 160 ore, adică о durată normală a timpului, însă, fără a se indica orele de fapt lucrate, numărul orelor lucrate suplimentar, pe timp de noapte și în zile de sărbători nelucrătoare.

Curtea de Apel Chișinău nu a reținut concluzia invocată în decizia Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august 2020 și în răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M2291/20 din 07 august 2020 în partea respingerii emiterii actului administrativ individual favorabil în vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar achitat ofițerului Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal, Mihail Morarenco conform legislației în vigoare, pentru perioada: mai 2017 - aprilie 2020, deoarece autoritățile intimate interpretează eronat normele de drept și situația de fapt.

Ce ține de îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer al Dispeceratului Direcției management operațional al Inspectoratului național de investigații, instanța de apel, a concluzionat că, instanța de fond just a reținut prevederile art. 156, art. 267 din Codul muncii, art. 24, alin. (1) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1281 din 26 decembrie 2018 și a respins pretenția cu privire la anularea deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august 2020 și răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M2291/20 din 07 august 2020 în partea respingerii achitării sporului pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent la serviciu și obligarea emiterii actului administrativ individual privind achitarea sporului pentru îndeplinirea obligațiilor de 10 muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent la serviciu, pentru lunile ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019, or, potrivit art.93, alin.(1) din Codul administrativ fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

Inspectoratul General al Poliției a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea instanței de fond, totodată a solicitat pronunțarea unei noi decizii privind respingerea integrală a acțiunii. (f.d. 172,202-210, vol.III)

Ministerul Afacerilor Interne, prin recursul înaintat a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond, pronunțarea unei noi decizii prin care cerințele lui Mihail Morarenco împotriva Ministerului Afacerilor Interne să fie respinse ca neîntemeiate. (f.d.175-177,184-192, vol.III)

În acest sens Inspectoratul General al Poliției a relatat că, în temeiul art. 80, alin. (3) din Codul administrativ, a lăsat fără examinarea solicitarea privind calcularea, includerea și achitarea orelor de muncă suplimentară, pentru munca prestată în timp de noapte, în zile de odihnă și sărbători nelucrătoare pentru perioada decembrie 2018- martie 2020, deoarece anterior prin răspunsurile nr. 34/5-690 din 16 decembrie 2019 și nr. 34/2-M- 27/20 din 06 martie 2020 acestea au fost examinate. Totodată, prin răspunsurile menționate s-a comunicat lui Mihail Morarenco în temeiul ordinului nr. 174 din 14 mai 2019 s-a aprobat Regulamentul privind regimul de muncă și evidență a timpului de muncă în Poliție, astfel, retribuția muncii în cadrul Inspectoratului General al Poliției, se efectuează în baza evidenței timpului de muncă care este dus lunar în tabelul de evidență a timpului de muncă tabelul de pontaj).

În partea ce ține de perioada mai 2017 - decembrie 2018 Inspectoratul General al Poliției a menționat că condițiile de retribuire a muncii și a orelor suplimentare au fost aprobate în conformitate cu prevederile Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, a hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea 11 militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice, precum și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare și a ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 152/2013 cu privire la retribuirea muncii militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă a MAI.

În motivarea recursului Ministerul Afacerilor Interne a invocat dezacordul cu decizia contestată în partea anulării deciziei nr. 44/22-3242 din 14 august 2020, or, aceasta este una întemeiată și legală. Mai mult, Ministerul Afacerilor Interne nu este pârâtul corespunzător în prezenta cauză, deoarece Inspectoratul Național de Investigații în care activează Mihail Morarenco se află în subordinea Inspectoratului General al Poliției, care este persoană juridică distinctă.

În data de 31 ianuarie 2024 Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus referință la recursurile declarare de către Inspectoratul General al Poliției și de către Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat respingerea acestora ca inadmisibile sau respingerea acestora ca neîntemeiate cu menținerea deciziei instanței de apel. (f.d.17-24, vol. IV)

Art.245 din Codul administrativ prevede următoarele: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că: 12 „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 246, alin. (1) , alin. (2) din Codul administrativ, (în vigoare la data depunerii recursurilor) reglementează că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Inspectoratul General al Poliției a depus recurs motivat la 10 iulie 2023 iar Ministerul Afacerilor Interne, la 17 noiembrie 2023.

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. 13

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererilor de recurs depuse de către Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne în circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, reclamantul a făcut dovada prestării efective a muncii suplimentare — pe timp de noapte, în zile de repaus săptămânal și de sărbătoare — cu indicarea concretă a orelor lucrate, iar instanța a reținut aceste împrejurări. În recurs, Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne s-au limitat să invoce lipsa unui ordin de atragere la muncă suplimentară, absența mijloacelor bănești și susținerea că plata se face exclusiv în baza pontajului, fără a contesta în mod real și probat faptul prestării efective a muncii. O asemenea apărare nu răstoarnă situația de fapt stabilită și nu infirmă temeiul juridic al obligației de plată. Rezultă că munca suplimentară, odată dovedită, se remunerează potrivit legii, iar neplata pe o perioadă îndelungată constituie încălcarea obligației angajatorului.

Or, așa cum a stabilit instanța ierarhic inferioară în prezenta cauză au relevanță dispozițiile speciale prevăzute de Legea nr. 320/2012 privind activitatea Poliției și statutul polițistului. Potrivit prevederilor actului normativ nominalizat, polițiștii sunt obligați, în caz de necesitate, să se prezinte la serviciu în baza dispoziției scrise a conducerii subdiviziunii de Poliție, iar în situații de urgență și în temeiul unei dispoziții verbale. Obligația privește exercitarea atribuțiilor de serviciu în afara programului stabilit, inclusiv pe timp de noapte, în zilele de odihnă sau de sărbătoare nelucrătoare, ori în alte situații justificate de interesele serviciului, pentru a asigura atât continuitatea activității, cât și restabilirea capacității de muncă.

Această reglementare confirmă că desfășurarea muncii suplimentare de către polițiști are la bază dispoziții legale speciale, care justifică prestarea efectivă a activității chiar și în lipsa unor ordine formale preconstituite, atunci când situațiile operative o impun.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului autorităților recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în 14 special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de către Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Ministerul Afacerilor Interne. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 15