3ra-17/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-17/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-17/22

2-20075459-01-3ra-10012022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion

Pruteanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail

Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Mihail Morarenco, a fost admis apelul depus de Inspectoratul

General al Poliției, s-a casat hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Mihail Morarenco

a fost respinsă, ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 06 iulie 2020, Mihail Morarenco s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne solicitând constatarea ilegalității nesoluționării și adoptării unei decizii în

termenul stabilit de lege a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne asupra cererii prealabile nr.M-1687/20 din 15 iunie 2020 depusă de Mihail

Morarenco; anularea Ordinului nr.XXXX efectiv ,,Cu privire la încetarea raportului de

serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco”, emis de Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, la XXXX, prin care s-a dispus

încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco, ofițer

al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de

Investigații, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul

1

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind ilegal;

obligarea pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior

emiterii Ordinului nr.XXXX ef. din XXXX; obligarea pârâtului de a-l numi pe Mihail

Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului Direcției

coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului

General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în

cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției MAI

(codul funcției reduse B03); obligarea pârâtului de a efectua modificările de rigoare în

carnetul de muncă electronic al lui Mihail Morarenco; încasarea salariului lunar pentru

absența forțată de la muncă, reieșind din mărimea salariului lunar (salariul funcției) și

salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăți de stimulare,

compensare și indemnizații; încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, începând cu 14 iulie 1997 și până la 27 mai 2020

a activat în cadrul diferitor subdiviziuni ale MAI și IGP al MAI a RM. La XXX, a semnat

cu Ministerul Afacerilor Interne, în persoana d-lui Gheorghe Papuc contractul individual

de muncă nr.XXXX, iar la XXX a semnat cu Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, în persoana d-lui Ion Bodrug contractul individual de

muncă nr.XXXX pe un termen nedeterminat.

A mai menționat reclamantul că, începând cu 06 februarie 2017 și până la 27 mai

2020 a activat în funcția de ofițer al Dispeceratului Direcției Management Operațional al

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne.

La XXXX, prin Ordinul nr.XXXX ef. emis de Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului

principal Mihail Andrei Morarenco, ofițer al Dispeceratului direcției management

operațional a Inspectoratului Național de Investigații, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din

Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, cu achitarea indemnizației în conformitate cu art.49 alin.(5) din Legea

nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne și reținerea, după caz, a costului restant al echipamentului.

Nefiind de acord cu Ordinul nr.XXXX ef. din XXX privind concedierea sa din

cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne în legătură cu reducerea funcției deținute, Mihail

Morarenco, la 15 iunie 2020, a depus în cancelaria Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne cerere prealabilă, înregistrată cu nr.M-1687/20, prin care

a solicitat anularea acestuia, precum și alte pretenții menționate în aceasta.

Reclamantul a mai notat că, în termenul stabilit de lege Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nu a soluționat și nu l-a informat despre decizia

asupra cererii prealabile înaintate.

Prin urmare, în opinia reclamantului, acțiunile de nesoluționare și adoptare a unei

decizii asupra cererii prealabile în termenul legal, precum și Ordinul nr.XXXX ef. din

XXX emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind

2

încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco sunt

vădit neîntemeiate și ilegale, pasibile de a fi anulate.

La 27 aprilie 2020, i-a fost adus la cunoștință Ordinul MAI nr.197 din 21 aprilie

2020 „Cu privire la statul de organizare al IGP a MAI” și Ordinul IGP nr.183 ef, din 23

aprilie 2020 de preavizare în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal.

Tot atunci, i-a dat spre semnare preavizul despre reducerea funcției deținute și i-a propus

nu funcția nou instituită, ci o funcție inferioară de ofițer de sector al SP nr.1 al IP

Botanica a DP mun. Chișinău. Dat fiind faptul că, în schimbul funcției reduse de ofițer al

Dispeceratului Direcției management operațional a Inspectoratului Național de

Investigații s-a creat o nouă funcție de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției

coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații cu același gen de

activitate și împuterniciri, diferența fiind în doar denumirea acesteia, precum și faptul că

funcția propusă era inferioară celei deținute, a refuzat oferta dată.

La 21 mai 2020, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne i-a propus repetat în locul funcției reduse nu funcția nou instituită, ci o

funcție inferioară de ofițer de sector al SP nr.3 al IP Botanica a DP mun. Chișinău sau de

ofițer operativ de serviciu al Serviciului de Gardă al Secției coordonare operațional al IP

Ciocana a DP mun. Chișinău, pe care le-a refuzat din aceleași motive.

Pe parcursul activității în funcția redusă, în privința sa nu s-au efectuat anchete de

serviciu și nu s-au aplicat careva sancțiuni disciplinare, ci doar stimulări pentru succese

în muncă - mulțumiri, premii, diplome de onoare. Astfel, acceptarea funcției inferioare

propuse ar echivala cu aplicarea în privința sa a unei sancțiuni disciplinare în lipsa a

careva încălcări din partea lui.

Reclamantul mai consideră că, concedierea sa nu este altceva decât „o răfuială

mascată cu o persoană care pe parcursul serviciului său nu s-a temut să atenționeze prin

Rapoarte conducerea Inspectoratului General al Poliției asupra multiplelor neajunsuri și

încălcări în activitatea acesteia”.

Astfel, consemnează că, la 25 octombrie 2020, a depus un Raport pe numele Șefului

interimar al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Balan, prin care l-a informat că

nu i se plătesc sporurile pentru munca peste durata normală a timpului de muncă, pentru

munca prestată pe timp de noapte și în zilele de sărbători nelucrătoare. În legătură cu

raportul depus, la 29 noiembrie 2019 a avut loc o ședință operativă pe lângă șeful

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne.

La 03 decembrie 2020, a depus pe numele Șefului Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne, Vadim Cojocaru un nou raport, semnat și de colegul

său Viorel Guja, prin care, iar a informat conducerea Inspectoratului General al Poliției

despre faptul că, nu i se plătesc sporurile necesare la salariu pentru munca prestată peste

durata normală a timpului de muncă, pentru munca prestată pe timp de noapte și în zilele

de sărbători nelucrătoare, la care, la 31 decembrie 2019, prin scrisoarea cu nr. de ieșire

34/2-2638 a primit un răspuns negativ.

Menționează și faptul că, la 07 februarie 2020, a depus cerere la Inspectoratul

General al Poliției al MAI, înregistrată cu nr.M-387/20, prin care a solicitat recalcularea

3

vechimii în muncă, cu includerea avantajelor două luni vechime pentru o lună în serviciu

pentru perioada de activitate 25 martie 2011-07 noiembrie 2014.

Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.34/3-M-34/20 din 18

februarie 2020, recepționat la 10 martie 2020, a fost informat despre refuzul de a se

efectua recalcularea vechimii în muncă.

Considerând, ca fiind ilegal, refuzul menționat, la 26 martie 2020 a depus cerere

prealabilă în cancelaria Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne, înregistrată cu nr.M-923/20, care a fost respinsă de către Inspectoratul General al

Poliției, iar ulterior și de Ministerul Afacerilor Interne, fapt ce a generat depunerea

acțiunii în instanța de judecată, care, la moment, este pe rolul Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, dosarul nr.3-989/2020.

Prin prevederile Codului muncii, Legii privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, alte acte normative în vigoare este stabilită

modalitatea de desfacere din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă

pe durată nedeterminată în legătură cu reducerea statelor de personal din unitate, precum

și procedura de concediere în cazul lichidării unității, reducerii numărului sau a statelor

de personal, dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a

statelor de personal, garanții în caz de încetare a contractului individual de muncă,

indemnizația de eliberare din serviciu, ș.a., care în cazul dat de către Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost totalmente neglijate.

