3ra-22/24 — cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Desi reclamantul a dovedit prestarea efectivă a muncii suplimentare, iar instanta a retinut aceste împrejurări, recurentii nu au formulat critici concrete, pertinente care să răstoarne motivarea pe acest aspect, motivarea contrară fiind lipsă
3ra-22/24 — cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Inspectoratul
General al Poliției și de Ministerului Afacerilor Interne,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către Mihail Morarenco împotriva Ministerului Afacerilor Interne,
Inspectoratului General al Poliției, cu privire la anularea actului
administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-22/24
PIGD 2-20111304-01-3ra-05012024)
Deși reclamantul a dovedit prestarea efectivă a muncii suplimentare, iar
instanța a reținut aceste împrejurări, recurenții nu au formulat critici concrete
și pertinente care să răstoarne motivarea pe acest aspect, motivarea contrară
fiind lipsă. În consecință, simpla nemulțumire față de concluzia instanței nu
constituie motiv de casare.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Inspectoratul
General al Poliției și de Ministerului Afacerilor Interne.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 07 septembrie 2020, Mihail Morarenco a înaintat acțiune în
contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne,
Inspectoratului General al Poliției al MAI, prin care a solicitat anularea
deciziei nr.4422-3242 din 14 august 2020 și a răspunsului nr.34/2M-2291/20
din 07 august 2020, de respingere a cererii prealabile; obligarea emiterii
actului administrativ individual în vederea efectuării recalculării mărimii
salariului lunar achitat ofițerului Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar
principal, Mihail Morarenco, cu includerea plăților (sporurilor și
adaosurilor), pentru orele de muncă suplimentare, pentru munca prestată pe
timp de noapte, în zile de odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, pentru
perioada mai 2017 - aprilie 2020 și pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă
de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent, pentru
lunile ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019; obligarea
emiterii actului administrativ individual privind achitarea sporurilor și
adaosurilor, pentru orele de muncă suplimentare, pentru munca prestată pe
timp de noapte, în zile de odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, efectuată
în perioada mai 2017 - aprilie 2020, care conform anexelor nr.13-16,
constituie suma de 54.715,092 lei pentru anul 2017; 89.033,21 lei pentru anul
2018; 82.457,37 lei pentru anul 2019; 18.449,005 lei pentru anul 2020, iar în
total suma de 244.654,677 lei; obligarea emiterii actului administrativ
individual privind achitarea sporului pentru îndeplinirea obligațiilor de
muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent la
serviciu, pentru lunile: ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie
2019, care conform anexei nr.17 constituie suma totală de 74.317,656 lei;
restituirea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii înaintate, Mihail Morarenco a relatat că, în data
de 25 iunie 2020, a depus la Inspectoratul General al Poliției cerere
înregistrată cu nr.M-1852/20, prin care a solicitat recalcularea mărimii
salariului lunar achitat pentru perioada de activitate în funcția de ofițer al
Dispeceratului Direcției Management Operațional al Inspectoratului
Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției și achitarea
sporurilor și adaosurilor pentru munca prestată pe timp de noapte, în zilele
de odihnă, în zile de sărbători nelucrătoare pentru perioada: mai 2017 -
aprilie 2020 în sumă de 244.654,677 lei, precum și a sporului pentru
1
îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer a Dispeceratului DMO a INI
a IGP, temporar absent, pentru lunile: ianuarie-iunie 2019 și august 2019 -
octombrie 2019, în mărime de 74.317,656 lei.
Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr.34/2-M-1852/20
din 23 iulie 2020, recepționat în data de 27 iulie 2020, reclamantul a fost
informat despre refuzul de a i se efectua recalcularea și achitarea sporurilor
și adaosurilor menționate mai sus.
Motiv din care, în data de 31 iulie 2020, a depus în cancelaria
Inspectoratului General al Poliției, cererea prealabilă înregistrată cu nr.M-
2291/20, prin care a solicitat emiterea actului administrativ individual în
vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar achitat ofițerului
Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal, Mihail Morarenco;
emiterea actului administrativ individual și achitarea sporurilor și
adaosurilor conform legislației în vigoare, pentru orele de muncă
suplimentară, pentru munca prestată pe timp de noapte, în zilele de odihnă și
în zile de sărbători nelucrătoare, efectuată în perioada mai 2017 - aprilie
2020, în sumă de 244.654,677 lei, precum și a sporului pentru îndeplinirea
obligațiilor de muncă de subofițer a Dispeceratului DMO a INI a IGP,
temporar absent, pentru lunile: ianuarie -iunie 2019 și august 2019 -
octombrie 2019, în mărime de 74.317,656 lei.
Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M-2291/20 din
07 august 2020, recepționat în data de 12 august 2020, Mihail Morarenco a
fost informat despre faptul că cererea prealabilă depusă este respinsă ca fiind
inadmisibilă și că aceasta împreună cu dosarul administrativ a fost transmis
către Ministerul Afacerilor Interne, care va lua o decizie definitivă asupra
acesteia.
Prin decizia Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august
2020, recepționată în data de 26 august 2020 Mihail Morarenco a fost
informat despre susținerea opiniei Inspectoratului General al Poliției
menționată în răspunsul cu nr.34/2-M-1852/20 din 23 iulie 2020, adică de
respingere a cererii prealabile.
În opinia reclamantului acțiunile de respingere a cererii prealabile de
către Inspectoratul General al Poliției și de susținere a opiniei Inspectoratului
General al Poliției de către organul ierarhic superior Ministerul Afacerilor
Interne, sunt vădit neîntemeiate și ilegale, din considerentele că, începând cu
14 iulie 1997 și până în data de 27 mai 2020, a activat în cadrul diferitor
subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne. Iar din data de 06 februarie
2017 și până în data de 27 mai 2020, a activat în funcția de ofițer al
Dispeceratului Direcției Management Operațional al Inspectoratului
Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției. În data de 01
iunie 2015, Mihail Morarenco a încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne,
contractul individual de muncă nr.028678, iar în data de 05 martie 2013, a
încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne/Inspectoratul General al Poliției
contractul individual de muncă nr.4298, pe un termen nedeterminat, în care
i-a fost stabilită durata săptămânii de lucru de 40 ore.
2
Conform graficului lunar întocmit de șeful DMO și aprobat de
conducerea INI al IGP, conform rigorilor stipulate în Ordinul Șefului INI al
IGP nr.10 din 30 octombrie 2018 cu privire la aprobarea Graficului de
serviciu al efectivului INI al IGP al MAI, în perioada sus menționată, Mihail
Morarenco a executat obligațiunile de serviciu în cadrul grupei operative a
Dispeceratului, în fiecare lună, în ture cu durata fiecăreia de 24 ore, cu o
durată a întreruperii în muncă între schimburi de 72 ore. Iar în dependență
de graficul de serviciu întocmit în perioada de timp mai 2017 - aprilie 2020,
pe parcursul unei luni calendaristice, reclamantul a executat obligațiile
conform fișei de post și alte acte normative și ordine ale IGP și MAI, de la 5
la 11 schimburi a câte 24 ore, ce constituie de la 120 ore la 264 ore, atunci
când conform prevederilor legale durata săptămânii de muncă a
funcționarilor publici cu statut special este de 40 de ore. De fapt, a activat în
majoritatea lunilor calendaristice peste durata normală de 40 ore pe
săptămână, adică a efectuat o muncă suplimentară, pe timp de noapte, în zile
de repaus și de sărbători nelucrătoare.
Mihail Morarenco a afirmat că, în tabelul de pontaj lunar întocmită în
perioada mai sus menționată s-a indicat că, acesta a activat lunar doar câte
160 ore, adică o durată normală a timpului, fără a se indica orele de fapt
lucrate, numărul orelor lucrate suplimentar, pe timp de noapte și în zile de
sărbători nelucrătoare.
Reclamantul a susținut că, în anul 2017 a executat obligațiunile de
serviciu în 296 ore suplimentare, în 408 ore de noapte și 48 ore în zile de
sărbătoare nelucrătoare, precum urmează: - în luna mai 2017 a efectuat 11
servicii, total 264 ore, dintre care: 104 ore suplimentare, 88 ore de noapte și
15 ore sărbătoare - 1 mai;
- în luna iunie 2017 a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore
suplimentare, 80 ore de noapte și 9 ore sărbătoare -1 iunie;
- în luna iulie 2017 - a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
- în luna august 2017 a efectuat 4 servicii, total 96 ore, dintre care: 32 ore de noapte
și 24 ore sărbătoare - 27 august de la orele 9.00-24.00 și 31 august orele 00.00-
09.00;
- în luna septembrie 2017 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte,
- în luna octombrie 2017 a efectuat 7 servicii, total 168 ore dintre care: 8 ore
suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte;
- în luna noiembrie 2017 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
- în luna decembrie 2017 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care 8 ore
suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte.
