3ra-537/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-537/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Glodea Lilian,
reprezentat de Chirca Vladislav,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Glodea Lilian împotriva Inspectoratului General pentru
Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea
fișei de evaluare parțială a angajatului, încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-537/24 )
NR. PIGD 2-22150122-01-3ra-20062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: G. Cazacu,
Instanța de apel : V. Sîrbu, V. Negru, A. Braga
19 februarie 2025
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Glodea Lilian, reprezentat de Chirca Vladislav,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 octombrie 2022, Glodea Lilian a depus o acțiune împotriva
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor
Interne privind anularea fișei de evaluare parțială a angajatului Glodea Lilian
pentru perioada 01.01.2021-29.07.2021 întocmită de către Subdiviziunea
Detașamentul de Salvatori și Pompieri Ciocana al Direcției Situații
Excepționale mun. Chișinău a Inspectoratului General Situații de Urgență al
Ministerului Afacerilor Interne și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivare a invocat că, prin Ordinul nr.94 EF din 29 iulie 2021 al
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, șeful schimb al
serviciului de gardă al Detașamentului de Salvatori și Pompieri Ciocana a
Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău a Inspectoratului General pentru
Situații de Urgență (în continuare IGSU) al MAI, maior al serviciului intern
Glodea Lilian, a fost sancționat disciplinar cu retrogradare în funcție, conform
prevederilor art.58 alin.(1) lit. e) al Legii nr.288/2016 privind funcționarul
public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu numirea
în funcție de ofițer al Serviciului Prevenție al Secției Situații Excepționale
Strășeni a Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău.
Modificarea raportului de muncă a servit drept temei pentru declanșarea
procedurii de evaluare parțială a activității reclamantului pentru perioada
01.01.2021-29.07.2021, în baza Regulamentului cu privire la evaluarea
performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut special și
carabinierului din cadrul MAI, aprobat prin ordinul MAI nr.561 din
31.12.2020 (în continuare Regulament).
Reclamantul a susținut că, fișa de evaluare parțială a fost completată pe
data de 02.08.2021 de către evaluator, iar pe 13.08.2021 a fost adusă la
cunoștință și contrasemnată de reclamant, calificativul acordat fiind
satisfăcător. Odată cu contrasemnarea fișei de evaluare, a menționat la rubrica
nr.5 Comentariile angajatului evaluat că acesta nu este de acord cu conținutul
1
actului, iar procedura de evaluare a avut loc cu încălcarea prevederilor
Regulamentului.
În aceeași zi, reclamantul a înregistrat Raportul cu nr. de intrare 2/271
din 13.08.2021, prin care acesta și-a expus argumentele privind dezacordul cu
rezultatul evaluării parțiale. Luând în considerație că din data de 16.08.2021
pînă pe 9.09.2022 (inclusiv) reclamantul a beneficiat de concediile medicale
și cel de odihnă anual plătit, examinarea contestației reclamantului privind
evaluarea parțială a performanțelor profesionale a avut loc pe data de
14.09.2022.
Indică că, în urma ședinței de examinare a contestației a fost decis că
punctajul și calificativul anterior stabilit în fișa de evaluare parțială nu se
modifică. Iar la 19.09.2022, reclamantului i-a fost adusă la cunoștință copia
de pe procesul verbal al ședinței de examinare a contestației din 14.09.2022
precum și i s-a comunicat că în cazul dezacordului acesta urmează să conteste
rezultatul în instanța de judecată.
Reclamantul a indicat că, fișa de evaluare parțială a fost emisă contrar
Regulamentului. Funcția deținută (șef schimb) a fost greșit clasificată,
deoarece în loc de clasificarea acesteia ca funcție de conducere, s-a menționat
că funcția deținută de reclamant pentru perioada evaluată este una de execuție,
fapt contrar cadrului normativ.