Invocă ca temei de drept prevederile art.art.88 alin.(1); 86 alin.(1) lit.b) și c); 91

alin.(1); 183 alin.(1)-alin.(3); 329 alin.(1)-(2) din Codul muncii; art.art.38 alin.(1) a Legii

nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

MAI; art.art.47 alin.(1), 54, 55 alin.(1) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

Prin urmare, consideră că, are temeiul legal de a cere anularea Ordinului nr.XXXX

efectiv din XXXX emis de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne privind încetarea raportului de serviciu, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f)

din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne (reducerea postului său din statele de personal),

restabilirea în funcția anterior deținută și numirea lui în funcția nou instituită de ofițer

superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului

Național de Investigații în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea

redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03), cu achitarea

salariului pentru absența forțată de la muncă.

Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

dispus atragerea în proces în calitate de persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic,

Petru Musteață, Igor Duda (f.d.142-143, vol.I).

Prin încheierea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului

General al Poliției, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei (f.d.183-

184, vol.I).

4

Prin hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

anulat actul administrativ individual defavorabil – ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr.XXXX ef. din 27 mai 2020, prin care s-a dispus încetarea raportului de

serviciu al comisarului principal Mihail Morarenco și a fost obligat Inspectoratul General

al Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută

până la încetarea raportului de serviciu, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale

pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de la data încetării raportului de

serviciu până la data restabilirii în funcție.

S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în folosul lui Mihail

Morarenco suma de 5 000 lei, cu titlu de asistență juridică.

Totodată, s-a menționat că, prezenta hotărâre judecătorească urmează a fi executată

imediat în partea reintegrării în serviciu a lui Mihail Morarenco și achitării unui salariu

mediu (f.d.185, 195-207, vol.I).

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 12 februarie 2021, Inspectoratul

General al Poliției, iar la 24 februarie 2021, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul

Ion Pruteanu, au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 11 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.189, 192-193, vol.I).

Prin decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Mihail Morarenco, a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al

Poliției.

A fost casată hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

și s-a emis o decizie nouă prin care, acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail

Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d.72, 73-89,

vol.II).

La 13 octombrie 2021, recurentul Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion

Pruteanu, a depus recurs nemotivat, iar, la 02 decembrie 2021, prin intermediul Direcției

de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Mihail Morarenco,

reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ulterior completată, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii din 11 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea obligării Inspectoratului General al

Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută

până la încetarea raportului de serviciu și emiterea unei noi decizii în partea casată de

obligare a pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior

emiterii Ordinului nr.XXXX ef. din XXXX și de obligare a pârâtului de a-l numi pe

Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a

Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente

cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03) (f.d.102, 110-

118, 121-193, vol.II).

5

În motivarea recursului Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a

invocat că, prin decizia din 21 septembrie 2021 a instanței de apel au fost esențial

încălcate și aplicate eronat normele de drept material și de drept procedural.

Referitor la constatarea instanței de apel că, recurentul nu putea fi promovat la o

funcție cu o treaptă mai înaltă deoarece la ultima evaluare a primit calificativul

„satisfăcător”, recurentul consideră că, instanța de apel n-a aplicat prevederile art.14 din

Legea 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, care stabilește că, ocuparea funcțiilor publice cu statut

special vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se

realizează prin concurs sau promovare. Concursul se organizează în condițiile prevăzute

de prezenta lege.

La fel, consideră că, la caz, urmau a fi aplicate și prevederile art.15 alin.(3) și (4) din

Legea mai sus citată, potrivit căreia, acoperirea deficitului de funcționari publici cu statut

special se poate face prin angajarea de personal din sursă externă, în numărul și pentru

specialitățile aprobate de către angajatori, în cazul în care nu există posibilitatea formării

de personal în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și angajarea în

funcțiile publice cu statut special în condițiile alin.(2) și (3) se face prin concurs.

Mai consideră recurentul că, instanța de apel urma să mai țină cont și de faptul că,

promovarea la o funcție superioară potrivit normei legale are loc atunci când la funcția

vacantă pretinde o persoană, iar potrivit art.28 alin.(1) din aceiași Lege, în cazul în care

sunt doi pretendenți, atunci se petrece un concurs, fapt care în speța dată nu a avut loc, or,

nu există nici o prevedere legală care să interzică participarea recurentului la concurs

doar din motivul evaluării cunoștințelor sale cu calificativul „satisfăcător”.

În opinia recurentului, instanța de apel nu a aplicat și prevederile art.51 alin.(1) și

(2) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului, conform căruia, rezultatele evaluării de serviciu a polițistului se i-au în

considerare la luarea deciziilor, inclusiv cu privire la promovarea în funcție, nu și la

petrecerea concursului, adică nu au un rol hotărâtor și prevederile art.183 din Codul

muncii care stabilesc condițiile pentru dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul

reducerii numărului sau a statelor de personal.

Astfel, necătând la faptul că, la 27 aprilie 2020, a depus cerere, prin care a solicitat

să fie numit în funcția nou instituită de ofițer superior al Dispeceratului a Direcției

coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne că, în speța dată erau doi pretendenți

la una și aceiași funcție și potrivit normelor legale mai sus menționate IGP, la caz, urma

să organizeze și să petreacă un concurs. Acesta însă nu a avut loc, or, nu a fost invitat de

a participa la un asemenea instrument legal, iar în funcție a fost numită o persoana

„agreată de șefi”. Astfel, recurentul consideră că, a avut parte de un tratament diferențiat

și discriminatoriu, fiind încălcate principiile egalității și nediscriminării consacrate în

art.23 Cod administrativ.

În acest context, recurentul a menționat că, era gata și dorea să participe la concurs,

căci pentru el era unica modalitate de a ocupa noua funcție contrar poziției Șefului

adjunct al IGP, Sergiu Cociorva.

6

Recurentul mai invocă încălcarea prevederilor art.10, 86 alin.(1) lit.c) din Codul

muncii.

Consideră recurentul că, intimatul cu rea credință i-a propus funcții din afara

Inspectoratului Național de Investigații, subdiviziune unde activa acesta, pentru ocuparea

cărora nu era nevoie o pregătire profesională și un stagiu de muncă ca la el, cu un salariu

lunar mai mic, or, la momentul concedierii avea un stagiu profesional total de peste 23

ani, deținea gradul de comisar principal (anterior locotenent-colonel), era magistru în

drept, iar în anul 2017 i s-a conferit cel mai înalt grad de calificare în Ministerul

Afacerilor Interne specialist de categoria superioară „Maestru” pentru performanțe

mărețe în serviciu, pregătire profesională și specială înaltă pe parcursul de timp de la

angajare, iar pe perioada activității în funcția de ofițer al Dispeceratului direcției

management operațional a Inspectoratului Național de Investigații nu a fost atras la

răspundere disciplinară, nu au fost inițiate careva anchete de serviciu, ci aplicate numai

măsuri de stimulare prin acordarea de premii în bani și distincții a Ministerului Afacerilor

Interne și Inspectoratului General al Poliției.

Mai menționează că, la momentul concedierii, funcții echivalente existau în cadrul

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, doar că nu i-au fost propuse, deoarece se urmărea scopul

de a se debarasa de persoana incomodă, care deja depusese mai multe cereri către

conducerea Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, prin care

i-a informat despre încălcările de lege care se admit și a mai solicitat și achitarea

sporurilor cuvenite pentru munca suplimentară, pe timp de noapte, în zile de odihnă sau

de sărbători nelucrătoare, persoană care avea propria părere, nu avea o teamă de a o

expune, de a nu fi de acord cu „șefii”.