Astfel că mărimea totală a sporurilor ce urmează a fi achitate acestuia
pentru anul 2017 este de 54.715,092 lei.
Pe parcursul anului 2018, Mihail Morarenco a executat obligațiunile de
serviciu în 504 ore suplimentare, în 744 ore de noapte și 57 ore în zile de
sărbătoare nelucrătoare, precum urmează: - în luna ianuarie 2018 a efectuat
3
9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 144 ore de zi, 72
ore de noapte și 30 ore sărbătoare - 1 și 8 ianuarie de la orele 09:00 - 24.00;
- în luna februarie 2018 a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore
suplimentare, 144 ore de zi și 72 ore de noapte;
- în luna martie 2018 a efectuat 9 servicii, total 216 ore dintre care: 56 ore
suplimentare, 144 ore de zi și 72 ore de noapte;
- în luna aprilie 2018 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore
suplimentare, 56 ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 8 aprilie,
- în luna mai 2018 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
- în luna iunie 2018 s-a aflat în concediul ordinar și salariul este echivalent cu
salariul lunar, adică cu cel din aprilie minus 9 ore sărbătoare, a efectuat total 168
ore, dintre care: 8 ore suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte;
- în luna iulie 2018 a efectuat 11 servicii, total 264 ore, dintre care: 104 ore
suplimentare și 88 ore de noapte;
- în luna august 2018 a efectuat total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 72
ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 27 august de la orele 00.00-09.00;
- în luna septembrie 2018 a efectuat total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare
și 80 ore de noapte;
- în luna octombrie 2018 a efectuat în total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare
și 56 ore de noapte;
- în luna noiembrie 2018 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore
suplimentare și 56 ore de noapte;
- în luna decembrie 2018 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare, 64 ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 25 decembrie de la orele
00.00.-09.00.
Astfel că mărimea totală a sporurilor ce urmează a fi achitate pentru
anul 2018 este de 89.033,21 lei.
Pe parcursul anului 2019, Mihail Morarenco a executat obligațiunile
de serviciu în 552 ore suplimentare, în 824 ore de noapte și 60 ore în zile de
sărbătoare nelucrătoare, precum urmează: - în luna ianuarie 2019, a efectuat
10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare, 80 ore de noapte
și 15 ore în zile de sărbătoare - 8 ianuarie;
- în luna februarie 2019 a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore
suplimentare și 80 ore de noapte;
- în luna martie 2019 a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore
suplimentare și 80 ore de noapte;
- în luna aprilie 2019 a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore
suplimentare, 80 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 29 aprilie;
- în luna mai 2019 a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore
suplimentare, 72 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 mai;
- în luna iunie 2019 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare, 64 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 iunie;
- în luna iulie 2019 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, din care: 32 ore suplimentare
și 64 ore de noapte;
- în luna august 2019 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
- în luna septembrie 2019 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
- în luna octombrie 2019 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore
suplimentare și 56 ore de noapte;
4
- în luna noiembrie 2019 a efectuat total 183 ore, dintre care: 23 ore suplimentare
și 58 ore de noapte;
- în luna decembrie 2019 a efectuat total 177 ore, dintre care: 17 ore suplimentare
și 62 ore de noapte.
Astfel că mărimea totală a sporurilor ce urmează a fi achitate pentru
anul 2019 este de 82.457,37 lei.
Pe parcursul anului 2020, Mihail Morarenco a executat obligațiunile
de serviciu în 80 ore suplimentare, în 248 ore de noapte și 39 ore în zilele de
sărbătoare nelucrătoare, precum urmează: - în luna ianuarie 2020, a efectuat
8 servicii, total 192 ore, din care: 32 ore suplimentare, 64 ore de noapte și 15
ore sărbătoare - 1 ianuarie;
- în luna februarie 2020 a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore
suplimentare și 56 ore de noapte;
- în luna martie 2020 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
- în luna aprilie 2020 a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare, 64 noapte și 24 ore sărbătoare - 26 aprilie/15 ore, 27 aprilie/9 ore.
Astfel că mărimea totală a sporurilor ce urmează a fi achitate pentru
anul 2020 este de 18.449,005 lei.
