3ra-17/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr.3ra-17/22 2-20075459-01-3ra-10012022 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Holevițcaia) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 02 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Mihail Morarenco, a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției, s-a casat hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Mihail Morarenco a fost respinsă, ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 06 iulie 2020,

Mihail Morarenco s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne solicitând constatarea ilegalității nesoluționării și adoptării unei decizii în termenul stabilit de lege a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne asupra cererii prealabile nr.M-1687/20 din 15 iunie 2020 depusă de Mihail Morarenco; anularea Ordinului nr.XXXX efectiv ,,Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco”, emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, la XXXX, prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco, ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul 1 public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind ilegal; obligarea pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii Ordinului nr.XXXX ef.

din XXXX; obligarea pârâtului de a-l numi pe Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției MAI (codul funcției reduse B03); obligarea pârâtului de a efectua modificările de rigoare în carnetul de muncă electronic al lui Mihail Morarenco; încasarea salariului lunar pentru absența forțată de la muncă, reieșind din mărimea salariului lunar (salariul funcției) și salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăți de stimulare, compensare și indemnizații; încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, începând cu 14 iulie 1997 și până la 27 mai 2020 a activat în cadrul diferitor subdiviziuni ale MAI și IGP al MAI a RM. La XXX, a semnat cu Ministerul Afacerilor Interne, în persoana d-lui Gheorghe Papuc contractul individual de muncă nr.XXXX, iar la XXX a semnat cu Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în persoana d-lui Ion Bodrug contractul individual de muncă nr.XXXX pe un termen nedeterminat. A mai menționat reclamantul că, începând cu 06 februarie 2017 și până la 27 mai 2020 a activat în funcția de ofițer al Dispeceratului Direcției Management Operațional al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

La XXXX, prin Ordinul nr.XXXX ef. emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco, ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu achitarea indemnizației în conformitate cu art.49 alin.(5) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și reținerea, după caz, a costului restant al echipamentului. Nefiind de acord cu Ordinul nr.XXXX ef.

din XXX privind concedierea sa din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în legătură cu reducerea funcției deținute, Mihail Morarenco, la 15 iunie 2020, a depus în cancelaria Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cerere prealabilă, înregistrată cu nr.M-1687/20, prin care a solicitat anularea acestuia, precum și alte pretenții menționate în aceasta. Reclamantul a mai notat că, în termenul stabilit de lege Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nu a soluționat și nu l-a informat despre decizia asupra cererii prealabile înaintate. Prin urmare, în opinia reclamantului, acțiunile de nesoluționare și adoptare a unei decizii asupra cererii prealabile în termenul legal, precum și Ordinul nr.XXXX ef.

din XXX emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind 2 încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco sunt vădit neîntemeiate și ilegale, pasibile de a fi anulate. La 27 aprilie 2020, i-a fost adus la cunoștință Ordinul MAI nr.197 din 21 aprilie 2020 „Cu privire la statul de organizare al IGP a MAI” și Ordinul IGP nr.183 ef, din 23 aprilie 2020 de preavizare în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. Tot atunci, i-a dat spre semnare preavizul despre reducerea funcției deținute și i-a propus nu funcția nou instituită, ci o funcție inferioară de ofițer de sector al SP nr.1 al IP Botanica a DP mun. Chișinău.

Dat fiind faptul că, în schimbul funcției reduse de ofițer al Dispeceratului Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații s-a creat o nouă funcție de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații cu același gen de activitate și împuterniciri, diferența fiind în doar denumirea acesteia, precum și faptul că funcția propusă era inferioară celei deținute, a refuzat oferta dată. La 21 mai 2020, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne i-a propus repetat în locul funcției reduse nu funcția nou instituită, ci o funcție inferioară de ofițer de sector al SP nr.3 al IP Botanica a DP mun.

Chișinău sau de ofițer operativ de serviciu al Serviciului de Gardă al Secției coordonare operațional al IP Ciocana a DP mun. Chișinău, pe care le-a refuzat din aceleași motive. Pe parcursul activității în funcția redusă, în privința sa nu s-au efectuat anchete de serviciu și nu s-au aplicat careva sancțiuni disciplinare, ci doar stimulări pentru succese în muncă - mulțumiri, premii, diplome de onoare. Astfel, acceptarea funcției inferioare propuse ar echivala cu aplicarea în privința sa a unei sancțiuni disciplinare în lipsa a careva încălcări din partea lui. Reclamantul mai consideră că, concedierea sa nu este altceva decât „o răfuială mascată cu o persoană care pe parcursul serviciului său nu s-a temut să atenționeze prin Rapoarte conducerea Inspectoratului General al Poliției asupra multiplelor neajunsuri și încălcări în activitatea acesteia”.

Astfel, consemnează că, la 25 octombrie 2020, a depus un Raport pe numele Șefului interimar al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Balan, prin care l-a informat că nu i se plătesc sporurile pentru munca peste durata normală a timpului de muncă, pentru munca prestată pe timp de noapte și în zilele de sărbători nelucrătoare. În legătură cu raportul depus, la 29 noiembrie 2019 a avut loc o ședință operativă pe lângă șeful Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

La 03 decembrie 2020, a depus pe numele Șefului Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Vadim Cojocaru un nou raport, semnat și de colegul său Viorel Guja, prin care, iar a informat conducerea Inspectoratului General al Poliției despre faptul că, nu i se plătesc sporurile necesare la salariu pentru munca prestată peste durata normală a timpului de muncă, pentru munca prestată pe timp de noapte și în zilele de sărbători nelucrătoare, la care, la 31 decembrie 2019, prin scrisoarea cu nr. de ieșire 34/2-2638 a primit un răspuns negativ.

Menționează și faptul că, la 07 februarie 2020, a depus cerere la Inspectoratul General al Poliției al MAI, înregistrată cu nr.M-387/20, prin care a solicitat recalcularea 3 vechimii în muncă, cu includerea avantajelor două luni vechime pentru o lună în serviciu pentru perioada de activitate 25 martie 2011-07 noiembrie 2014. Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.34/3-M-34/20 din 18 februarie 2020, recepționat la 10 martie 2020, a fost informat despre refuzul de a se efectua recalcularea vechimii în muncă.

Considerând, ca fiind ilegal, refuzul menționat, la 26 martie 2020 a depus cerere prealabilă în cancelaria Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, înregistrată cu nr.M-923/20, care a fost respinsă de către Inspectoratul General al Poliției, iar ulterior și de Ministerul Afacerilor Interne, fapt ce a generat depunerea acțiunii în instanța de judecată, care, la moment, este pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, dosarul nr.3-989/2020.