La fel, consideră că, la caz nu au fost aplicate nici prevederile art.183 alin.(1) și

alin.(2) din Codul muncii, iar instanța de apel nu a ținut cont și nu a aplicat prevederile

Regulamentului cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.460 din

22 iunie 2017, și anume, pct.12, pct.29 din Regulamentul menționat, pct.8.1 și pct.8.2 din

Anexa nr.2 la Regulamentul menționat.

În această ordine de idei recurentul notează că, instanța de apel la constatarea

privind legalitatea ordinului de încetare a raportului de serviciu a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată și anume, prevederile art.38 alin.(1) lit.f) din Legea 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, care stipulează că una din situația în care poate să înceteze raportul de

serviciu al funcționarului public cu statut special este cazul lichidării entității din care

face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate

fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă

funcție, or, la caz, nu a avut loc lichidarea entității sau reducerea postului din statele de

personal.

De drept, în speța dedusă judecării, nu a avut loc reducerea funcției sau a entității, ci

redenumirea funcției din ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a

Inspectoratului Național de Investigații în inspector ofițer superior în cadrul

7

Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de

Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. La

fel, în entitatea nou creată au rămas aceleași genuri de activitate, obligațiuni de serviciu și

împuterniciri ca și în cealaltă.

Schimbările menționate au avut loc ca rezultat al nenumăratelor adresări ale

angajaților către conducerea Inspectoratului Național de Investigații de a li se mări

salariul lunar, or, salariul de funcție al ofițerului superior este mai mare decât cel al

ofițerului. Cu regret, acest eveniment a fost folosit de conducerea Inspectoratului General

al Poliției în persoana șefului-adjunct Sergiu Cociorva în scopuri personale, de răzbunare,

pentru a se debarasa de recurent, astfel că, Ordinul de concediere este vădit ilegal.

Reducerea postului (funcției) sau entității presupune că, la unitate nu va mai exista o

funcție cu atribuțiile vechi ale angajaților și nu se mai execută lucrările anterioare, pe

când în cazul dat persoanele numite în funcția nou creată au aceleași atribuții și obligații,

adică execută aceleași lucrări ca și anterior, ce se confirmă prin explicațiile terțului

Serghei Scripnic depuse în ședința de judecată, nefiind până la moment perfectată și Fișa

postului, astfel că, angajații se conduc de cea veche.

La fel, la adoptarea deciziei contestate, instanța de apel a aplicat și prevederile

Ordinului nr.197 din 21 aprilie 2020 „Cu privire la statul de organizare al IGP”, prin care

s-au abrogate anexele nr.4, 5, 7 și 57 la Ordinul MAI nr.71/2013 cu privire la statele de

organizare ale Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și s-au

lichidat Direcția generală securitate publică, aprobată prin ordinul MAI nr.205/2014 și

Inspectoratul Național de Patrulare și s-a creat o singură entitate: „Inspectoratul Național

de Securitate Publică”, dar care, în opinia recurentului, nu trebuia de aplicat, or,

Inspectoratul Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției nu făcea parte

din Direcția generală securitate publică și nici din Inspectoratul Național de patrulare,

prin urmare Ordinul menționat supra nu putea produce efecte juridice asupra funcției

deținute de recurent.

Totodată, recurentul mai notează că, instanța de apel pentru a decide că, recurentul

nu putea fi promovat la funcția nou instituită prin transfer sau concurs, neîntemeiat a

aplicat și secțiunea 3 și anexa nr.2 din „Ghidului carierei polițistului” aprobat prin

Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.201 din 30 iunie 2017, care stipulează că,

„condiții minime obligatorii cumulative pentru promovare sau pentru participarea la

concurs organizat în vederea ocupării funcției printre altele trebuie să fi obținut în urma

evaluării anuale a performanțelor profesionale calificativul „foarte bine” la ultima

evaluare sau „bine” la ultimele două evaluări”, or, în viziunea recurentului, acesta este un

act administrativ normativ subordonat legii și care de drept contrazice prevederilor art.28

alin.(1) și alin.(2) art.30 a Legii nr.288, și art.51 alin.(1) și (2) din Legea nr.320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, conform cărora

rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut

special se i-au în considerare la luarea deciziei privind promovarea în funcție nu și la

concursul organizat și petrecut, prin urmare, nu poate produce efecte juridice și nu putea

fi aplicat speței date.

8

Reieșind din normele citate, calificativele de la evaluarea anuală nu sunt condiții

minime și obligatorii pentru promovare, ci doar urmează a se lua în considerație, adică a

se ține cont de acestea și atâta tot.

La fel, consideră că instanța de apel eronat a interpretat și aplicat pct.10 din

„Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.460 din

22 iunie 2017, atunci când a concluzionat că, funcția anterior deținută de recurent era din

categoria B03, iar cea nou instituită este de categoria B02, or, potrivit acestuia: „nivelul

B02 - funcții de execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților necesare în

realizarea sarcinilor de complexitate medie (ofițer, specialist superior/similare acestora,

conform anexei nr.3 la prezentul Regulament)” și „nivelul B03 - funcții de execuție de

bază, la angajarea inițială sau la trecerea subofițerilor în corpul de ofițeri, care necesită

cunoștințe teoretice și practice în realizarea sarcinilor de serviciu (ofițer,

specialist/similare acestora, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament)”. Chiar și dacă

noua funcție este de nivelul B02, ținând cont de pct.10 al Regulamentului menționat,

conform căruia, nivelul B03 este funcția deținută după angajarea inițială sau la trecerea

subofițerilor în corpul de ofițeri, de funcțiile deținute de recurent pe parcursul întregii

activități în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, de gradul de calificare „Maestru” este

evident faptul că, recurentul avea cunoștințe și abilități necesare în realizarea sarcinilor

de complexitate medie ce corespunde funcției de nivelul B02, prin urmare, nu putea fi

îngrădit dreptul recurentului de a participa la un concurs pentru promovare la funcția

aspirată.

La deschiderea ședinței din 13 iulie 2021 pentru judecarea cauzei în instanța de apel,

președintele a anunțat cauza, numele apelanților, instanța a cărei hotărâre este atacată, a

constatat prezența apelantului Mihail Morarenco, a reprezentantului său și a

reprezentantului apelantului Inspectoratul General al Poliției, dar nu a verificat prezența

și nu a constatat lipsa terților Mihail Duda, Igor Duda, Serghei Scripnic și Petru

Musteață, nu a anunțat despre respectarea procedurii legale de citare a acestora și motivul

neprezentării lor, nu a pus în discuție posibilitatea judecării apelului în lipsa lor, după ce

a purces la judecarea cererii depuse, astfel încălcând grav normele de drept procedural.

Recurentul menționează că, încălcările relatate au dus la soluționarea greșită a

cauzei, aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (accesul

liber la justiție si dreptul la muncă) și invocă încălcarea art.6 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului - dreptul la un proces echitabil.

Mai notează recurentul că, intimatul nu a prezentat nici în instanța de fond, nici în

instanța de apel înscrisurile solicitate, care să adeverească faptul promovării la funcția

pretinsă de recurent de către alți candidați prin concurs, organizarea și petrecerea

concursului, fișele de evaluare ale candidaților cu calificativul „foarte bine” pentru

ultimul an sau „bine” pentru ultimii doi ani, prin urmare nu este probat faptul că, aceștia

au fost promovați în baza rezultatelor obținute la concurs, că aveau o pregătire și

calificare mai bună, necătând la care instanța de apel a admis apelul declarativ al IGP,

prin ce a apreciat arbitrar probele prezentate de recurent.