Totodată, Mihail Morarenco a subliniat că, în lunile: ianuarie 2019 -
iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019, aflându-se la serviciu în cadrul
grupei operative a INI al IGP, la indicația verbală a Șefului DMO INI IGP,
Valeriu Javelea, obligatorie pentru executare, paralel cu îndeplinirea
propriilor obligațiuni de serviciu, a îndeplinit și obligațiile de muncă de
subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, fapt care nu a fost reflectat,
nici în tabelul de pontaj și nici în mărimea salariului calculat și achitat în
perioada în cauză, astfel nefiindu-i calculat și achitat un spor în mărime totală
de 74.317,656 lei.
Reclamantul a menționat că, unele pretenții din cererea din 25 iunie
2020 și cererea prealabilă din 31 iulie 2020, au fost respinse de Inspectoratul
General al Poliției în baza unor motive inventate, neîntemeiate și ilegale,
cum ar fi că anterior acesta a depus raportul nr.34/18/15-10202 din 25
octombrie 2019 și cererea M-385/20 din 07 februarie 2020, prin care a
solicitat calcularea și achitarea orelor de muncă suplimentară, pentru munca
prestată pe timp de noapte, în zilele de odihnă și sărbători nelucrătoare,
pentru perioada: decembrie 2018 - martie 2020, iar prin răspunsurile oferite
dezideratele înaintate au fost examinate, astfel că la depunerea unei noi petiții
de același petiționar cu același obiect aceasta nu se examinează.
De fapt, prin raportul menționat, Mihail Morarenco a informat
conducerea Inspectoratului General al Poliției, despre faptul că angajaților
INI IGP nu li se achită orele de muncă suplimentare, de muncă prestată pe
timp de noapte, în zilele de odihnă și sărbători nelucrătoare, iar prin
răspunsul Inspectoratul General al Poliției nr.34/5-690 din 16 decembrie
2019, a fost informat despre sesizarea Ministerului Afacerilor Interne privind
specificul activității angajaților Inspectoratului General al Poliției și
metodologia achitării sporurilor pentru munca prestată pe timp de noapte.
5
Prin cererea menționată supra, Mihail Morarenco a solicitat emiterea
actului administrativ care ar prevedea achitările menționate către toți
colaboratorii de poliție, iar prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției
din 06 iunie 2020, acesta a fost informat despre faptul că prin ordinul nr.174
Șeful Inspectoratului General al Poliției a aprobat Regulamentul privind
regimul de muncă și evidența timpului de muncă în poliție.
Reclamantul a menționat că restul pretențiilor din cererea din 25
iunie 2020 și cererea prealabilă din 31 iulie 2020 au fost respinse pe motiv,
precum că lipsește ordinul motivat al angajatorului despre atragerea
angajatului la munca suplimentară și precum că pentru cumularea atribuțiilor
funcției deținute cu atribuțiile unei funcții vacante sau temporar absente
pentru anul 2019 mijloace financiare nu au fost prevăzute.
Mihail Morarenco a evidențiat că neemiterea de către angajator al
ordinului despre atragerea lui la munca suplimentară și lipsa surselor bănești,
nu pot fi considerate ca motive legale de respingere a pretențiilor înaintate,
deoarece potrivit art. 36, alin. (1), (3) din Legea nr.320 din 27 decembrie
2012 în caz de necesitate, polițiștii sunt obligați să se prezinte la serviciu în
baza dispoziției în formă scrisă, iar în cazuri de urgență și a dispoziției
verbale, a conducerii subdiviziunii de Poliție, pentru exercitarea atribuțiilor
de serviciu, în afara orelor de program stabilite, inclusiv pe timp de noapte,
în zilele de odihnă, de sărbătoare nelucrătoare în legătură cu interesele de
serviciu sau în alte situații temeinic justificate, astfel încât să se asigure și
continuitatea serviciului și restabilirea capacității de muncă.
În aceste circumstanțe reclamantul se consideră îndreptățit de a cere și
de a i se achita plățile (sporurile) necesare pentru munca prestată în orele
suplimentare, pentru orele de muncă pe timp de noapte, zile de repaus, de
sărbători nelucrătoare și pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă de
subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent la serviciu,
în acest sens a invocat prevederile art. 39, alin. (1), (3)-(5) din Legea nr. 288
din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 19, alin. (1), (2), (4) din Legea nr.