Prin prevederile Codului muncii, Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, alte acte normative în vigoare este stabilită modalitatea de desfacere din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată în legătură cu reducerea statelor de personal din unitate, precum și procedura de concediere în cazul lichidării unității, reducerii numărului sau a statelor de personal, dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, garanții în caz de încetare a contractului individual de muncă, indemnizația de eliberare din serviciu, ș.a., care în cazul dat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost totalmente neglijate.

Invocă ca temei de drept prevederile art.art.88 alin.(1); 86 alin.(1) lit.b) și c); 91 alin.(1); 183 alin.(1)-alin.(3); 329 alin.(1)-(2) din Codul muncii; art.art.38 alin.(1) a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI; art.art.47 alin.(1), 54, 55 alin.(1) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

Prin urmare, consideră că, are temeiul legal de a cere anularea Ordinului nr.XXXX efectiv din XXXX emis de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind încetarea raportului de serviciu, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (reducerea postului său din statele de personal), restabilirea în funcția anterior deținută și numirea lui în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03), cu achitarea salariului pentru absența forțată de la muncă.

Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a dispus atragerea în proces în calitate de persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda (f.d.142-143, vol.I). Prin încheierea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei (f.d.183- 184, vol.I). 4 Prin hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost anulat actul administrativ individual defavorabil – ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.XXXX ef.

din 27 mai 2020, prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Morarenco și a fost obligat Inspectoratul General al Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de la data încetării raportului de serviciu până la data restabilirii în funcție. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în folosul lui Mihail Morarenco suma de 5 000 lei, cu titlu de asistență juridică. Totodată, s-a menționat că, prezenta hotărâre judecătorească urmează a fi executată imediat în partea reintegrării în serviciu a lui Mihail Morarenco și achitării unui salariu mediu (f.d.185, 195-207, vol.I).

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 12 februarie 2021, Inspectoratul General al Poliției, iar la 24 februarie 2021, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.189, 192-193, vol.I). Prin decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Mihail Morarenco, a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției. A fost casată hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă prin care, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d.72, 73-89, vol.II).

La 13 octombrie 2021, recurentul Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recurs nemotivat, iar, la 02 decembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ulterior completată, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu și emiterea unei noi decizii în partea casată de obligare a pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii Ordinului nr.XXXX ef.

din XXXX și de obligare a pârâtului de a-l numi pe Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03) (f.d.102, 110- 118, 121-193, vol.II). 5 În motivarea recursului Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a invocat că, prin decizia din 21 septembrie 2021 a instanței de apel au fost esențial încălcate și aplicate eronat normele de drept material și de drept procedural.

Referitor la constatarea instanței de apel că, recurentul nu putea fi promovat la o funcție cu o treaptă mai înaltă deoarece la ultima evaluare a primit calificativul „satisfăcător”, recurentul consideră că, instanța de apel n-a aplicat prevederile art.14 din Legea 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care stabilește că, ocuparea funcțiilor publice cu statut special vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se realizează prin concurs sau promovare. Concursul se organizează în condițiile prevăzute de prezenta lege.

La fel, consideră că, la caz, urmau a fi aplicate și prevederile art.15 alin.(3) și (4) din Legea mai sus citată, potrivit căreia, acoperirea deficitului de funcționari publici cu statut special se poate face prin angajarea de personal din sursă externă, în numărul și pentru specialitățile aprobate de către angajatori, în cazul în care nu există posibilitatea formării de personal în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și angajarea în funcțiile publice cu statut special în condițiile alin.(2) și (3) se face prin concurs.

Mai consideră recurentul că, instanța de apel urma să mai țină cont și de faptul că, promovarea la o funcție superioară potrivit normei legale are loc atunci când la funcția vacantă pretinde o persoană, iar potrivit art.28 alin.(1) din aceiași Lege, în cazul în care sunt doi pretendenți, atunci se petrece un concurs, fapt care în speța dată nu a avut loc, or, nu există nici o prevedere legală care să interzică participarea recurentului la concurs doar din motivul evaluării cunoștințelor sale cu calificativul „satisfăcător”.

În opinia recurentului, instanța de apel nu a aplicat și prevederile art.51 alin.(1) și (2) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, conform căruia, rezultatele evaluării de serviciu a polițistului se i-au în considerare la luarea deciziilor, inclusiv cu privire la promovarea în funcție, nu și la petrecerea concursului, adică nu au un rol hotărâtor și prevederile art.183 din Codul muncii care stabilesc condițiile pentru dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal.

Astfel, necătând la faptul că, la 27 aprilie 2020, a depus cerere, prin care a solicitat să fie numit în funcția nou instituită de ofițer superior al Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne că, în speța dată erau doi pretendenți la una și aceiași funcție și potrivit normelor legale mai sus menționate IGP, la caz, urma să organizeze și să petreacă un concurs. Acesta însă nu a avut loc, or, nu a fost invitat de a participa la un asemenea instrument legal, iar în funcție a fost numită o persoana „agreată de șefi”. Astfel, recurentul consideră că, a avut parte de un tratament diferențiat și discriminatoriu, fiind încălcate principiile egalității și nediscriminării consacrate în art.23 Cod administrativ.

În acest context, recurentul a menționat că, era gata și dorea să participe la concurs, căci pentru el era unica modalitate de a ocupa noua funcție contrar poziției Șefului adjunct al IGP, Sergiu Cociorva. 6 Recurentul mai invocă încălcarea prevederilor art.10, 86 alin.(1) lit.c) din Codul muncii.

Consideră recurentul că, intimatul cu rea credință i-a propus funcții din afara Inspectoratului Național de Investigații, subdiviziune unde activa acesta, pentru ocuparea cărora nu era nevoie o pregătire profesională și un stagiu de muncă ca la el, cu un salariu lunar mai mic, or, la momentul concedierii avea un stagiu profesional total de peste 23 ani, deținea gradul de comisar principal (anterior locotenent-colonel), era magistru în drept, iar în anul 2017 i s-a conferit cel mai înalt grad de calificare în Ministerul Afacerilor Interne specialist de categoria superioară „Maestru” pentru performanțe mărețe în serviciu, pregătire profesională și specială înaltă pe parcursul de timp de la angajare, iar pe perioada activității în funcția de ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații nu a fost atras la răspundere disciplinară, nu au fost inițiate careva anchete de serviciu, ci aplicate numai măsuri de stimulare prin acordarea de premii în bani și distincții a Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției.

Mai menționează că, la momentul concedierii, funcții echivalente existau în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, doar că nu i-au fost propuse, deoarece se urmărea scopul de a se debarasa de persoana incomodă, care deja depusese mai multe cereri către conducerea Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, prin care i-a informat despre încălcările de lege care se admit și a mai solicitat și achitarea sporurilor cuvenite pentru munca suplimentară, pe timp de noapte, în zile de odihnă sau de sărbători nelucrătoare, persoană care avea propria părere, nu avea o teamă de a o expune, de a nu fi de acord cu „șefii”.

