3ra-537/24 — Contestarea actului administrativ

La 13 octombrie 2022, Glodea Lilian a depus o acțiune împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea fișei de evaluare parțială a angajatului Glodea Lilian pentru perioada 01.01.2021-29.07.2021 întocmită de către Subdiviziunea Detașamentul de Salvatori și Pompieri Ciocana al Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău a Inspectoratului General Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivare a invocat că, prin Ordinul nr.94 EF din 29 iulie 2021 al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, șeful schimb al serviciului de gardă al Detașamentului de Salvatori și Pompieri Ciocana a Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (în continuare IGSU) al MAI, maior al serviciului intern Glodea Lilian, a fost sancționat disciplinar cu retrogradare în funcție, conform prevederilor art.58 alin.(1) lit. e) al Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu numirea în funcție de ofițer al Serviciului Prevenție al Secției Situații Excepționale Strășeni a Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău.

Modificarea raportului de muncă a servit drept temei pentru declanșarea procedurii de evaluare parțială a activității reclamantului pentru perioada 01.01.2021-29.07.2021, în baza Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut special și carabinierului din cadrul MAI, aprobat prin ordinul MAI nr.561 din 31.12.2020 (în continuare Regulament).

Reclamantul a susținut că, fișa de evaluare parțială a fost completată pe data de 02.08.2021 de către evaluator, iar pe 13.08.2021 a fost adusă la cunoștință și contrasemnată de reclamant, calificativul acordat fiind satisfăcător. Odată cu contrasemnarea fișei de evaluare, a menționat la rubrica nr.5 Comentariile angajatului evaluat că acesta nu este de acord cu conținutul 1 actului, iar procedura de evaluare a avut loc cu încălcarea prevederilor Regulamentului.

În aceeași zi, reclamantul a înregistrat Raportul cu nr. de intrare 2/271 din 13.08.2021, prin care acesta și-a expus argumentele privind dezacordul cu rezultatul evaluării parțiale. Luând în considerație că din data de 16.08.2021 pînă pe 9.09.2022 (inclusiv) reclamantul a beneficiat de concediile medicale și cel de odihnă anual plătit, examinarea contestației reclamantului privind evaluarea parțială a performanțelor profesionale a avut loc pe data de 14.09.2022.

Indică că, în urma ședinței de examinare a contestației a fost decis că punctajul și calificativul anterior stabilit în fișa de evaluare parțială nu se modifică. Iar la 19.09.2022, reclamantului i-a fost adusă la cunoștință copia de pe procesul verbal al ședinței de examinare a contestației din 14.09.2022 precum și i s-a comunicat că în cazul dezacordului acesta urmează să conteste rezultatul în instanța de judecată.

Reclamantul a indicat că, fișa de evaluare parțială a fost emisă contrar Regulamentului. Funcția deținută (șef schimb) a fost greșit clasificată, deoarece în loc de clasificarea acesteia ca funcție de conducere, s-a menționat că funcția deținută de reclamant pentru perioada evaluată este una de execuție, fapt contrar cadrului normativ.

Conform Anexei nr.3 la Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin hotărârea Guvernului nr.460 din 22.06.2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, „funcția de șef schimb este identificată la următoarele nivele ierarhic profesionale: A03 (Secțiunea 1 Corpul de ofițeri, funcții de conducere), B02 (Secțiunea 2 Corpul de ofițeri, funcția de execuție) și COI (Secțiunea 3 Corpul de subofițeri). Totodată, luând în considerație că reclamantul deține gradul special de maior al serviciului intern/comisar, acesta se încadrează în corpul de ofițeri conform art.71 alin.(3) lit. b) al Legii 288/2016, prin urmare încadrarea acestuia la categoria COI se exclude, or, cea din urmă este pentru Corpul de subofițeri.