270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul
bugetar, art.95, art.103–106, art. 156, alin. (1)-(3), art. 157-159 din Codul
muncii, precum și Regulamentul privind regimul de muncă și evidența
timpului de muncă în Poliție aprobat prin ordinul Șefului Inspectoratului
General al Poliției nr.174 din 14 mai 2019.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din data de 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Mihail
Morarenco împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului
General al Poliției, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor
de judecată. (f.d. 39,44-50, vol.III)
6
Instanța de fond, în temeiul art. 104, alin. (4), alin. (7), art. 158, alin.
(2) în colaborare cu art. 39, alin. (4)-(5) din Legea nr. 288 din 16 decembrie
2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, a concluzionat că pretenția lui Mihail Morarenco privind
obligarea emiterii actului administrativ individual în vederea efectuării
recalculării mărimii salariului lunar și achitării sporurilor și adaosurilor
pentru orele de muncă suplimentare, pentru munca prestată pe timp de
noapte, în zile de odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, pentru perioada
mai 2017 - aprilie 2020, este neîntemeiată, or, nici reclamantul, nici
autoritățile pârâte nu au prezentat actul administrativ motivat la angajatorului
de atragere a reclamantului la munca suplimentară. Prin urmare, se atestă
lipsa temeiului de atragere la muncă suplimentară, precum și lipsa probelor
ce ar demonstra că munca suplimentară a fost prestată, respectiv nu există
temei de a obliga autoritatea pârâtă de a achita munca pretinsă a fi prestată
suplimentar.
Ce ține de îndeplinirea atribuțiilor de muncă de subofițer al
Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent, pentru lunile ianuarie
2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019, instanța de fond a reținut
prevederile art. 267, art. 156 din Codul muncii, art. 4, alin. (1) din Legea nr.
270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul
bugetar și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1281 din 26 decembrie 2018
pentru stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului în
sectorul bugetar în funcțiile vacante înregistrate, a concluzionat că aceasta
nu este întemeiată, deoarece pentru anul 2019 au fost alocate surse financiare
pentru remunerarea muncii în limita funcțiilor real încadrate, pentru funcțiile
temporar vacante mijloace financiare nu au fost prevăzute. Mai mult, în
perioada ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie 2019 nu a
parvenit nici o solicitare din partea reclamantului de a cumula funcția de
subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, or acte confirmative în acest
sens nu au fost prezentate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen în data
de 02 martie 2022, de către Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul
Pruteanu Ion. (f.d. 41-42, vol.III)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 10 iulie 2023 a casat
hotărârea din data de 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
în partea respingerii pretenției cu privire la anularea deciziei Ministerului
Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august 2020, a răspunsului
Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M2291/20 din 07 august 2020,
obligării emiterii actului administrativ individual favorabil în vederea
efectuării recalculării mărimii salariului lunar achitat ofițerului
7
Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal, Mihail Morarenco
conform legislației în vigoare, pentru perioada: mai 2017 - aprilie 2020, cu
emiterea în această parte unei noi decizii prin care:
A anulat decizia Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14
august 2020 și răspunsul Inspectoratului General al Poliției
nr.34/2M2291/20 din 07 august 2020 în partea respingerii emiterii actului
administrativ individual favorabil în vederea efectuării recalculării mărimii
salariului lunar achitat ofițerului Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar
principal, Mihail Morarenco, conform legislației în vigoare, pentru perioada
mai 2017 - aprilie 2020.
A obligat Inspectoratul General al Poliției să emită actul administrativ
individual favorabil în vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar
achitat ofițerului Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal Mihail
Morarenco, conform legislației în vigoare, pentru perioada mai 2017 - aprilie
2020, cu achitarea diferenței salariului neachitat pentru orele lucrate, cu
reținerea cotizațiilor și impozitelor prevăzute de lege.
În rest a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01
martie 2022. (f.d.144-145,146-170, vol.III)
Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 95, art. 103, alin. (1), art. 106
din Codul muncii în colaborare cu art. 39, alin.(1), alin. (4)-(5) din Legea nr.
288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 19 din Legea nr. 270 din 23
noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, a
concluzionat că pretenția lui Mihail Morarenco, cu privire la anularea
deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august 2020,
răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M2291/20 din 07
august 2020, și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
în vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar achitat ofițerului
Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal, Mihail Morarenco
conform legislației în vigoare, pentru perioada mai 2017 - aprilie 2020, este
întemeiată, deoarece conform Registrului de primire-predare a serviciului nr.