La fel, consideră că, la caz nu au fost aplicate nici prevederile art.183 alin.(1) și alin.(2) din Codul muncii, iar instanța de apel nu a ținut cont și nu a aplicat prevederile Regulamentului cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017, și anume, pct.12, pct.29 din Regulamentul menționat, pct.8.1 și pct.8.2 din Anexa nr.2 la Regulamentul menționat.

În această ordine de idei recurentul notează că, instanța de apel la constatarea privind legalitatea ordinului de încetare a raportului de serviciu a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și anume, prevederile art.38 alin.(1) lit.f) din Legea 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care stipulează că una din situația în care poate să înceteze raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special este cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție, or, la caz, nu a avut loc lichidarea entității sau reducerea postului din statele de personal.

De drept, în speța dedusă judecării, nu a avut loc reducerea funcției sau a entității, ci redenumirea funcției din ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații în inspector ofițer superior în cadrul 7 Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. La fel, în entitatea nou creată au rămas aceleași genuri de activitate, obligațiuni de serviciu și împuterniciri ca și în cealaltă. Schimbările menționate au avut loc ca rezultat al nenumăratelor adresări ale angajaților către conducerea Inspectoratului Național de Investigații de a li se mări salariul lunar, or, salariul de funcție al ofițerului superior este mai mare decât cel al ofițerului.

Cu regret, acest eveniment a fost folosit de conducerea Inspectoratului General al Poliției în persoana șefului-adjunct Sergiu Cociorva în scopuri personale, de răzbunare, pentru a se debarasa de recurent, astfel că, Ordinul de concediere este vădit ilegal. Reducerea postului (funcției) sau entității presupune că, la unitate nu va mai exista o funcție cu atribuțiile vechi ale angajaților și nu se mai execută lucrările anterioare, pe când în cazul dat persoanele numite în funcția nou creată au aceleași atribuții și obligații, adică execută aceleași lucrări ca și anterior, ce se confirmă prin explicațiile terțului Serghei Scripnic depuse în ședința de judecată, nefiind până la moment perfectată și Fișa postului, astfel că, angajații se conduc de cea veche.

La fel, la adoptarea deciziei contestate, instanța de apel a aplicat și prevederile Ordinului nr.197 din 21 aprilie 2020 „Cu privire la statul de organizare al IGP”, prin care s-au abrogate anexele nr.4, 5, 7 și 57 la Ordinul MAI nr.71/2013 cu privire la statele de organizare ale Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și s-au lichidat Direcția generală securitate publică, aprobată prin ordinul MAI nr.205/2014 și Inspectoratul Național de Patrulare și s-a creat o singură entitate: „Inspectoratul Național de Securitate Publică”, dar care, în opinia recurentului, nu trebuia de aplicat, or, Inspectoratul Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției nu făcea parte din Direcția generală securitate publică și nici din Inspectoratul Național de patrulare, prin urmare Ordinul menționat supra nu putea produce efecte juridice asupra funcției deținute de recurent.

Totodată, recurentul mai notează că, instanța de apel pentru a decide că, recurentul nu putea fi promovat la funcția nou instituită prin transfer sau concurs, neîntemeiat a aplicat și secțiunea 3 și anexa nr.2 din „Ghidului carierei polițistului” aprobat prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.201 din 30 iunie 2017, care stipulează că, „condiții minime obligatorii cumulative pentru promovare sau pentru participarea la concurs organizat în vederea ocupării funcției printre altele trebuie să fi obținut în urma evaluării anuale a performanțelor profesionale calificativul „foarte bine” la ultima evaluare sau „bine” la ultimele două evaluări”, or, în viziunea recurentului, acesta este un act administrativ normativ subordonat legii și care de drept contrazice prevederilor art.28 alin.(1) și alin.(2) art.30 a Legii nr.288, și art.51 alin.(1) și (2) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, conform cărora rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut special se i-au în considerare la luarea deciziei privind promovarea în funcție nu și la concursul organizat și petrecut, prin urmare, nu poate produce efecte juridice și nu putea fi aplicat speței date.

8 Reieșind din normele citate, calificativele de la evaluarea anuală nu sunt condiții minime și obligatorii pentru promovare, ci doar urmează a se lua în considerație, adică a se ține cont de acestea și atâta tot.

La fel, consideră că instanța de apel eronat a interpretat și aplicat pct.10 din „Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017, atunci când a concluzionat că, funcția anterior deținută de recurent era din categoria B03, iar cea nou instituită este de categoria B02, or, potrivit acestuia: „nivelul B02 - funcții de execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea sarcinilor de complexitate medie (ofițer, specialist superior/similare acestora, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament)” și „nivelul B03 - funcții de execuție de bază, la angajarea inițială sau la trecerea subofițerilor în corpul de ofițeri, care necesită cunoștințe teoretice și practice în realizarea sarcinilor de serviciu (ofițer, specialist/similare acestora, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament)”.

Chiar și dacă noua funcție este de nivelul B02, ținând cont de pct.10 al Regulamentului menționat, conform căruia, nivelul B03 este funcția deținută după angajarea inițială sau la trecerea subofițerilor în corpul de ofițeri, de funcțiile deținute de recurent pe parcursul întregii activități în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, de gradul de calificare „Maestru” este evident faptul că, recurentul avea cunoștințe și abilități necesare în realizarea sarcinilor de complexitate medie ce corespunde funcției de nivelul B02, prin urmare, nu putea fi îngrădit dreptul recurentului de a participa la un concurs pentru promovare la funcția aspirată.

La deschiderea ședinței din 13 iulie 2021 pentru judecarea cauzei în instanța de apel, președintele a anunțat cauza, numele apelanților, instanța a cărei hotărâre este atacată, a constatat prezența apelantului Mihail Morarenco, a reprezentantului său și a reprezentantului apelantului Inspectoratul General al Poliției, dar nu a verificat prezența și nu a constatat lipsa terților Mihail Duda, Igor Duda, Serghei Scripnic și Petru Musteață, nu a anunțat despre respectarea procedurii legale de citare a acestora și motivul neprezentării lor, nu a pus în discuție posibilitatea judecării apelului în lipsa lor, după ce a purces la judecarea cererii depuse, astfel încălcând grav normele de drept procedural.

Recurentul menționează că, încălcările relatate au dus la soluționarea greșită a cauzei, aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (accesul liber la justiție si dreptul la muncă) și invocă încălcarea art.6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - dreptul la un proces echitabil.