Astfel, funcția deținută de reclamant urmează a fi încadrată în categoria A03 (funcția de conducere) sau categoria B02 (funcție de execuție), iar prin metoda excluderii, funcției deținute de reclamant urmează a-i fi atribuită categoria A03 (funcția de conducere), or la descrierea funcției B02 (funcție de execuție) șef schimb, din Anexa nr.3 la Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin 2 HG nr.460 din 22.06.2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii 288/2016, este menționat că Șef: serviciu/schimb [care conduce nemijlocit structuri constituite exclusiv din funcții de subofițeri din cadrul organelor teritoriale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență), pe când reclamantul în perioada deținerii funcției de șef schimb avea în subordine un locotenent al serviciului intern, Ivanov Denis (fapt probat prin Ordinul nr.3 din 04.01.2021 al DSE mun. Chișinău DSP Ciocana al MAI).

Potrivit art.71 alin.(3) lit. b) al Legii 288/2016, funcția de locotenent al serviciul intern este aferentă corpului de ofițeri, prin urmare structura condusă de reclamant (Garda nr.1 a DSP Ciocana) nu era constituită exclusiv din funcții de subofițeri.

Notează că funcția de șef schimb deținută de reclamant, urmează a fi atribuită la nivelul ierarhic profesional A03, prin urmare la funcție de conducere și nu cea de execuție după cum eronat a fost indicat în fișa de evaluare. Invocă că, ca consecință a clasificării greșite a funcției deținute de reclamant, Fișa de evaluare parțială nu a inclus compartimentul Competențe manageriale, în locul cărui a fost inclus compartimentul Competențe profesionale fapt contrar prevederilor din Anexa nr.2 la Regulament în cazul angajaților care exercită funcții de conducere se va substitui compartimentul „Competențe profesionale” cu compartimentul „Competențe manageriale" din fișa de evaluare anuală.

Reclamantul consideră că, eronat a fost evaluat la un compartiment la care nici nu urma a fi evaluat (compartimentul Competențe profesionale) iar la acel care urma a fi evaluat, nu a fost evaluat (compartimentul Competențe manageriale), iar în același context, în urma clasificării greșite a funcției deținute de reclamant, au fost încălcate și prevederile pct.25 subpct.1) al Regulamentului, conform cărui evaluatorii sunt: conducătorul subdiviziunii, pentru angajații care exercită funcții de conducere și de execuție din subordinea directă a acestuia, astfel, reclamantul, având funcția de conducere, urma a fi evaluat de către conducătorul subdiviziunii, la caz, Comandantul DSP Ciocana, Cornescu Leonid, care în cadrul evaluării a avut calitatea de Contrasemnatar în loc de cea de Evaluator.

Afirmă, că interviul, este o etapă obligatorie a procesului de evaluare, ținând cont cât de prevederile pct.65 subpct. 2) al Regulamentului, nu se admite sub nici o formă omisiunea acestei etape. Etapa interviului în cazul procesului de evaluare a reclamantului nu a avut loc, prin urmare reclamantul a fost lipsit de dreptul efectiv de a participa la procesul de evaluare, drept asigurat de pct.28 și pct.68 al Regulamentului. 3

Totodată indică că, la caz urmează de reținut și faptul incertitudinii privind perioada de evaluare a reclamantului pentru funcția de șef schimb, or conform Fișei de evaluare parțiale (actul administrativ contestat), reclamantul pentru funcția de șef schimb a fost evaluat pentru perioada 01.01.2021- 29.07.2021, iar în cadrul evaluării pentru stabilirea sporului pentru performanță angajatului IGSU, care are loc trimestrial, pentru funcția de șef schimb deținută de reclamant, perioada de evaluare a constituit 01.07.2021- 28.07.2021, fapt confirmat prin Fișa de evaluare pentru stabilirea sporului de performanță angajatului IGSU din 28.07.2021.

Începând cu data de 29.07.2021, reclamantul deja este supus evaluării pentru stabilirea sporului pentru performanță deținând funcția nouă, de ofițer al Serviciului prevenție al Secției Situații Excepționale Strășeni a Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău, fapt probat prin Modelul fișei de evaluare pentru stabilirea sporului pentru performanță angajatului IGSU din 13.08.2021. Declară că, aspectul privind perioada de evaluare este relevant deoarece, conform primului act administrativ emis în ordine cronologică (fișa de evaluare pentru stabilirea sporului pentru performanță angajatului IGSU din 28.07.2021) reclamantul a deținut funcția de șef schimb pînă la data de 28.07.2021 inclusiv. Iar conform actului administrativ contestat (fișa de evaluare parțială din 02.08.2021) acesta a deținut funcția de șef schimb pînă la data de 29.07.2021 inclusiv, la caz i s-a reținut și sancțiunea disciplinară din 29.07.2021, care la rândul său a servit drept temei pentru aplicarea unui punctaj minim la compartimentul Conduita de serviciu din actul administrativ contestat, punctaj care a redus considerabil calificativul de evaluare final.