183 din 17 ianuarie 2017, nr. 353 din 13 septembrie 2018, nr. 378 din 02
ianuarie 2019 se atestă că apelantul în perioada mai 2017- aprilie 2020 a
prestat orele de muncă suplimentare, munca pe timp de noapte, în zile de
odihnă și în zile de sărbători nelucrătoare, după cum urmează:
1) În anul 2017, Morarenco Mihail:
în luna mai, a efectuat 11 servicii, total 264 ore, dintre care:104 ore
suplimentare, 88 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 mai;
în luna iunie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care: 80 ore
suplimentare, 80 ore de noapte și 9 ore sărbătoare -1 iunie;
în luna iulie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
în luna august, a efectuat 4 servicii, total 96 ore, dintre care: 32 ore de noapte
și 24 ore sărbătoare - 27 august de la orele 9.00-24.00 și 31 august orele
00.00-09.00;
8
în luna septembrie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
în luna octombrie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore dintre care: 8 ore
suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte;
în luna noiembrie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
în luna decembrie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care 8 ore
suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte.
2) În anul 2018, Morarenco Mihail:
în luna ianuarie, a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore
suplimentare, 144 ore de zi, 72 ore de noapte și 30 ore sărbatoare - 1 și 8
ianuarie de la orele 09:00 - 24.00;
în luna februarie, a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care: 56 ore
suplimentare, 144 ore de zi și 72 ore de noapte;
în luna martie, a efectuat 9 servicii, total 216 ore dintre care: 56 ore
suplimentare, 144 ore de zi și 72 ore de noapte;
în luna aprilie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore
suplimentare, 56 ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 8 aprilie;
în luna mai, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
în luna iunie, s-a aflat în concediul ordinar și salariul fiind echivalent cu
salariul lunar, adică cu cel din aprilie minus 9 ore sărbătoare, a efectuat total
168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare, 112 ore de zi și 56 ore de noapte;
în luna iulie, a efectuat 11 servicii, total 264 ore, dintre care: 104 ore
suplimentare și 88 ore de noapte;
în luna august, a efectuat total 216 ore, dintre care: 56 ore suplimentare, 72
ore de noapte și 9 ore sărbătoare - 27 august de la orele 00.00-09.00;
- în luna septembrie, a efectuat total 240 ore, dintre care: 80 ore suplimentare
și 80 ore de noapte;
în luna octombrie, a efectuat în total 168 ore, dintre care: 8 ore suplimentare
și 56 ore de noapte;
în luna noiembrie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care: 8 ore
suplimentare și 56 ore de noapte;
în luna decembrie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care: 32 ore
suplimentare, 64 ore de noapte și 9 ore sărbatoare - 25 decembrie de la orele
00.00.-09.00.
3) În anul 2019, Morarenco Mihail:
în luna ianuarie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care 80 ore
suplimentare, 80 ore de noapte și 15 ore în zile de sărbătoare - 5 ianuarie;
în luna februarie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care 80 ore
suplimentare și 80 ore de noapte;
în luna martie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care 80 ore
suplimentare și 80 ore de noapte;
în luna aprilie, a efectuat 10 servicii, total 240 ore, dintre care 80 ore
suplimentare, 80 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 29 aprilie;
în luna mai, a efectuat 9 servicii, total 216 ore, dintre care 56 ore
suplimentare, 72 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 mai;
în luna iunie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore
suplimentare, 64 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 iunie;
9
în luna iulie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, din care 32 ore suplimentare
și 64 ore de noapte;
în luna august, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
în luna septembrie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte;
în luna octombrie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care 8 ore
suplimentare și 56 ore de noapte;
în luna noiembrie, a efectuat total 183 ore, dintre care 23 ore suplimentare și
58 ore de noapte;
în luna decembrie, a efectuat total 177 ore, dintre care 17 ore suplimentare și
62 ore de noapte.
4) În anul 2020, Morarenco Mihail:
în luna ianuarie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, din care 32 ore
suplimentare, 64 ore de noapte și 15 ore sărbătoare - 1 ianuarie;
în luna februarie, a efectuat 7 servicii, total 168 ore, dintre care 8 ore
suplimentare și 56 ore de noapte;
în luna martie, a efectuat 8 servicii, total 192 ore, dintre care 32 ore
suplimentare și 64 ore de noapte; și în luna aprilie 2020 a efectuat 8 servicii,
total 192 ore, dintre care 32 ore suplimentare, 64 noapte și 24 ore sărbătoare
26 aprilie/15 ore, 27 aprilie/9 ore.