Mai notează recurentul că, intimatul nu a prezentat nici în instanța de fond, nici în instanța de apel înscrisurile solicitate, care să adeverească faptul promovării la funcția pretinsă de recurent de către alți candidați prin concurs, organizarea și petrecerea concursului, fișele de evaluare ale candidaților cu calificativul „foarte bine” pentru ultimul an sau „bine” pentru ultimii doi ani, prin urmare nu este probat faptul că, aceștia au fost promovați în baza rezultatelor obținute la concurs, că aveau o pregătire și calificare mai bună, necătând la care instanța de apel a admis apelul declarativ al IGP, prin ce a apreciat arbitrar probele prezentate de recurent. 9 În acest context indică și faptul că, Fișa de evaluare a calităților profesionale pentru anul 2019 a angajatului Mihail Morarenco pusă la baza deciziei contestate conține date eronate, din care motiv nu poate fi pusă la temeiul unei hotărâri judecătorești.

Astfel, Fișa numită este alcătuită din 2 compartimente: competența profesională la care reclamantul a participat și i s-a atribuit calificativul de 3.9 din 4.0 puncte posibile și pregătirea profesională. Ultima este compusă din cunoștințe la pregătirea generală și pregătirea de specialitate la care reclamantul a participat acumulând 6 puncte din 8 posibile, din instrucția tragerii și intervenția profesională (normative de luptă) la care reclamantul nu a participat fiind în serviciul diurn (24 ore), necătând la care a fost evaluat sumar neîntemeiat cu 4 puncte. Punctajul final stabilit este de 2.4., în rubrica calificativul de evaluare propus „satisfăcător” lipsește semnătura atât a angajatului cât și a evaluatorului.

În rubrica 3 calificativul de evaluare final, lipsește mențiunea, prin urmare, acesta nici nu a fost evaluat. La fel, în rubrica 8 comentariile angajatului evaluat lipsește data și semnătura care confirmă că, angajatul este sau nu de acord cu calificativul acordat.

Prin urmare, aprecierea arbitrată a probelor din dosar prezentate de recurent și cercetate în ședința de judecată, mai ales a Fișei de evaluare ori reieșind din motivarea deciziei, anume aceasta a stat la baza soluției adoptate, a dus la emiterea unei soluții greșite, iar în rezultat la concedierea recurentului, un angajat care avea mai puțin de 2 ani până la pensie, cu înalte calități profesionale și personale, deținător al gradului special- comisar principal, cu gradul de calificare „Maestru”, titlu de magistru în drept, inventator-unicul în Ministerul Afacerilor Interne, tatăl a 2 copii minori, unicul întreținător din familie, or, soția și-a pierdut în anul 2020 postul de muncă și asta în timpul când în prezent organele Ministerului Afacerilor Interne duc o lipsă mare de specialiști de calitate înaltă, când cea mai mare parte a efectivului este cu un stagiu de până la 5-10 ani de zile, care au nevoie de ajutorul practic și teoretic al angajaților cu un stagiu de muncă mai mare, când Ministerul Afacerilor Interne este pe cale de a se restructura și a se debarasa de cadrele corupte, care cu siguranță ar putea ajuta la crearea pe viitor a unui nou nucleu profesionist și necorupt.

În continuare, își exprimă regretul că, instanța de apel la adoptarea soluției nu a examinat efectiv și nu a dat apreciere acțiunilor Inspectoratului General al Poliției la întreruperea contractului de muncă cu recurentul reieșind din principiul proporționalității prevăzut de art.29 din Codul administrativ. Încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, aprecierea arbitrară a probelor din dosar de către instanța de apel au dus la soluționarea greșită a cauzei și emiterea unei decizii neîntemeiate, iar ținând cont că, aceasta este executorie de la emitere, de către Inspectoratul General al Poliției iar a fost încetat raportul de serviciu cu recurentul, astfel fiindu-i îngrădit dreptul constituțional la muncă - un drept fundamental al omului.

La fel, prin încălcarea normelor de drept procedural, recurentului și terților le-a fost îngrădit dreptul constituțional de acces liber la justiție, or, recurentului nu i s-a acordat posibilitatea de a depune explicații fiind oprit prin mai multe intervenții ale președintelui ședinței sub pretextul precum că, se repetă, i s-a refuzat anexarea la materialele cauzei a pledoariilor scrise urmare a cărui fapt a fost nevoit după ședință să le depună în 10 cancelaria Curții de Apel Chișinău, de a adresa întrebări terților. Și terții, în urma încălcării normelor de drept procedural, nu au avut posibilitate de a depune explicații, a participa la cercetarea probelor și a lua cuvânt în pledoarii.

Mai invocă recurentul că, în cadrul judecării apelului nu a fost auzit, or probele din dosar și argumentele acestuia din cererea de apel au fost neglijate totalmente, ori nu au fost analizate în decizia contestată și instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor respingerii lor, atunci când toate argumentele declarative și neîntemeiate ale intimatului au fost admise integral, prin ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, adică prevederile art.6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin depunerea completărilor la recursul motivat recurentul a indicat că, reieșind din încălcările de drept enunțate în pledoariile din instanța de fond și probele prezentate, pentru a nu tergiversa și așa procedura de examinare a cerut judecătorilor Curții de Apel de a menține hotărârea primei instanțe cu modificarea parțială a acesteia, în partea restabilirii într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu, adică cu emiterea a unei noi hotărâri care să conțină restabilirea la locul de muncă anterior deținut, precum și a tuturor drepturilor deținute până la intrarea în vigoare a Ordinului nr.XXXX efectiv din XXXX, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de la data încetării raportului de serviciu până la data restabilirii în funcție, totodată achitând și despăgubirile morale, dar aceștia ilegal au anulat decizia primei instanțe.

Mai indică că, raportul de serviciul a încetat din cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție, ceia ce n-are nici o legătură cauzală cu calificativul din fișa de evaluare.

Astfel, la momentul actual lipsa unei hotărâri a comisiei de atestare care să confirme calificarea insuficientă a angajatului Mihail Morarenco, care să fie prezentă în dosarul administrativ, ce ne demonstrează lipsa acesteia și lucrul rapid de acoperire sau de ștergere a greșelilor admise, de asemenea, cererile care au fost prezentate ca probă, pentru a le acorda funcțiile noi redenumite, nu sunt niște formulări din cap, cum s-a exprimat reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, ci este manifestarea voinței a angajatului privind promovarea/transferarea în funcție și care se materializează prin cererea depusă conform modelului de cerere din ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.451 din 13 noiembrie 2017 cu privire la aprobarea unor proceduri operaționale standard în cadrul Serviciului resurse umane, iar pe partea verso al acestei cereri deja angajații responsabili trebuiau să completeze rubricile.