9

În acest context indică și faptul că, Fișa de evaluare a calităților profesionale pentru

anul 2019 a angajatului Mihail Morarenco pusă la baza deciziei contestate conține date

eronate, din care motiv nu poate fi pusă la temeiul unei hotărâri judecătorești. Astfel, Fișa

numită este alcătuită din 2 compartimente: competența profesională la care reclamantul a

participat și i s-a atribuit calificativul de 3.9 din 4.0 puncte posibile și pregătirea

profesională. Ultima este compusă din cunoștințe la pregătirea generală și pregătirea de

specialitate la care reclamantul a participat acumulând 6 puncte din 8 posibile, din

instrucția tragerii și intervenția profesională (normative de luptă) la care reclamantul nu a

participat fiind în serviciul diurn (24 ore), necătând la care a fost evaluat sumar

neîntemeiat cu 4 puncte. Punctajul final stabilit este de 2.4., în rubrica calificativul de

evaluare propus „satisfăcător” lipsește semnătura atât a angajatului cât și a evaluatorului.

În rubrica 3 calificativul de evaluare final, lipsește mențiunea, prin urmare, acesta nici nu

a fost evaluat. La fel, în rubrica 8 comentariile angajatului evaluat lipsește data și

semnătura care confirmă că, angajatul este sau nu de acord cu calificativul acordat.

Prin urmare, aprecierea arbitrată a probelor din dosar prezentate de recurent și

cercetate în ședința de judecată, mai ales a Fișei de evaluare ori reieșind din motivarea

deciziei, anume aceasta a stat la baza soluției adoptate, a dus la emiterea unei soluții

greșite, iar în rezultat la concedierea recurentului, un angajat care avea mai puțin de 2 ani

până la pensie, cu înalte calități profesionale și personale, deținător al gradului special-

comisar principal, cu gradul de calificare „Maestru”, titlu de magistru în drept,

inventator-unicul în Ministerul Afacerilor Interne, tatăl a 2 copii minori, unicul

întreținător din familie, or, soția și-a pierdut în anul 2020 postul de muncă și asta în

timpul când în prezent organele Ministerului Afacerilor Interne duc o lipsă mare de

specialiști de calitate înaltă, când cea mai mare parte a efectivului este cu un stagiu de

până la 5-10 ani de zile, care au nevoie de ajutorul practic și teoretic al angajaților cu un

stagiu de muncă mai mare, când Ministerul Afacerilor Interne este pe cale de a se

restructura și a se debarasa de cadrele corupte, care cu siguranță ar putea ajuta la crearea

pe viitor a unui nou nucleu profesionist și necorupt.

În continuare, își exprimă regretul că, instanța de apel la adoptarea soluției nu a

examinat efectiv și nu a dat apreciere acțiunilor Inspectoratului General al Poliției la

întreruperea contractului de muncă cu recurentul reieșind din principiul proporționalității

prevăzut de art.29 din Codul administrativ.

Încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, aprecierea arbitrară a

probelor din dosar de către instanța de apel au dus la soluționarea greșită a cauzei și

emiterea unei decizii neîntemeiate, iar ținând cont că, aceasta este executorie de la

emitere, de către Inspectoratul General al Poliției iar a fost încetat raportul de serviciu cu

recurentul, astfel fiindu-i îngrădit dreptul constituțional la muncă - un drept fundamental

al omului.

La fel, prin încălcarea normelor de drept procedural, recurentului și terților le-a fost

îngrădit dreptul constituțional de acces liber la justiție, or, recurentului nu i s-a acordat

posibilitatea de a depune explicații fiind oprit prin mai multe intervenții ale președintelui

ședinței sub pretextul precum că, se repetă, i s-a refuzat anexarea la materialele cauzei a

pledoariilor scrise urmare a cărui fapt a fost nevoit după ședință să le depună în

10

cancelaria Curții de Apel Chișinău, de a adresa întrebări terților. Și terții, în urma

încălcării normelor de drept procedural, nu au avut posibilitate de a depune explicații, a

participa la cercetarea probelor și a lua cuvânt în pledoarii.

Mai invocă recurentul că, în cadrul judecării apelului nu a fost auzit, or probele din

dosar și argumentele acestuia din cererea de apel au fost neglijate totalmente, ori nu au

fost analizate în decizia contestată și instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor

respingerii lor, atunci când toate argumentele declarative și neîntemeiate ale intimatului

au fost admise integral, prin ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, adică

prevederile art.6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin depunerea completărilor la recursul motivat recurentul a indicat că, reieșind din

încălcările de drept enunțate în pledoariile din instanța de fond și probele prezentate,

pentru a nu tergiversa și așa procedura de examinare a cerut judecătorilor Curții de Apel

de a menține hotărârea primei instanțe cu modificarea parțială a acesteia, în partea

restabilirii într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de

serviciu, adică cu emiterea a unei noi hotărâri care să conțină restabilirea la locul de

muncă anterior deținut, precum și a tuturor drepturilor deținute până la intrarea în vigoare

a Ordinului nr.XXXX efectiv din XXXX, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale

pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de la data încetării raportului de

serviciu până la data restabilirii în funcție, totodată achitând și despăgubirile morale, dar

aceștia ilegal au anulat decizia primei instanțe.

Mai indică că, raportul de serviciul a încetat din cazul lichidării entității din care

face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate

fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă

funcție, ceia ce n-are nici o legătură cauzală cu calificativul din fișa de evaluare.

Astfel, la momentul actual lipsa unei hotărâri a comisiei de atestare care să confirme

calificarea insuficientă a angajatului Mihail Morarenco, care să fie prezentă în dosarul

administrativ, ce ne demonstrează lipsa acesteia și lucrul rapid de acoperire sau de

ștergere a greșelilor admise, de asemenea, cererile care au fost prezentate ca probă,

pentru a le acorda funcțiile noi redenumite, nu sunt niște formulări din cap, cum s-a

exprimat reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, ci este manifestarea voinței a

angajatului privind promovarea/transferarea în funcție și care se materializează prin

cererea depusă conform modelului de cerere din ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr.451 din 13 noiembrie 2017 cu privire la aprobarea unor proceduri operaționale

standard în cadrul Serviciului resurse umane, iar pe partea verso al acestei cereri deja

angajații responsabili trebuiau să completeze rubricile.

Mai mult ca atât, fișa de evaluare a fost prezentată cu multiple date eronate și

anume: la rubrica studii este indicat- superioare pe când deține masteratul Academiei

Ministerului Afacerilor Interne, la rubrica-ultima categorie de calificare este indicat 1

(prima), reconfirmată prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.36 ef. din 01

februarie 2017, pe când prin acest ordin i-a fost acordată ultima categorie de calificare-

MASTER.

În continuare concretizează că, funcțiile propuse sunt mai joase și nu fac parte din

domeniul de specialitate Investigații Infracțiuni. Funcția deținută 2017-2020 de ofițer al

11

Dispeceratului a Direcției Management Operațional al Inspectoratului Național de

Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne este

mai superioară, ca funcțiile de ofițer de sector și ofițer de serviciu al Serviciului de gardă

al Secției coordonare operațional a Inspectoratului Poliției Ciocana a DP mun. Chișinău,

deoarece conform pct.2 al Capitolului 1 al Regulamentului privind organizarea și

funcționarea Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției

anexă la ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.213 din 03 iulie 2013, și în

conformitate cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.986 din 24 decembrie 2012 cu

privire la structura și efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliției. Inspectoratul

Național de Investigații reprezintă o subdiviziune specializată cu statut de direcție

generală (structură ce este echivalentă cu aflarea în aparatul central al IGP), iar celelalte

entități pur și simplu sunt subdiviziuni (teritoriale) subordonate Inspectoratului General al

Poliției, ceia ce diferențiază deținătorii acestor funcții la remunerarea pentru lucrul

prestat.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 septembrie 2021, în

ședință publică, însă, la materialele cauzei lipsesc înscrisuri, care ar confirma că, instanța

de apel a notificat lui Mihail Morarenco copia dispozitivului deciziei contestate.