Totodată, instanța de apel a constatat că în tabelul de pontaj lunar
întocmit în perioada sus menționată s-a indicat că, Mihail Morarenco a
activat lunar doar câte 160 ore, adică о durată normală a timpului, însă, fără
a se indica orele de fapt lucrate, numărul orelor lucrate suplimentar, pe timp
de noapte și în zile de sărbători nelucrătoare.
Curtea de Apel Chișinău nu a reținut concluzia invocată în decizia
Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august 2020 și în
răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M2291/20 din 07 august
2020 în partea respingerii emiterii actului administrativ individual favorabil
în vederea efectuării recalculării mărimii salariului lunar achitat ofițerului
Dispeceratului DMO al INI a IGP, comisar principal, Mihail Morarenco
conform legislației în vigoare, pentru perioada: mai 2017 - aprilie 2020,
deoarece autoritățile intimate interpretează eronat normele de drept și situația
de fapt.
Ce ține de îndeplinirea obligațiilor de muncă de subofițer al
Dispeceratului Direcției management operațional al Inspectoratului național
de investigații, instanța de apel, a concluzionat că, instanța de fond just a
reținut prevederile art. 156, art. 267 din Codul muncii, art. 24, alin. (1) din
Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 și prevederile Hotărârii Guvernului nr.
1281 din 26 decembrie 2018 și a respins pretenția cu privire la anularea
deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr.4422-3242 din 14 august 2020 și
răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr.34/2M2291/20 din 07
august 2020 în partea respingerii achitării sporului pentru îndeplinirea
obligațiilor de muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP,
temporar absent la serviciu și obligarea emiterii actului administrativ
individual privind achitarea sporului pentru îndeplinirea obligațiilor de
10
muncă de subofițer al Dispeceratului DMO al INI a IGP, temporar absent la
serviciu, pentru lunile ianuarie 2019 - iunie 2019 și august 2019 - octombrie
2019, or, potrivit art.93, alin.(1) din Codul administrativ fiecare participant
probează faptele pe care își întemeiază pretenția.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Decizia instanței de apel a fost contestată cu recursuri de către
Inspectoratul General al Poliției și de către Ministerul Afacerilor Interne.
Inspectoratul General al Poliției a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și menținerea instanței de fond, totodată a
solicitat pronunțarea unei noi decizii privind respingerea integrală a acțiunii.
(f.d. 172,202-210, vol.III)
Ministerul Afacerilor Interne, prin recursul înaintat a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea
hotărârii instanței de fond, pronunțarea unei noi decizii prin care cerințele lui
Mihail Morarenco împotriva Ministerului Afacerilor Interne să fie respinse
ca neîntemeiate. (f.d.175-177,184-192, vol.III)
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului Inspectoratul General al Poliției a invocat
dezacordul cu soluția pronunțată de către instanța de apel, considerând-o
neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la
examinarea cauzei nu a luat în considerație argumentele tuturor
participanților la proces, nu a examinat și elucidat pe deplin toate aspectele
și probele prezentate, nefiind studiat minuțios actele normative în vigoare,
care reglementează obiectul litigiului.
În acest sens Inspectoratul General al Poliției a relatat că, în temeiul
art. 80, alin. (3) din Codul administrativ, a lăsat fără examinarea solicitarea
privind calcularea, includerea și achitarea orelor de muncă suplimentară,
pentru munca prestată în timp de noapte, în zile de odihnă și sărbători
nelucrătoare pentru perioada decembrie 2018- martie 2020, deoarece
anterior prin răspunsurile nr. 34/5-690 din 16 decembrie 2019 și nr. 34/2-M-
27/20 din 06 martie 2020 acestea au fost examinate. Totodată, prin
răspunsurile menționate s-a comunicat lui Mihail Morarenco în temeiul
ordinului nr. 174 din 14 mai 2019 s-a aprobat Regulamentul privind regimul
de muncă și evidență a timpului de muncă în Poliție, astfel, retribuția muncii
în cadrul Inspectoratului General al Poliției, se efectuează în baza evidenței
timpului de muncă care este dus lunar în tabelul de evidență a timpului de
muncă tabelul de pontaj).