Mai mult ca atât, fișa de evaluare a fost prezentată cu multiple date eronate și anume: la rubrica studii este indicat- superioare pe când deține masteratul Academiei Ministerului Afacerilor Interne, la rubrica-ultima categorie de calificare este indicat 1 (prima), reconfirmată prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.36 ef. din 01 februarie 2017, pe când prin acest ordin i-a fost acordată ultima categorie de calificare- MASTER. În continuare concretizează că, funcțiile propuse sunt mai joase și nu fac parte din domeniul de specialitate Investigații Infracțiuni. Funcția deținută 2017-2020 de ofițer al 11 Dispeceratului a Direcției Management Operațional al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne este mai superioară, ca funcțiile de ofițer de sector și ofițer de serviciu al Serviciului de gardă al Secției coordonare operațional a Inspectoratului Poliției Ciocana a DP mun.

Chișinău, deoarece conform pct.2 al Capitolului 1 al Regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției anexă la ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.213 din 03 iulie 2013, și în conformitate cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.986 din 24 decembrie 2012 cu privire la structura și efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliției. Inspectoratul Național de Investigații reprezintă o subdiviziune specializată cu statut de direcție generală (structură ce este echivalentă cu aflarea în aparatul central al IGP), iar celelalte entități pur și simplu sunt subdiviziuni (teritoriale) subordonate Inspectoratului General al Poliției, ceia ce diferențiază deținătorii acestor funcții la remunerarea pentru lucrul prestat.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 septembrie 2021, în ședință publică, însă, la materialele cauzei lipsesc înscrisuri, care ar confirma că, instanța de apel a notificat lui Mihail Morarenco copia dispozitivului deciziei contestate.

Din materialele dosarului rezultă că, la 13 octombrie 2021, recurentul Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu și emiterea unei noi decizii în partea casată de obligare a pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii Ordinului nr.XXXX ef.

din XXXX și de obligare a pârâtului de a-l numi pe Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03). La 23 noiembrie 2021, Mihail Morarenco a recepționat decizia instanței de apel, fapt ce se confirmă prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d.99, vol.II).

La 02 decembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de 12 Apel Chișinău, ulterior completată, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu și emiterea unei noi decizii în partea casată de obligare a pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii Ordinului nr.XXXX ef.

din XXXX și de obligare a pârâtului de a-l numi pe Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03) (f.d.110-118, 121-193, vol.II). În asemenea circumstanțe, instanța de recurs constată că, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recursul cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 11 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului General al Poliției și persoanelor terțe Serghei Scripnic, Petru Musteață, Mihail Duda, Igor Duda copia recursului depus de Mihail Morarenco, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței (f.d.196, vol.II). La 01 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Mihail Morarenco și menținerea deciziei instanței de apel (f.d.204-208, vol.II). În susținerea referinței a indicat că, instanța de apel corect a reținut că, potrivit statului de personal al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, Dispeceratul (cu statut de secție) al Direcției coordonare operațională, are următoarea structură ierarhică: șef secție în cadrul direcției - ofițer superior - subofițer superior.

Astfel, o funcție deținută anterior de Mihail Morarenco nu se regăsește în cadrul aceleiași subdiviziuni. Totodată, mai consideră că, instanța de apel corect a stabilit că, în timp ce recurentul Mihail Morarenco solicită transferul într-o funcție superioară celei deținute, ultimul urma a întruni condițiile stabilite de legislația în vigoare. Or, potrivit Ghidului carierei polițistului aprobat prin Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.291/2017, una din condițiile obținerii unei funcții de nivelul B02 (ofițer superior) este ca angajatul să fi obținut în urma evaluării anuale a performanțelor profesionale calificativul „foarte bine” la ultima evaluare sau calificativul „bine” la ultimele 2 evaluări.

Însă, la evaluarea angajatului Mihail Morarenco pentru perioada 01 ianuarie 2019- 31 decembrie 2019 ultimul a obținut calificativul „satisfăcător”, fișa de evaluare fiind semnată de ultimul. Respectiv, recurentul nu putea fi promovat în funcția de ofițer superior al Dispeceratului Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații, care potrivit nivelurilor ierarhice profesionale aferente categoriilor de funcții de execuție prevăzute pentru corpul de ofițeri constituie B02. 13 Din aceste considerente, ultimului i-au fost propuse funcții echivalente de nivelul B03, funcții pe care Mihail Morarenco le-a refuzat, fapt ce se confirmă prin procesele- verbale nr.34/3-1429 din 27 aprilie 2020 și nr.34/3-502 din 21 mai 2020. Mai mult ca atât, potrivit pct.2 subpct.2 din Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.l83 ef.

din 23 aprilie 2020 urmează a fi suplinite funcțiile vacante din cadrul Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunile specializate și teritoriale ale acestuia, conform actelor normative, cu personalul disponibilizat.

Mai consideră că, instanța de apel corect a reținut, ca neîntemeiată, concluzia primei instanțe precum că „argumentele Inspectoratului General al Poliției referitoare la faptul că potrivit fișei de evaluare a angajatului care exercită funcții de execuție, în privința lui Mihail Morarenco, pentru perioada 01 ianuarie 2019-31 decembrie 2019, a fost propus calificativul de evaluare „satisfăcător”, nu sunt relevante speței deoarece raportul de muncă a fost încetat nu din cauza calificativului acordat angajatului în cadrul evaluării din 24 decembrie 2019, ci ca urmare a aprobării modificării în statele de organizare ale Inspectoratului General al Poliției în baza Ordinului ministrului afacerilor interne nr.197/2020 „Cu privire la statutul de organizare al Inspectoratului General al Poliției”.

Or, recurentul Mihail Morarenco nu a întrunit condițiile necesare pentru a fi promovat într-o funcție de nivel superior, deoarece la ultima evaluare a obținut calificativul „satisfăcător”, însă nu din acest considerent a fost demis. Iar raportul de serviciu al lui Mihail Morarenco a încetat în temeiul art.38 alin.(l) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit căruia, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul public cu statut special nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție.

În continuare, atenționează că, potrivit pct.3 al Ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției nr.183ef. din 23 aprilie 2020, a fost redus programul de muncă în perioada de preavizare cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea plăților salariale cuvenite, pentru căutarea unui alt loc de muncă. Astfel, recurentul Mihail Morarenco nu a fost privat de dreptul de a se regăsi în altă funcție, decât cele propuse, însă nu a întreprins nimic în acest sens, manifestând un comportament absolut tendențios în raport cu situația creată. Referitor la alegațiile recurentului precum că, în cadrul examinării prezentei cauze în instanța de fond nu era prezent dosarul administrativ, notează că, la 12 octombrie 2020 dosarul administrativ a fost prezentat primei instanțe și anexat la dosar (cererea de anexare la dosar fiind înregistrată cu nr.22420).