Conform Anexei nr.3 la Regulamentul cu privire la evoluția în carieră
a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne aprobat prin hotărârea Guvernului nr.460 din 22.06.2017 pentru
punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
„funcția de șef schimb este identificată la următoarele nivele ierarhic
profesionale: A03 (Secțiunea 1 Corpul de ofițeri, funcții de conducere), B02
(Secțiunea 2 Corpul de ofițeri, funcția de execuție) și COI (Secțiunea 3 Corpul
de subofițeri). Totodată, luând în considerație că reclamantul deține gradul
special de maior al serviciului intern/comisar, acesta se încadrează în corpul
de ofițeri conform art.71 alin.(3) lit. b) al Legii 288/2016, prin urmare
încadrarea acestuia la categoria COI se exclude, or, cea din urmă este pentru
Corpul de subofițeri.
Astfel, funcția deținută de reclamant urmează a fi încadrată în categoria
A03 (funcția de conducere) sau categoria B02 (funcție de execuție), iar prin
metoda excluderii, funcției deținute de reclamant urmează a-i fi atribuită
categoria A03 (funcția de conducere), or la descrierea funcției B02 (funcție de
execuție) șef schimb, din Anexa nr.3 la Regulamentul cu privire la evoluția în
carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin
2
HG nr.460 din 22.06.2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii
288/2016, este menționat că Șef: serviciu/schimb [care conduce nemijlocit
structuri constituite exclusiv din funcții de subofițeri din cadrul organelor
teritoriale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență), pe când
reclamantul în perioada deținerii funcției de șef schimb avea în subordine un
locotenent al serviciului intern, Ivanov Denis (fapt probat prin Ordinul nr.3
din 04.01.2021 al DSE mun. Chișinău DSP Ciocana al MAI).
Potrivit art.71 alin.(3) lit. b) al Legii 288/2016, funcția de locotenent
al serviciul intern este aferentă corpului de ofițeri, prin urmare structura
condusă de reclamant (Garda nr.1 a DSP Ciocana) nu era constituită exclusiv
din funcții de subofițeri.
Notează că funcția de șef schimb deținută de reclamant, urmează a fi
atribuită la nivelul ierarhic profesional A03, prin urmare la funcție de
conducere și nu cea de execuție după cum eronat a fost indicat în fișa de
evaluare. Invocă că, ca consecință a clasificării greșite a funcției deținute de
reclamant, Fișa de evaluare parțială nu a inclus compartimentul Competențe
manageriale, în locul cărui a fost inclus compartimentul Competențe
profesionale fapt contrar prevederilor din Anexa nr.2 la Regulament în cazul
angajaților care exercită funcții de conducere se va substitui compartimentul
„Competențe profesionale” cu compartimentul „Competențe manageriale"
din fișa de evaluare anuală.
Reclamantul consideră că, eronat a fost evaluat la un compartiment la
care nici nu urma a fi evaluat (compartimentul Competențe profesionale) iar
la acel care urma a fi evaluat, nu a fost evaluat (compartimentul Competențe
manageriale), iar în același context, în urma clasificării greșite a funcției
deținute de reclamant, au fost încălcate și prevederile pct.25 subpct.1) al
Regulamentului, conform cărui evaluatorii sunt: conducătorul subdiviziunii,
pentru angajații care exercită funcții de conducere și de execuție din
subordinea directă a acestuia, astfel, reclamantul, având funcția de conducere,
urma a fi evaluat de către conducătorul subdiviziunii, la caz, Comandantul
DSP Ciocana, Cornescu Leonid, care în cadrul evaluării a avut calitatea de
Contrasemnatar în loc de cea de Evaluator.
Afirmă, că interviul, este o etapă obligatorie a procesului de evaluare,
ținând cont cât de prevederile pct.65 subpct. 2) al Regulamentului, nu se
admite sub nici o formă omisiunea acestei etape. Etapa interviului în cazul
procesului de evaluare a reclamantului nu a avut loc, prin urmare reclamantul
a fost lipsit de dreptul efectiv de a participa la procesul de evaluare, drept
asigurat de pct.28 și pct.68 al Regulamentului.