În partea ce ține de perioada mai 2017 - decembrie 2018 Inspectoratul
General al Poliției a menționat că condițiile de retribuire a muncii și a orelor
suplimentare au fost aprobate în conformitate cu prevederile Legii nr. 355
din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar,
a hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea
11
militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul
organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice, precum și
a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare și a ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 152/2013 cu
privire la retribuirea muncii militarilor, efectivului de trupă și corpului de
comandă a MAI.
În motivarea recursului Ministerul Afacerilor Interne a invocat
dezacordul cu decizia contestată în partea anulării deciziei nr. 44/22-3242
din 14 august 2020, or, aceasta este una întemeiată și legală. Mai mult,
Ministerul Afacerilor Interne nu este pârâtul corespunzător în prezenta
cauză, deoarece Inspectoratul Național de Investigații în care activează
Mihail Morarenco se află în subordinea Inspectoratului General al Poliției,
care este persoană juridică distinctă.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
În data de 19 ianuarie 2024 Ministerul Afacerilor Interne a depus
referință la recursul înaintat de către Inspectoratului General al Poliției, prin
care a solicitata admiterea recursului înaintat. (f.d. 8-16, vol.IV)
În data de 31 ianuarie 2024 Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul
Ion Pruteanu, a depus referință la recursurile declarare de către Inspectoratul
General al Poliției și de către Ministerul Afacerilor Interne, prin care a
solicitat respingerea acestora ca inadmisibile sau respingerea acestora ca
neîntemeiate cu menținerea deciziei instanței de apel. (f.d.17-24, vol. IV)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art.245 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:
12
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 246, alin. (1) , alin. (2) din Codul administrativ, (în vigoare la
data depunerii recursurilor) reglementează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară
inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 10 iulie 2023. Conform extrasului din poșta electronică
a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată participanților la
proces la 27 decembrie 2023. (f.d.174)
Inspectoratul General al Poliției a depus recurs motivat la 10 iulie 2023
iar Ministerul Afacerilor Interne, la 17 noiembrie 2023.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la temeiurile recursului instanța de recurs subliniază că din
analiza acestor prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în
vigoare la data depunerii recursurilor nemotivate), rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar
la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu
pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de
5 judecători.
13
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată
în condițiile nominalizate mai sus.
În consecutivitate, motivarea cererilor de recurs depuse de către
Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne în
circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Or, reclamantul a făcut dovada prestării efective a muncii
suplimentare — pe timp de noapte, în zile de repaus săptămânal și de
sărbătoare — cu indicarea concretă a orelor lucrate, iar instanța a reținut
aceste împrejurări. În recurs, Inspectoratul General al Poliției și Ministerul
Afacerilor Interne s-au limitat să invoce lipsa unui ordin de atragere la muncă
suplimentară, absența mijloacelor bănești și susținerea că plata se face
exclusiv în baza pontajului, fără a contesta în mod real și probat faptul
prestării efective a muncii. O asemenea apărare nu răstoarnă situația de fapt
stabilită și nu infirmă temeiul juridic al obligației de plată. Rezultă că munca
suplimentară, odată dovedită, se remunerează potrivit legii, iar neplata pe o
perioadă îndelungată constituie încălcarea obligației angajatorului.
Or, așa cum a stabilit instanța ierarhic inferioară în prezenta cauză au
relevanță dispozițiile speciale prevăzute de Legea nr. 320/2012 privind
activitatea Poliției și statutul polițistului. Potrivit prevederilor actului
normativ nominalizat, polițiștii sunt obligați, în caz de necesitate, să se
prezinte la serviciu în baza dispoziției scrise a conducerii subdiviziunii de
Poliție, iar în situații de urgență și în temeiul unei dispoziții verbale.
Obligația privește exercitarea atribuțiilor de serviciu în afara programului
stabilit, inclusiv pe timp de noapte, în zilele de odihnă sau de sărbătoare
nelucrătoare, ori în alte situații justificate de interesele serviciului, pentru a
asigura atât continuitatea activității, cât și restabilirea capacității de muncă.
Această reglementare confirmă că desfășurarea muncii suplimentare
de către polițiști are la bază dispoziții legale speciale, care justifică prestarea
efectivă a activității chiar și în lipsa unor ordine formale preconstituite,
atunci când situațiile operative o impun.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului autorităților
recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei
în ordine de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
14
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de
a declara inadmisibile recursurile depuse de către Inspectoratul General al
Poliției și Ministerul Afacerilor Interne.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Inspectoratul General al
Poliției și de Ministerul Afacerilor Interne.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
15