În acest context, consideră că actul contestat este unul legal, fiind emis conform prevederilor legii, emis de către un organ competent și cu respectarea procedurii stabilite, motiv pentru care acțiunea reclamantului, fiind neîntemeiată, este pasibilă de respins. La 21 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa recurentului și persoanelor terțe copia referinței depuse de Inspectoratul General al Poliției, la recursul 14 depus de Mihail Morarenco împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a instanței de apel, pentru informare (f.d.210, vol.II). Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit spre examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu prevederile art.247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au avut posibilitatea de depunere a referinței.

Aici, se impune a învedera că, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de acces la justiție, în condițiile în care participanții la proces beneficiază de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor sale. Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

În corespundere cu art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. În corespundere cu art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma prevederilor art.194 alin.(2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborate cu art.231 alin.(2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. 15 În sensul art.219 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Prin prisma alin.(2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, Mihail Morarenco începând cu 14 iulie 1997 a activat în organele Ministerului Afacerilor Interne, ocupînd diferite funcții conform ierarhiei profesionale, iar din 06 februarie 2017, ultimul a activat în funcția de ofițer al dispeceratului Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, fapt ce se confirmă prin certificatul nr.3415 din 27 ianuarie 2020 (f.d.15, vol.I).

Prin ordinul nr.197 din 21 aprilie 2020 a Ministerului Afacerilor Interne ,,Cu privire la statul de organizare al Inspectoratului General al Poliției”, s-au abrogat anexele nr.4, 5, 7 și 57 la Ordinul nr.71/2013 a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la statele de organizare ale Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne; s-a lichidat Direcția generală securitate publică, aprobată prin ordinul MAI nr.205/2014 (f.d.23, vol.I). Prin ordinul nr.183ef din 23 aprilie 2020 a IGP ,,Cu privire la punerea în aplicare a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.197/2020 ,,Cu privire la statul de organizare al Inspectoratului General al Poliției”, s-au preavizat salariații Poliției despre faptul reducerii numărului sau a statelor de personal, fiind redus programul de muncă în perioada de preavizare cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea plăților salariale cuvenite, pentru căutarea unui alt loc de muncă (f.d.24, vol.I).

Potrivit materialelor cauzei, Mihail Morarenco a luat cunoștință cu ordinul nr.197/2020 la 27 aprilie 2020, fapt ce se atestă prin semnătura din lista salariaților poliției care au fost preavizați (f.d.82, vol.I). La 27 aprilie 2020, Mihail Morarenco a depus o cerere, prin care a solicitat să fie numit în funcția de ofițer superior al Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (f.d.128, vol.I). Potrivit procesului-verbal nr.2413-1429 din 27 aprilie 2020 cu privire la propunerea funcției, lui Mihail Morarenco i s-a propus transferul la funcția de ofițer de sector al Sectorului de poliție nr.1 al IP Botanica al DP mun.

Chișinău, iar urmare a ofertei 16 înaintate ultimul a refuzat funcția propusă (f.d.25, vol.I). De asemenea, potrivit procesului-verbal nr.34/3-502 int. din 21 mai 2020 cu privire la propunerea funcției lui Mihail Morarenco, i s-a propus transferul ultimului la funcția de: ofițer de sector al Sectorului de poliție nr.3 al Inspectoratului de Poliție Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer operativ de serviciu al Serviciului de gardă al Secției coordonare operațional a Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP a mun. Chișinău, funcții care au fost refuzate de Mihail Morarenco (f.d.26, Vol.I). Potrivit Ordinului nr.XXXX ef.

din XXXX ,,Cu prvire la încetarea raportului de serviciu - al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco”, emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco, ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (f.d.10-10 verso, Vol.I).

La 15 iunie 2020, cu nr. de intrare M-1687/20, avocatul Ion Pruteanu, în interesele lui Mihail Morarenco, s-a adresat cu cerere prealabilă către IGP al MAI, prin care a solicitat anularea Ordinului nr.XXXX efectiv ,,Cu prvire la încetarea raportului de serviciu- al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco”, ca fiind ilegal, restabilirea lui Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii acestuia și numirea lui în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03); efectuarea modificărilor de rigoare în carnetul de muncă a lui Mihail Morarenco; achitarea în beneficiul lui Morarenco Mihail a salariului lunar pentru absența forțată de la muncă, reieșind din marimea salariului lunar (salariul funcției) și salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăți de stimulare, compensare și indemnizații (f.d.11-14, vol.I).

Prin răspunsul nr.34/3 M-95/20 din 30 iunie 2020, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a respins cererea prealabilă depusă de Mihail Morarenco, menționând că decizia definitivă cu privire la cererea prealabilă aparține autorității publice ierarhic superioare (f.d.70-71, vol.I).

Nefiind de acord cu Ordinul nr.XXXX efectiv din XXXX ,,Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco” emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și răspunsul la cererea prealabilă, la 06 iulie 2020, Mihail Morarenco s-a adresat cu acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne solicitând constatarea ilegalității nesoluționării și adoptării unei decizii în termenul stabilit de lege de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne asupra cererii prealabile nr.M-1687/20 din 15 iunie 2020 depusă de Mihail Morarenco; anularea Ordinului nr.XXXX efectiv ,,Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco” emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne la XXXX, prin care s-a 17 dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco, ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind ilegal;

obligarea pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii Ordinului nr.XXXX ef. din XXXX; obligarea pârâtului de a-l numi pe Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției MAI (codul funcției reduse B03); obligarea pârâtului de a efectua modificările de rigoare în carnetul de muncă electronic al lui Mihail Morarenco; încasarea salariului lunar pentru absența forțată de la muncă, reieșind din mărimea salariului lunar (salariul funcției) și salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăti de stimulare, compensare și indemnizații; încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin hotărârea din 11 februarie 2021 a anulat actul administrativ individual defavorabil – ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.XXXX ef. din XXXX, prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Morarenco și a fost obligat Inspectoratul General al Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de la data încetării raportului de serviciu până la data restabilirii în funcție. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în folosul lui Mihail Morarenco suma de 5 000 lei, cu titlu de asistență juridică.

Totodată, s-a menționat că, prezenta hotărâre judecătorească urmează a fi executată imediat în partea reintegrării în serviciu a lui Mihail Morarenco și achitării unui salariu mediu (f.d.185, 195-207, vol.I). Prima instanță a motivat soluția prin faptul că, autoritatea publică pârâtă a depășit limitele dreptului său discreționar (art.art.16, 137 alin.(2), 225 alin.(2) din Codul administrativ) și a încălcat dreptul reclamantului de a fi transferat într-o funcție echivalentă cu cea deținută, în cazul lichidării entității din care făcea parte. În această ordine de idei, instanța de fond a concluzionat că, reclamantul urmează a fi restabilit în drepturile, pe care le avea în momentul încetării ilegale a raportului de serviciu al acestuia cu Inspectoratul General al Poliției.