Totodată indică că, în partea acordării punctajului la alte compartimente a actului administrativ contestat, se reține încălcarea de către autoritatea publică a prevederilor art.31, 118, 137 Cod administrativ.

În cazul aplicării unui punctaj mai mic decât cel maxim, autoritatea publică este obligată să motiveze prin prisma art.31 și 118 Cod administrativ, exercitarea dreptului discreționar privind aplicarea unui punctaj mai mic decât punctajul maxim. În lipsa argumentelor privind stabilirea unui punctaj mai mic, reclamantul urma să fie evaluat cu punctajul ”4”, pe când în actul administrativ contestat, cel mai mare punctaj pe care reclamantul l-a obținut la toate compartimentele este ”3”, fără ca în acest sens autoritatea să-și motiveze decizia privind refuzul acordării punctajului maxim. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. 4

Reclamantul a susținut că, autoritatea publică nu și-a exercitat cu bună credință dreptul discreționar în soluționarea procedurii administrative și emiterea actului administrativ contestat.

Totodată, menționează că, pe lângă exercitarea atribuțiilor prevăzute de fișa postului, reclamantul suplimentar a exercitat și alte atribuții, circumstanță care a fost menționată în Raportul de contestare a fișei de evaluare parțiale cu anexele respective, și care urma a fi luată în considerație de către autoritatea publică la stabilirea calificativului în compartimentele corespunzătoare din actul administrativ contestat.

Comisia de examinare a contestației a confirmat exercitarea atribuțiilor suplimentare de către reclamant, însă a menționat că toate acestea au fost efectuate conform fișei postului (pagina 3 par.6 a procesului verbal cu privire la contestarea evaluării parțiale din 14.04.2022), fapt care nu corespunde cu conținutul fișei postului de șef schimb a reclamantului.

Declară că, printre activitățile desfășurate de reclamant, care depășesc obligațiile acestuia stabilite prin Fișa postului, se enumeră: întocmirea dărilor de seamă care intră în obligațiunile funcționale ale comandanților cu privire la consumul de apă la data de 10.01.2021, la 01.04.2021, la 02.07.2021, fapt probat prin expedierea dărilor de seamă respective de pe poșta electronică personală a reclamantului pe poșta electronică precum și deținerea în posesia reclamantului a conținutului acestor acte fără semnătura persoanei responsabile; întocmirea dărilor de seamă care intră în obligațiunile funcționale ale comandanților, cu privire la consumul de spumogen la data de 10.01.2021, la 01.04.2021, la 02.07.2021, fapt probat prin expedierea dărilor de seamă respective de pe poșta electronică personală a reclamantului pe poșta electronică precum și deținerea în posesia reclamantului a conținutului acestor acte fără semnătura persoanei responsabile; întocmirea dărilor de seamă care intră în obligațiunile funcționale ale comandanților, cu privire la starea hidranților la data de 10.01.2021, la 01.04.2021, la 02.07.2021, fapt probat prin expedierea dărilor de seamă respective de pe poșta electronică personală a reclamantului pe poșta electronică precum și deținerea în posesia reclamantului a conținutului acestor acte fără semnătura persoanei responsabile; întocmirea notei informative cu privire la hidranții deteriorați înregistrată cu nr.377 din 11.06.2021 și a procesului-verbal cu privire la hidranții deteriorați înregistrată cu nr.376 din 11.06.2021, ambele adresate Șefului SA Apă Canal SERA sec. Ciocana, care intră în obligațiunile funcționale ale comandaților, fapt probat prin deținerea în posesia reclamantului a conținutului acestor acte fără semnătura persoanei responsabile. 5