Din materialele dosarului rezultă că, la 13 octombrie 2021, recurentul Mihail

Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii din 11 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea obligării Inspectoratului General al

Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută

până la încetarea raportului de serviciu și emiterea unei noi decizii în partea casată de

obligare a pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior

emiterii Ordinului nr.XXXX ef. din XXXX și de obligare a pârâtului de a-l numi pe

Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a

Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente

cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03).

La 23 noiembrie 2021, Mihail Morarenco a recepționat decizia instanței de apel,

fapt ce se confirmă prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d.99, vol.II).

La 02 decembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții Supreme de Justiție, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion

Pruteanu, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de

12

Apel Chișinău, ulterior completată, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel, casarea parțială a hotărârii din 11 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani în partea obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l

restabili pe Mihail Morarenco într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea

raportului de serviciu și emiterea unei noi decizii în partea casată de obligare a pârâtului

de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii Ordinului

nr.XXXX ef. din XXXX și de obligare a pârâtului de a-l numi pe Mihail Morarenco în

funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare

operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al

Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în cadrul

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției reduse B03) (f.d.110-118, 121-193,

vol.II).

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs constată că, Mihail Morarenco,

reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recursul cu respectarea termenului prevăzut

de art.245 din Codul administrativ.

La 11 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului

General al Poliției și persoanelor terțe Serghei Scripnic, Petru Musteață, Mihail Duda,

Igor Duda copia recursului depus de Mihail Morarenco, cu înștiințarea despre necesitatea

prezentării referinței (f.d.196, vol.II).

La 01 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus referință, solicitând

respingerea recursului depus de Mihail Morarenco și menținerea deciziei instanței de apel

(f.d.204-208, vol.II).

În susținerea referinței a indicat că, instanța de apel corect a reținut că, potrivit

statului de personal al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General

al Poliției, Dispeceratul (cu statut de secție) al Direcției coordonare operațională, are

următoarea structură ierarhică: șef secție în cadrul direcției - ofițer superior - subofițer

superior. Astfel, o funcție deținută anterior de Mihail Morarenco nu se regăsește în cadrul

aceleiași subdiviziuni.

Totodată, mai consideră că, instanța de apel corect a stabilit că, în timp ce recurentul

Mihail Morarenco solicită transferul într-o funcție superioară celei deținute, ultimul urma

a întruni condițiile stabilite de legislația în vigoare. Or, potrivit Ghidului carierei

polițistului aprobat prin Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.291/2017, una din

condițiile obținerii unei funcții de nivelul B02 (ofițer superior) este ca angajatul să fi

obținut în urma evaluării anuale a performanțelor profesionale calificativul „foarte bine”

la ultima evaluare sau calificativul „bine” la ultimele 2 evaluări.

Însă, la evaluarea angajatului Mihail Morarenco pentru perioada 01 ianuarie 2019-

31 decembrie 2019 ultimul a obținut calificativul „satisfăcător”, fișa de evaluare fiind

semnată de ultimul. Respectiv, recurentul nu putea fi promovat în funcția de ofițer

superior al Dispeceratului Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de

Investigații, care potrivit nivelurilor ierarhice profesionale aferente categoriilor de funcții

de execuție prevăzute pentru corpul de ofițeri constituie B02.

13

Din aceste considerente, ultimului i-au fost propuse funcții echivalente de nivelul

B03, funcții pe care Mihail Morarenco le-a refuzat, fapt ce se confirmă prin procesele-

verbale nr.34/3-1429 din 27 aprilie 2020 și nr.34/3-502 din 21 mai 2020.

Mai mult ca atât, potrivit pct.2 subpct.2 din Ordinul ministrului Afacerilor Interne

nr.l83 ef. din 23 aprilie 2020 urmează a fi suplinite funcțiile vacante din cadrul

Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunile specializate și teritoriale ale acestuia,

conform actelor normative, cu personalul disponibilizat.

Mai consideră că, instanța de apel corect a reținut, ca neîntemeiată, concluzia primei

instanțe precum că „argumentele Inspectoratului General al Poliției referitoare la faptul

că potrivit fișei de evaluare a angajatului care exercită funcții de execuție, în privința lui

Mihail Morarenco, pentru perioada 01 ianuarie 2019-31 decembrie 2019, a fost propus

calificativul de evaluare „satisfăcător”, nu sunt relevante speței deoarece raportul de

muncă a fost încetat nu din cauza calificativului acordat angajatului în cadrul evaluării

din 24 decembrie 2019, ci ca urmare a aprobării modificării în statele de organizare ale

Inspectoratului General al Poliției în baza Ordinului ministrului afacerilor interne

nr.197/2020 „Cu privire la statutul de organizare al Inspectoratului General al Poliției”.

Or, recurentul Mihail Morarenco nu a întrunit condițiile necesare pentru a fi

promovat într-o funcție de nivel superior, deoarece la ultima evaluare a obținut

calificativul „satisfăcător”, însă nu din acest considerent a fost demis.

Iar raportul de serviciu al lui Mihail Morarenco a încetat în temeiul art.38 alin.(l)

lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, potrivit căruia, raportul de serviciu al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în cazul lichidării

entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă

funcționarul public cu statut special nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut

special sau refuză transferul său într-o altă funcție.

În continuare, atenționează că, potrivit pct.3 al Ordinului șefului Inspectoratului

General al Poliției nr.183ef. din 23 aprilie 2020, a fost redus programul de muncă în

perioada de preavizare cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea plăților salariale cuvenite,

pentru căutarea unui alt loc de muncă. Astfel, recurentul Mihail Morarenco nu a fost

privat de dreptul de a se regăsi în altă funcție, decât cele propuse, însă nu a întreprins

nimic în acest sens, manifestând un comportament absolut tendențios în raport cu situația

creată.

Referitor la alegațiile recurentului precum că, în cadrul examinării prezentei cauze

în instanța de fond nu era prezent dosarul administrativ, notează că, la 12 octombrie 2020

dosarul administrativ a fost prezentat primei instanțe și anexat la dosar (cererea de

anexare la dosar fiind înregistrată cu nr.22420).

În acest context, consideră că actul contestat este unul legal, fiind emis conform

prevederilor legii, emis de către un organ competent și cu respectarea procedurii stabilite,

motiv pentru care acțiunea reclamantului, fiind neîntemeiată, este pasibilă de respins.

La 21 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa recurentului și

persoanelor terțe copia referinței depuse de Inspectoratul General al Poliției, la recursul

14

depus de Mihail Morarenco împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a instanței de apel,

pentru informare (f.d.210, vol.II).

Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, împotriva deciziei din 21

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit spre examinare în complet din

cinci judecători.

În conformitate cu prevederile art.247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au avut posibilitatea de depunere

a referinței.

Aici, se impune a învedera că, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa

participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și

dreptului de acces la justiție, în condițiile în care participanții la proces beneficiază de un

ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor sale.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi

respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

În corespundere cu art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

În corespundere cu art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma prevederilor art.194 alin.(2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborate cu art.231 alin.(2)

din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

15

În sensul art.219 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin.(2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că, Mihail Morarenco începând cu 14 iulie 1997 a activat în organele

Ministerului Afacerilor Interne, ocupînd diferite funcții conform ierarhiei profesionale,

iar din 06 februarie 2017, ultimul a activat în funcția de ofițer al dispeceratului Direcției

management operațional a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, fapt ce se confirmă prin certificatul

nr.3415 din 27 ianuarie 2020 (f.d.15, vol.I).