Totodată, prima instanță a subliniat că, reglementările legale ce se conțin în art.art.33(2), 38(1) Legea 288/16.12.2016 și pct.4 al Regulamentului cu privire la ocuparea funcțiilor publice cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin HG nr.460/22.06.2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.288/16.12.2016, nu permit autorității pârâte desfășurarea unei activități administrative arbitrare. În cazul lichidării, încetarea raportului de serviciu al reclamantului, numai dacă acesta avea să refuze transferul într-o funcție echivalentă cu cea deținută – nivelul B03, sau, în caz de lipsă a funcțiilor vacante sau temporar vacante de nivelul B03, de un nivel 18 inferior.

Pe când, în cazul dat, reclamantului i s-a propus transferul la funcțiile ofițer de sector al Sectorului de poliție nr.1 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer de sector al Sectorului de poliție nr.3 al Inspectoratului de poliție Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer operativ de serviciu al Serviciului de gardă al Secției coordonare operațional a Inspectoratului de poliție Ciocana al DP a mun. Chișinău. Astfel, prima instanță verificând exercitarea de către autoritatea publică a dreptului discreționar, a constatat că, autoritatea pârâtă nu a luat în considerare toate faptele relevante (în special, faptul că reclamantul deține o calificare înaltă, experiență bogată, nu a avut sancțiuni disciplinare) și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar.

În acest context, instanța de fond a mai reținut că, pe lângă faptul că, încetarea raportului de muncă cu Mihail Morarenco, este ilegală și încalcă dreptul individual al reclamantului la muncă, ea nu este nici în interesul comunității, menționând în acest sens că, încetarea raportului de muncă cu un colaborator calificat, ce se confirmă prin diplomele de studii atașate, care deține legitimație a Ministerului Afacerilor Interne, gradul căpitan de poliție și brevetul Crucea ,,Meritul polițienesc” clasa II, Medalia ,,Pentru merite în combaterea criminalității” clasa II, Insigna ,,Eminent al Poliției”, Mihail Morarenco fiind și inventator, ce se confirmă prin copia ,,Buletinului oficial de proprietate intelectuală” (publicat la 31 ianuarie 2017), fără ca această persoană sa fie sancționată disciplinar sau să existe alte impedimente, cu calificativul de evaluare anuale obișnuite în ultimii trei ani: ,,foarte bine”, categoria de calificare ,,I”, contravine principiilor profesionalismului, integrității profesionale și loialității, stabilității în funcția publică, colaborării și cooperării, imparțialității și nediscriminării, transparenței, obiectivității, eficienței și responsabilității.

Totodată, instanța a mai constatat că, de facto, entitatea nu a fost lichidată, ci redenumită din Dispeceratul direcției management operațional al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, care, potrivit ordinului contestat: ,,...Se încetează raportul de serviciu…ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații, în Dispeceratul direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, ceea ce este evident și, respectiv, indiferent de denumirea entității, fie ea cu statut de secție sau de direcție, drepturile angajatului nu pot fi încălcate, cu ultimul urmând a fi păstrat raportul de serviciu, deoarece acesta este protejat de lege.

Instanța de fond a constatat că raportul de muncă cu reclamantul a fost încetat nelegitim, considerente din care a concluzionat Mihail Morarenco urmează a fi restabilit într-o funcție echivalentă cu cea deținută, or, aceasta fiind o pretenție subsecventă celei de anulare a ordinului de încetare a raportului de muncă. Totodată, referitor la pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de fond a apreciat că, suma de 5000 lei, reprezintă o compensație justificată, rezonabilă și echitabilă pentru cheltuielile de asistență juridică suportate de Mihail Morarenco. 19 La rândul său, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, prin decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a respins apelul depus de Mihail Morarenco și a admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției.

A casat hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o decizie nouă prin care, a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, ca neîntemeiată (f.d.72, 73-89, vol.II). Fiind învestită cu judecarea apelului, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate atât concluziile precitate cât și soluția instanței de fond în vederea admiterii acțiunii formulate Mihail Morarenco.

Judecând cauza în ordine de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră soluția și concluziile instanței de apel ca fiind întemeiate, rezultate din aprecierea corectă a probelor administrate la materialele cauzei și cu interpretarea justă a prevederilor legale aplicabile raportului juridic litigios, din motivele ce succed. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag.

82). Din cumulul probatoriu administrat speței, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, obiect al contenciosului administrativ în prezenta cauză îl constituie verificarea legalității Ordinului nr.XXXX 20 efectiv din XXXX ,,Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco” emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Conform art.2 alin.(1) din Codul administrativ, prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios administrativ.

Potrivit art.3 din Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. Din dispozițiile art.137 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. Conform art.189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană, care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art.206 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare). Potrivit prevederilor art.208 alin.(1) și alin.(3) Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă. Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual. Conform art.19 Cod Administrativ, cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative.

Conform art.162 Cod administrativ, procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Dacă autoritatea publică nu soluționează petiția în termenele prevăzute de prezentul cod, persoana afectată este în drept să depună cerere prealabilă. Cererea prealabilă poate fi îndreptată spre: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterea unui act administrativ individual. În corespundere cu art.164 alin. (1) Cod Administrativ, cererea prealabilă se depune în scris la autoritatea publică emitentă. Conform art.209 alin.(1) Cod administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; 21 b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că, cererea de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ formulată de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, a fost depusă cu respectarea procedurii prealabile.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind aplicabile speței prevederile Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prin prisma căreia este definită noțiunea de funcționar public cu statut special – persoană angajată în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, în autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea acestuia, care deține grade speciale și exercită sarcini ce țin de competența entității din care face parte, în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție. Colegiul lărgit al instanței de recurs reține prevederile art.33 alin.(2) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne potrivit căruia, transferul funcționarului public cu statut special se face într-o funcție echivalentă cu cea deținută sau într-o funcție de nivel inferior la cererea scrisă a funcționarului.

Totodată, în conformitate cu art.38 alin.(5) a Legii pre citate, în cazul încetării raportului de serviciu în condițiile alin.(1) lit.f), angajatorul este obligat să-i acorde funcționarului public cu statut special un preaviz de 30 de zile calendaristice, cu reducerea programului de muncă cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea plăților salariale cuvenite. Termenul de preavizare nu include perioada în care funcționarul public cu statut special se află în concediu de odihnă, în concediu de studii, nici perioada suspendării sale din funcție din motive de boală sau traumă.

Examinând cumulul probatoriu administrat cauzei deduse judecății raportat la normele legale pre citate, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind justă concluzia instanței de apel precum că transferul se face într-o funcție echivalentă cu funcția deținută de către angajatul Ministerului Afacerilor Interne sau într-o funcție de nivel inferior în ierarhia profesională și nicidecum într-o funcție de nivel superior celei 22 deținute după cum solicită Mihail Morarenco, iar funția de ofițer de sector al Sectorului de poliție nr.1 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer de sector al Sectorului de poliție nr.3 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer operativ de serviciu al serviciului de gardă al Secției coordonare operațională a Inspectoratului de poliției Ciocana al DP a mun.