Reclamantul a solicitat anularea fișei de evaluare parțială a angajatului Glodea Lilian pentru perioada 01.01.2021-29.07.2021 întocmită de către Subdiviziunea Detașamentul de Salvatori și Pompieri Ciocana al Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău a Inspectoratului General Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea 13 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către avocatul Chirica Vladislav în interesele reclamantului Glodea Lilian împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea fișei de evaluare parțială a angajatului Glodea Lilian pentru perioada 01.01.2021- 29.07.2021 întocmită de către Subdiviziunea Detașamentul de Salvatori și Pompieri Ciocana al Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău a Inspectoratului General Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, încasarea cheltuielilor de judecată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 14 septembrie 2023, avocatul Vladislav Chirica în interesele lui Lilian Glodea a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13 septembrie 2023.

Prin decizia din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de avocatul Vladislav Chirica în interesele lui Glodea Lilian și s-a menținut hotărârea din 13 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În susținerea deciziei emise, Curtea de apel raportând dispozițiile art. 30 alin. (1)-(2) al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct.5, 9, 10 al Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut special și carabinierului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (aprobat prin Ordinul MAI nr. 561 din 31.12.2020) a conchis că motivul demarării procedurii de evaluare parțiale a activității reclamantului Glodea Lilian pentru perioada 01.01.2021 -29.07.2021 a survenit ca urmare a sancționării disciplinare a ultimului.

Instanța de apel a concluzionat că prin Ordinul nr. 94EF din 29.07.2021 al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, șeful schimb al serviciului de gardă al Detașamentului de Salvatori și Pompieri Ciocana a Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău a IGSU al MAI, maior al serviciului intern Glodea Lilian, a fost sancționat disciplinar cu retrogradare în funcție, conform prevederilor art.58 alin.(1) lit. e) al Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor 6 Interne, cu numirea în funcție de ofițer al Serviciului Prevenție al Secției Situații Excepționale Strășeni a Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău.

De altfel, instanța de apel a catalogat ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de apelant precum că, funcția deținută de către reclamantul Glodea Lilian urma a fi atribuită la funcție de conducere și nu de execuție precum s-a indicat în fișa de evaluare. Instanța a reținut că, este una eronată poziția reclamantului în coraport cu normele legale ce stipulează funcțiile de conducere prevăzute pentru corpul de ofițeri precum și funcțiile de execuție prevăzute pentru corpul de ofițeri.

Așadar, din considerentele enunțate, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic. În fișa de evaluare parțială a reclamantului Glodea Lilian evaluatorul întemeiat a stabilit punctajul 1 la Compartimentul 2) Conduita de serviciu, la criteriul de evaluare “sancțiuni disciplinare” din cauza sancțiunii disciplinare cu retrogradare în funcție, aplicate pe parcursul perioadei evaluate, urmare a cărui fapt a survenit modificarea punctajul la evaluarea parțială.

La 10 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, Glodea Lilian, reprezentat de Chirca Vladislav, a depus recurs împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a susținut că, instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept material pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate.

Recurentul consideră concluziile instanțelor ierarhic inferioare în partea ce ține de acordarea punctajului scăzut la unele compartimente a actului administrativ contestat ca fiind eronate, la caz fiind relevante prevederile art. 31, 118, 137 Cod administrativ.

Instanțele ierarhic inferioare eronat au constatat nivelul ierarhic aferent funcției deținute de recurent pentru perioada de evaluare ca fiind B02.

Recurentul consideră că, funcția de șef schimb deținută corespunde cu nivelul ierarhic profesional A03, prin urmare la funcție de conducere și nu cea de execuție după cum eronat a fost indicat în fișa de evaluare. Astfel, susține că eronat a fost evaluat la un compartiment la care nici nu urma a fi evaluat compartimentul Competențe profesionale, iar la acel care urma a fi evaluat, nu a fost evaluat, compartimentul Competențe manageriale. 7

În opinia recurentului, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, nu a dat nici o apreciere argumentelor invocate cu referire la perioada și modalitatea de evaluare a recurentului.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: ”(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.” 36. Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Glodea Lilian, reprezentat de Chirca Vladislav, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către Curtea de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Glodea Lilian, reprezentat de Chirca Vladislav, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 9

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest 10 sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Glodea Lilian, reprezentat de Chirca Vladislav. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11