Prin ordinul nr.197 din 21 aprilie 2020 a Ministerului Afacerilor Interne ,,Cu privire

la statul de organizare al Inspectoratului General al Poliției”, s-au abrogat anexele nr.4, 5,

7 și 57 la Ordinul nr.71/2013 a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la statele de

organizare ale Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne; s-a

lichidat Direcția generală securitate publică, aprobată prin ordinul MAI nr.205/2014

(f.d.23, vol.I).

Prin ordinul nr.183ef din 23 aprilie 2020 a IGP ,,Cu privire la punerea în aplicare a

Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.197/2020 ,,Cu privire la statul de organizare

al Inspectoratului General al Poliției”, s-au preavizat salariații Poliției despre faptul

reducerii numărului sau a statelor de personal, fiind redus programul de muncă în

perioada de preavizare cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea plăților salariale cuvenite,

pentru căutarea unui alt loc de muncă (f.d.24, vol.I).

Potrivit materialelor cauzei, Mihail Morarenco a luat cunoștință cu ordinul

nr.197/2020 la 27 aprilie 2020, fapt ce se atestă prin semnătura din lista salariaților

poliției care au fost preavizați (f.d.82, vol.I).

La 27 aprilie 2020, Mihail Morarenco a depus o cerere, prin care a solicitat să fie

numit în funcția de ofițer superior al Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a

Inspectoratului Național de Investigații a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne (f.d.128, vol.I).

Potrivit procesului-verbal nr.2413-1429 din 27 aprilie 2020 cu privire la propunerea

funcției, lui Mihail Morarenco i s-a propus transferul la funcția de ofițer de sector al

Sectorului de poliție nr.1 al IP Botanica al DP mun. Chișinău, iar urmare a ofertei

16

înaintate ultimul a refuzat funcția propusă (f.d.25, vol.I).

De asemenea, potrivit procesului-verbal nr.34/3-502 int. din 21 mai 2020 cu privire

la propunerea funcției lui Mihail Morarenco, i s-a propus transferul ultimului la funcția

de: ofițer de sector al Sectorului de poliție nr.3 al Inspectoratului de Poliție Botanica al

DP mun. Chișinău; ofițer operativ de serviciu al Serviciului de gardă al Secției

coordonare operațional a Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP a mun. Chișinău,

funcții care au fost refuzate de Mihail Morarenco (f.d.26, Vol.I).

Potrivit Ordinului nr.XXXX ef. din XXXX ,,Cu prvire la încetarea raportului de

serviciu - al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco”, emis de Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, s-a dispus încetarea raportului de

serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco, ofițer al Dispeceratului

direcției management operațional a Inspectoratului Național de Investigații, în temeiul

art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (f.d.10-10 verso, Vol.I).

La 15 iunie 2020, cu nr. de intrare M-1687/20, avocatul Ion Pruteanu, în interesele

lui Mihail Morarenco, s-a adresat cu cerere prealabilă către IGP al MAI, prin care a

solicitat anularea Ordinului nr.XXXX efectiv ,,Cu prvire la încetarea raportului de

serviciu- al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco”, ca fiind ilegal, restabilirea

lui Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii acestuia și numirea lui în

funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului a Direcției coordonare

operațională a Inspectoratului Național de Investigații în schimbul celei reduse sau a unei

funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției

reduse B03); efectuarea modificărilor de rigoare în carnetul de muncă a lui Mihail

Morarenco; achitarea în beneficiul lui Morarenco Mihail a salariului lunar pentru absența

forțată de la muncă, reieșind din marimea salariului lunar (salariul funcției) și salariul

suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăți de stimulare,

compensare și indemnizații (f.d.11-14, vol.I).

Prin răspunsul nr.34/3 M-95/20 din 30 iunie 2020, Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne a respins cererea prealabilă depusă de Mihail

Morarenco, menționând că decizia definitivă cu privire la cererea prealabilă aparține

autorității publice ierarhic superioare (f.d.70-71, vol.I).

Nefiind de acord cu Ordinul nr.XXXX efectiv din XXXX ,,Cu privire la încetarea

raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco” emis de

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și răspunsul la cererea

prealabilă, la 06 iulie 2020, Mihail Morarenco s-a adresat cu acțiune în procedura

contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne solicitând constatarea ilegalității nesoluționării și adoptării unei decizii

în termenul stabilit de lege de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne asupra cererii prealabile nr.M-1687/20 din 15 iunie 2020 depusă de

Mihail Morarenco; anularea Ordinului nr.XXXX efectiv ,,Cu privire la încetarea

raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco” emis de

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne la XXXX, prin care s-a

17

dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Andrei Morarenco,

ofițer al Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de

Investigații, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind ilegal;

obligarea pârâtului de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior

emiterii Ordinului nr.XXXX ef. din XXXX; obligarea pârâtului de a-l numi pe Mihail

Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul Dispeceratului Direcției

coordonare operațională a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului

General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei funcții echivalente cu cea redusă în

cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției MAI

(codul funcției reduse B03); obligarea pârâtului de a efectua modificările de rigoare în

carnetul de muncă electronic al lui Mihail Morarenco; încasarea salariului lunar pentru

absența forțată de la muncă, reieșind din mărimea salariului lunar (salariul funcției) și

salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăti de stimulare,

compensare și indemnizații; încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

prin hotărârea din 11 februarie 2021 a anulat actul administrativ individual defavorabil –

ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.XXXX ef. din XXXX, prin care s-a dispus

încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Mihail Morarenco și a fost

obligat Inspectoratul General al Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco într-o

funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu, cu achitarea

salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de

la data încetării raportului de serviciu până la data restabilirii în funcție.

S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în folosul lui Mihail

Morarenco suma de 5 000 lei, cu titlu de asistență juridică.

Totodată, s-a menționat că, prezenta hotărâre judecătorească urmează a fi executată

imediat în partea reintegrării în serviciu a lui Mihail Morarenco și achitării unui salariu

mediu (f.d.185, 195-207, vol.I).

Prima instanță a motivat soluția prin faptul că, autoritatea publică pârâtă a depășit

limitele dreptului său discreționar (art.art.16, 137 alin.(2), 225 alin.(2) din Codul

administrativ) și a încălcat dreptul reclamantului de a fi transferat într-o funcție

echivalentă cu cea deținută, în cazul lichidării entității din care făcea parte.

În această ordine de idei, instanța de fond a concluzionat că, reclamantul urmează a

fi restabilit în drepturile, pe care le avea în momentul încetării ilegale a raportului de

serviciu al acestuia cu Inspectoratul General al Poliției.

Totodată, prima instanță a subliniat că, reglementările legale ce se conțin în

art.art.33(2), 38(1) Legea 288/16.12.2016 și pct.4 al Regulamentului cu privire la

ocuparea funcțiilor publice cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin HG nr.460/22.06.2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii

nr.288/16.12.2016, nu permit autorității pârâte desfășurarea unei activități administrative

arbitrare. În cazul lichidării, încetarea raportului de serviciu al reclamantului, numai dacă

acesta avea să refuze transferul într-o funcție echivalentă cu cea deținută – nivelul B03,

sau, în caz de lipsă a funcțiilor vacante sau temporar vacante de nivelul B03, de un nivel

18

inferior. Pe când, în cazul dat, reclamantului i s-a propus transferul la funcțiile ofițer de

sector al Sectorului de poliție nr.1 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer de sector al

Sectorului de poliție nr.3 al Inspectoratului de poliție Botanica al DP mun. Chișinău;

ofițer operativ de serviciu al Serviciului de gardă al Secției coordonare operațional a

Inspectoratului de poliție Ciocana al DP a mun. Chișinău.

Astfel, prima instanță verificând exercitarea de către autoritatea publică a dreptului

discreționar, a constatat că, autoritatea pârâtă nu a luat în considerare toate faptele

relevante (în special, faptul că reclamantul deține o calificare înaltă, experiență bogată,

nu a avut sancțiuni disciplinare) și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar.