Chișinău, sunt funcții echivelente cu funcția deținută de Mihail Morarenco, ofițer al dispeceratului Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Or, conform anexei nr.3 la Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la rubrica „Nivelul ierarhic professional”-B03 sunt incluși: Ofițer: de urmărire penală, de investigații, de sector, operativ de serviciu, criminalist, de patrulare, de patrulare rutieră, unitate de control, dispecerat/similare.

Astfel, o funcție deținută anterior de Mihail Morarenco nu se regăsește în cadrul aceleeași subdiviziuni, or, potrivit statului de personal al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, Dispeceratul (cu statut de secție) al Direcției coordonare operațională, are următoarea structură ierarhică: Șef secție în cadrul direcției – ofițer superior – subofițer superior.

Totodată, colegiul lărgit al instanței de recurs reține, ca fiind aplicabile în cazul din speță, și Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017, care prevede că, nivelurile ierarhice profesionale aferente categoriilor de funcții de execuție prevăzute pentru corpul de ofițeri sunt următoarele: Nivelul B01 – funcții de execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea sarcinilor de complexitate înaltă (ofițer, specialist principal/similare acestora, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament); Nivelul B02 – funcții de execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea sarcinilor de complexitate medie (ofițer, specialist superior/similare acestora, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament); Nivelul B03 – funcții de execuție de bază, la angajarea inițială sau la trecerea subofițerilor în corpul de ofițeri, care necesită cunoștințe teoretice și practice în realizarea sarcinilor de serviciu (ofițer, specialist/similare acestora, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament).

Din conținutul Regulamentului cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne urmează a fi reținute Regulile generale de evoluție în carieră a personalului, astfel, promovarea în funcția superioară a candidatului se efectuează la nivelul ierarhic profesional imediat următor, cu îndeplinirea condițiilor minime obligatorii cumulative, stabilite de prezentul Regulament, în limita posturilor vacante existente în subdiviziune, cu excepțiile stabilite de prezentul Regulament; ocuparea funcției superioare se efectuează dacă candidatul a promovat controlul special.

În cazul modificării statelor de personal, promovarea în funcțiile superioare nou- create sau organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor respective se efectuează cu respectarea regulilor generale și a condițiilor minime obligatorii cumulative de evoluție 23 în carieră, corespunzătoare nivelului ierarhic profesional, prevăzute în prezentul Regulament. Transferul se face într-o funcție echivalentă cu funcția deținută de către angajatul Ministerului Afacerilor Interne sau într-o funcție de nivel inferior în ierarhia profesională. Potrivit art.28 alin.(2) lit.a) a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, condițiile privind ocuparea unei funcții ierarhic superioare sunt: competența profesională, atestată prin evaluări ale performanțelor profesionale.

Totodată, art.30 a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevede că, activitatea și conduita funcționarului public cu statut special sînt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în fișa de evaluare a performanțelor profesionale, cu acordarea unuia din următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”. Rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut special se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la: b) promovarea în funcție.

În acest context, a fost aprobat și Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.201 din 30 iunie 2017 „Cu privire la aprobarea Ghidului carierei polițistului”, iar în secțiunea 3, se regăsește promovarea polițistului în funcții superioare, altele decât cele de conducere, și la fel sunt indicate condițiile minime obligatorii cumulative pentru promovare în ocuparea funcțiilor superioare. În asemenea circumstanțe, în cazul transferului lui Mihail Morarenco într-o funcție superioară celei deținute, ultimul urma a întruni condițiile stabilite de legislația în vigoare, or una din condițiile obținerii unei funții de nivelul B02 este ca angajatul să fi obținut în urma evaluării anuale a performanțelor profesionale calificativul „foarte bine” la ultima evaluare sau calificativul „bine” la ultimile 2 evaluări.

Din materialele cauzei rezultă că la evaluarea angajatului Mihail Morarenco pentru perioada 01 ianuarie 2019-31 decembrie 2019 ultimul a obținut calificativul „satisfăcător”, fișa de evaluare fiind semnată de ultimul.

Sub acest aspect, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind justă concluzia instanței de apel care a constatat că Mihail Morarenco a fost demis din funcția deținută, care a fost lichidată în temeiul Ordinului nr.197 din 21 aprilie 2020 a Ministerului Afacerilor Interne ,,Cu privire la statul de organizare al IGP”, iar pentru promovarea într-o funcție superioară nu întrunea condițiile necesare prevăzute de Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și regulilor generale și a condițiilor minime obligatorii cumulative de evoluție în carieră, corespunzătoare nivelului ierarhic profesional, prevăzute în Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017. Materialele cauzei atestă că Inspectoratul General al Poliției i-a propus lui Mihail Morarenco transferul la una din cele trei funcții echivalente cu funcția deținută (codul funcției B03) care au fost refuzate de ultimul, drept urmare, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din 24 cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

absolut întemeiat a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Morarenco, ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații. Sub acest aspect, nu pot fi reținute concluziile instanței de fond care a reținut că autritatea publică pârâtă a depășit limitele dreptului său discreționar și a încălcat dreptul lui Mihail Morarenco de a fi transferat într-o funcție echivalentă cu funcția deținută.

Având în vedere că pretenția formulată de Mihail Morarenco cu privire la anularea Ordinului nr.XXXX efectiv ,,Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Morarenco Mihail Andrei”, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind justă și concluzia instanței de apel cu privire la repsingerea pretențiilor subsecvente cu privire la obligarea Inspectoratului General a Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii Ordinului nr.XXXX ef.

din XXXX; obligarea Inspectoratului General a Poliției de a-l numi pe Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03); obligarea Inspectoratului General a Poliției de a efectua modificările de rigoare în carnetul de muncă electronic a lui Mihail Morarenco; încasarea din contul Insectoratului General al Poliției în beneficiul lui Mihail Morarenco a salariului lunar pentru absența forțată de la muncă, reiesind din marimea salariului lunar (salariul funcției) și salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăți de stimulare, compensare și indemnizații; încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în mărime de 100.000 lei.

Dat fiind cele menționate, Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind întemeiată și legală soluția instanței de apel de respingere a acțiunii depuse de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, ca fiind neîntemeiată, or, la emiterea acestuia au fost respectate prevederile legale. Alte argumente invocate în cererea de recurs nu au relevanță în situația în care acestea nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a emis decizia recurată cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul garantat de art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune 25 inclusiv motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a probelor.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recursul depus sunt nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu.

Se menține decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron 26