În acest context, instanța de fond a mai reținut că, pe lângă faptul că, încetarea

raportului de muncă cu Mihail Morarenco, este ilegală și încalcă dreptul individual al

reclamantului la muncă, ea nu este nici în interesul comunității, menționând în acest sens

că, încetarea raportului de muncă cu un colaborator calificat, ce se confirmă prin

diplomele de studii atașate, care deține legitimație a Ministerului Afacerilor Interne,

gradul căpitan de poliție și brevetul Crucea ,,Meritul polițienesc” clasa II, Medalia

,,Pentru merite în combaterea criminalității” clasa II, Insigna ,,Eminent al Poliției”,

Mihail Morarenco fiind și inventator, ce se confirmă prin copia ,,Buletinului oficial de

proprietate intelectuală” (publicat la 31 ianuarie 2017), fără ca această persoană sa fie

sancționată disciplinar sau să existe alte impedimente, cu calificativul de evaluare anuale

obișnuite în ultimii trei ani: ,,foarte bine”, categoria de calificare ,,I”, contravine

principiilor profesionalismului, integrității profesionale și loialității, stabilității în funcția

publică, colaborării și cooperării, imparțialității și nediscriminării, transparenței,

obiectivității, eficienței și responsabilității.

Totodată, instanța a mai constatat că, de facto, entitatea nu a fost lichidată, ci

redenumită din Dispeceratul direcției management operațional al Inspectoratului Național

de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

care, potrivit ordinului contestat: ,,...Se încetează raportul de serviciu…ofițer al

Dispeceratului direcției management operațional a Inspectoratului Național de

Investigații, în Dispeceratul direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național

de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, ceea ce este evident și, respectiv,

indiferent de denumirea entității, fie ea cu statut de secție sau de direcție, drepturile

angajatului nu pot fi încălcate, cu ultimul urmând a fi păstrat raportul de serviciu,

deoarece acesta este protejat de lege.

Instanța de fond a constatat că raportul de muncă cu reclamantul a fost încetat

nelegitim, considerente din care a concluzionat Mihail Morarenco urmează a fi restabilit

într-o funcție echivalentă cu cea deținută, or, aceasta fiind o pretenție subsecventă celei

de anulare a ordinului de încetare a raportului de muncă.

Totodată, referitor la pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată,

instanța de fond a apreciat că, suma de 5000 lei, reprezintă o compensație justificată,

rezonabilă și echitabilă pentru cheltuielile de asistență juridică suportate de Mihail

Morarenco.

19

La rândul său, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, prin

decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a respins apelul depus de

Mihail Morarenco și a admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției.

A casat hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a

emis o decizie nouă prin care, a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail

Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, ca neîntemeiată (f.d.72, 73-89, vol.II).

Fiind învestită cu judecarea apelului, instanța de apel a apreciat ca fiind

neîntemeiate atât concluziile precitate cât și soluția instanței de fond în vederea admiterii

acțiunii formulate Mihail Morarenco.

Judecând cauza în ordine de recurs, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră soluția și concluziile instanței

de apel ca fiind întemeiate, rezultate din aprecierea corectă a probelor administrate la

materialele cauzei și cu interpretarea justă a prevederilor legale aplicabile raportului

juridic litigios, din motivele ce succed.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă că, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere,

bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel

de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea

lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficientă pentru soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în

hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor

probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată

ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele

pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a învederat că unul

din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor

de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează.

Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în funcție de natura

deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira

Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag.

82).

Din cumulul probatoriu administrat speței, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, obiect al contenciosului

administrativ în prezenta cauză îl constituie verificarea legalității Ordinului nr.XXXX

20

efectiv din XXXX ,,Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului principal

Mihail Andrei Morarenco” emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne.

Conform art.2 alin.(1) din Codul administrativ, prevederile prezentului cod

determină statutul juridic al participanților la raporturile administrative, atribuțiile

autorităților publice administrative și ale instanțelor de judecată competente pentru

examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile și obligațiile participanților în

procedura administrativă și cea de contencios administrativ.

Potrivit art.3 din Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și

de regulile statului de drept.

Din dispozițiile art.137 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, în exercitarea

dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în

limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Conform art.189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană, care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, poate

înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art.206 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

Potrivit prevederilor art.208 alin.(1) și alin.(3) Cod administrativ, în cazurile

prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta

procedura prealabilă. Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în

obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea

publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.

Conform art.19 Cod Administrativ, cererea prealabilă este instituția care oferă o cale

de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative.

Conform art.162 Cod administrativ, procedura prealabilă urmărește scopul de a

verifica legalitatea actelor administrative individuale. Dacă autoritatea publică nu

soluționează petiția în termenele prevăzute de prezentul cod, persoana afectată este în

drept să depună cerere prealabilă. Cererea prealabilă poate fi îndreptată spre: a) anularea

în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterea unui act

administrativ individual.

În corespundere cu art.164 alin. (1) Cod Administrativ, cererea prealabilă se depune

în scris la autoritatea publică emitentă.

Conform art.209 alin.(1) Cod administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în

obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen

începe să curgă de la:

a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data

expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;

21

b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu

prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în

termen se aplică corespunzător.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanțele ierarhic

inferioare corect au constatat că, cererea de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ formulată de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului

General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor

Duda cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, a fost depusă

cu respectarea procedurii prealabile.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține ca fiind aplicabile speței prevederile Legii nr.288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

prin prisma căreia este definită noțiunea de funcționar public cu statut special – persoană

angajată în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, în autoritățile

administrative sau instituțiile din subordinea acestuia, care deține grade speciale și

exercită sarcini ce țin de competența entității din care face parte, în conformitate cu

legislația în vigoare.

Potrivit art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul

de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele

situații: în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din

statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut

special sau refuză transferul său într-o altă funcție.

Colegiul lărgit al instanței de recurs reține prevederile art.33 alin.(2) din Legea

nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne potrivit căruia, transferul funcționarului public cu statut

special se face într-o funcție echivalentă cu cea deținută sau într-o funcție de nivel

inferior la cererea scrisă a funcționarului.

Totodată, în conformitate cu art.38 alin.(5) a Legii pre citate, în cazul încetării

raportului de serviciu în condițiile alin.(1) lit.f), angajatorul este obligat să-i acorde

funcționarului public cu statut special un preaviz de 30 de zile calendaristice, cu

reducerea programului de muncă cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea plăților salariale

cuvenite. Termenul de preavizare nu include perioada în care funcționarul public cu

statut special se află în concediu de odihnă, în concediu de studii, nici perioada

suspendării sale din funcție din motive de boală sau traumă.

Examinând cumulul probatoriu administrat cauzei deduse judecății raportat la

normele legale pre citate, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind justă

concluzia instanței de apel precum că transferul se face într-o funcție echivalentă cu

funcția deținută de către angajatul Ministerului Afacerilor Interne sau într-o funcție de

nivel inferior în ierarhia profesională și nicidecum într-o funcție de nivel superior celei

22

deținute după cum solicită Mihail Morarenco, iar funția de ofițer de sector al Sectorului

de poliție nr.1 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer de sector al Sectorului de poliție

nr.3 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer operativ de serviciu al serviciului de

gardă al Secției coordonare operațională a Inspectoratului de poliției Ciocana al DP a

mun. Chișinău, sunt funcții echivelente cu funcția deținută de Mihail Morarenco, ofițer al

dispeceratului Direcției management operațional a Inspectoratului Național de

Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Or,

conform anexei nr.3 la Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor

publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la rubrica „Nivelul

ierarhic professional”-B03 sunt incluși: Ofițer: de urmărire penală, de investigații, de

sector, operativ de serviciu, criminalist, de patrulare, de patrulare rutieră, unitate de

control, dispecerat/similare.

Astfel, o funcție deținută anterior de Mihail Morarenco nu se regăsește în cadrul

aceleeași subdiviziuni, or, potrivit statului de personal al Inspectoratului Național de

Investigații al Inspectoratului General al Poliției, Dispeceratul (cu statut de secție) al

Direcției coordonare operațională, are următoarea structură ierarhică: Șef secție în cadrul

direcției – ofițer superior – subofițer superior.

Totodată, colegiul lărgit al instanței de recurs reține, ca fiind aplicabile în cazul din

speță, și Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului

nr.460 din 22 iunie 2017, care prevede că, nivelurile ierarhice profesionale aferente

categoriilor de funcții de execuție prevăzute pentru corpul de ofițeri sunt următoarele:

Nivelul B01 – funcții de execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților

necesare în realizarea sarcinilor de complexitate înaltă (ofițer, specialist

principal/similare acestora, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament); Nivelul B02 –

funcții de execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților necesare în

realizarea sarcinilor de complexitate medie (ofițer, specialist superior/similare acestora,

conform anexei nr.3 la prezentul Regulament); Nivelul B03 – funcții de execuție de bază,

la angajarea inițială sau la trecerea subofițerilor în corpul de ofițeri, care necesită

cunoștințe teoretice și practice în realizarea sarcinilor de serviciu (ofițer,

specialist/similare acestora, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament).

Din conținutul Regulamentului cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor

publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne urmează a fi reținute

Regulile generale de evoluție în carieră a personalului, astfel, promovarea în funcția

superioară a candidatului se efectuează la nivelul ierarhic profesional imediat următor, cu

îndeplinirea condițiilor minime obligatorii cumulative, stabilite de prezentul Regulament,

în limita posturilor vacante existente în subdiviziune, cu excepțiile stabilite de prezentul

Regulament; ocuparea funcției superioare se efectuează dacă candidatul a promovat

controlul special.

În cazul modificării statelor de personal, promovarea în funcțiile superioare nou-

create sau organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor respective se efectuează cu

respectarea regulilor generale și a condițiilor minime obligatorii cumulative de evoluție

23

în carieră, corespunzătoare nivelului ierarhic profesional, prevăzute în prezentul

Regulament.

Transferul se face într-o funcție echivalentă cu funcția deținută de către angajatul

Ministerului Afacerilor Interne sau într-o funcție de nivel inferior în ierarhia profesională.

Potrivit art.28 alin.(2) lit.a) a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, condițiile

privind ocuparea unei funcții ierarhic superioare sunt: competența profesională, atestată

prin evaluări ale performanțelor profesionale.

Totodată, art.30 a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevede că, activitatea și

conduita funcționarului public cu statut special sînt evaluate o dată pe an, iar concluziile

se consemnează în fișa de evaluare a performanțelor profesionale, cu acordarea unuia din

următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”.

Rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut

special se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la: b) promovarea în funcție.

În acest context, a fost aprobat și Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.201 din

30 iunie 2017 „Cu privire la aprobarea Ghidului carierei polițistului”, iar în secțiunea 3,

se regăsește promovarea polițistului în funcții superioare, altele decât cele de conducere,

și la fel sunt indicate condițiile minime obligatorii cumulative pentru promovare în

ocuparea funcțiilor superioare.

În asemenea circumstanțe, în cazul transferului lui Mihail Morarenco într-o funcție

superioară celei deținute, ultimul urma a întruni condițiile stabilite de legislația în

vigoare, or una din condițiile obținerii unei funții de nivelul B02 este ca angajatul să fi

obținut în urma evaluării anuale a performanțelor profesionale calificativul „foarte bine”

la ultima evaluare sau calificativul „bine” la ultimile 2 evaluări.

Din materialele cauzei rezultă că la evaluarea angajatului Mihail Morarenco pentru

perioada 01 ianuarie 2019-31 decembrie 2019 ultimul a obținut calificativul

„satisfăcător”, fișa de evaluare fiind semnată de ultimul.

Sub acest aspect, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind justă

concluzia instanței de apel care a constatat că Mihail Morarenco a fost demis din funcția

deținută, care a fost lichidată în temeiul Ordinului nr.197 din 21 aprilie 2020 a

Ministerului Afacerilor Interne ,,Cu privire la statul de organizare al IGP”, iar pentru

promovarea într-o funcție superioară nu întrunea condițiile necesare prevăzute de Legea

nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, precum și regulilor generale și a condițiilor minime

obligatorii cumulative de evoluție în carieră, corespunzătoare nivelului ierarhic

profesional, prevăzute în Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor

publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Anexa nr.1 la

Hotărîrea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017.

Materialele cauzei atestă că Inspectoratul General al Poliției i-a propus lui Mihail

Morarenco transferul la una din cele trei funcții echivalente cu funcția deținută (codul

funcției B03) care au fost refuzate de ultimul, drept urmare, în temeiul art.38 alin.(1) lit.f)

a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din

24

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, absolut întemeiat a dispus încetarea raportului de

serviciu al comisarului principal Mihail Morarenco, ofițer al Dispeceratului direcției

management operațional a Inspectoratului Național de Investigații.

Sub acest aspect, nu pot fi reținute concluziile instanței de fond care a reținut că

autritatea publică pârâtă a depășit limitele dreptului său discreționar și a încălcat dreptul

lui Mihail Morarenco de a fi transferat într-o funcție echivalentă cu funcția deținută.

Având în vedere că pretenția formulată de Mihail Morarenco cu privire la anularea

Ordinului nr.XXXX efectiv ,,Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului

principal Morarenco Mihail Andrei”, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, colegiul lărgit

al instanței de recurs apreciază ca fiind justă și concluzia instanței de apel cu privire la

repsingerea pretențiilor subsecvente cu privire la obligarea Inspectoratului General a

Poliției de a-l restabili pe Mihail Morarenco în funcția deținută anterior emiterii

Ordinului nr.XXXX ef. din XXXX; obligarea Inspectoratului General a Poliției de a-l

numi pe Mihail Morarenco în funcția nou instituită de ofițer superior în cadrul

Dispeceratului a Direcției coordonare operațională a Inspectoratului Național de

Investigații al Inspectoratului General al Poliției în schimbul celei reduse sau a unei

funcții echivalente cu cea redusă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (codul funcției

reduse B03); obligarea Inspectoratului General a Poliției de a efectua modificările de

rigoare în carnetul de muncă electronic a lui Mihail Morarenco; încasarea din contul

Insectoratului General al Poliției în beneficiul lui Mihail Morarenco a salariului lunar

pentru absența forțată de la muncă, reiesind din marimea salariului lunar (salariul

funcției) și salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăți de

stimulare, compensare și indemnizații; încasarea din contul pârâtului în beneficiul

reclamantului a prejudiciului moral în mărime de 100.000 lei.

Dat fiind cele menționate, Completul specializat pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind întemeiată și legală soluția instanței

de apel de respingere a acțiunii depuse de Mihail Morarenco împotriva Inspectoratului

General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei Scripnic, Petru Musteață, Igor

Duda cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, ca fiind

neîntemeiată, or, la emiterea acestuia au fost respectate prevederile legale.

Alte argumente invocate în cererea de recurs nu au relevanță în situația în care

acestea nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a emis decizia recurată

cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul garantat de art.6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție

convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune

25

inclusiv motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a

probelor.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele formulate în recursul depus sunt nejustificate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion

Pruteanu.

Se menține decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Morarenco

împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Mihail Duda, Serghei

Scripnic, Petru Musteață, Igor Duda cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

26