3
Totodată indică că, la caz urmează de reținut și faptul incertitudinii
privind perioada de evaluare a reclamantului pentru funcția de șef schimb, or
conform Fișei de evaluare parțiale (actul administrativ contestat), reclamantul
pentru funcția de șef schimb a fost evaluat pentru perioada 01.01.2021-
29.07.2021, iar în cadrul evaluării pentru stabilirea sporului pentru
performanță angajatului IGSU, care are loc trimestrial, pentru funcția de șef
schimb deținută de reclamant, perioada de evaluare a constituit 01.07.2021-
28.07.2021, fapt confirmat prin Fișa de evaluare pentru stabilirea sporului de
performanță angajatului IGSU din 28.07.2021.
Începând cu data de 29.07.2021, reclamantul deja este supus evaluării
pentru stabilirea sporului pentru performanță deținând funcția nouă, de ofițer
al Serviciului prevenție al Secției Situații Excepționale Strășeni a Direcției
Situații Excepționale mun. Chișinău, fapt probat prin Modelul fișei de
evaluare pentru stabilirea sporului pentru performanță angajatului IGSU din
13.08.2021. Declară că, aspectul privind perioada de evaluare este relevant
deoarece, conform primului act administrativ emis în ordine cronologică (fișa
de evaluare pentru stabilirea sporului pentru performanță angajatului IGSU
din 28.07.2021) reclamantul a deținut funcția de șef schimb pînă la data de
28.07.2021 inclusiv. Iar conform actului administrativ contestat (fișa de
evaluare parțială din 02.08.2021) acesta a deținut funcția de șef schimb pînă
la data de 29.07.2021 inclusiv, la caz i s-a reținut și sancțiunea disciplinară
din 29.07.2021, care la rândul său a servit drept temei pentru aplicarea unui
punctaj minim la compartimentul Conduita de serviciu din actul administrativ
contestat, punctaj care a redus considerabil calificativul de evaluare final.
Totodată indică că, în partea acordării punctajului la alte
compartimente a actului administrativ contestat, se reține încălcarea de către
autoritatea publică a prevederilor art.31, 118, 137 Cod administrativ.
În cazul aplicării unui punctaj mai mic decât cel maxim, autoritatea
publică este obligată să motiveze prin prisma art.31 și 118 Cod administrativ,
exercitarea dreptului discreționar privind aplicarea unui punctaj mai mic decât
punctajul maxim. În lipsa argumentelor privind stabilirea unui punctaj mai
mic, reclamantul urma să fie evaluat cu punctajul ”4”, pe când în actul
administrativ contestat, cel mai mare punctaj pe care reclamantul l-a obținut
la toate compartimentele este ”3”, fără ca în acest sens autoritatea să-și
motiveze decizia privind refuzul acordării punctajului maxim. Din motivarea
deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere
din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.
4
Reclamantul a susținut că, autoritatea publică nu și-a exercitat cu bună
credință dreptul discreționar în soluționarea procedurii administrative și
emiterea actului administrativ contestat.
Totodată, menționează că, pe lângă exercitarea atribuțiilor prevăzute
de fișa postului, reclamantul suplimentar a exercitat și alte atribuții,
circumstanță care a fost menționată în Raportul de contestare a fișei de
evaluare parțiale cu anexele respective, și care urma a fi luată în considerație
de către autoritatea publică la stabilirea calificativului în compartimentele
corespunzătoare din actul administrativ contestat.
Comisia de examinare a contestației a confirmat exercitarea atribuțiilor
suplimentare de către reclamant, însă a menționat că toate acestea au fost
efectuate conform fișei postului (pagina 3 par.6 a procesului verbal cu privire
la contestarea evaluării parțiale din 14.04.2022), fapt care nu corespunde cu
conținutul fișei postului de șef schimb a reclamantului.
Declară că, printre activitățile desfășurate de reclamant, care depășesc
obligațiile acestuia stabilite prin Fișa postului, se enumeră: întocmirea dărilor
de seamă care intră în obligațiunile funcționale ale comandanților cu privire
la consumul de apă la data de 10.01.2021, la 01.04.2021, la 02.07.2021, fapt
probat prin expedierea dărilor de seamă respective de pe poșta electronică
personală a reclamantului pe poșta electronică precum și deținerea în posesia
reclamantului a conținutului acestor acte fără semnătura persoanei
responsabile; întocmirea dărilor de seamă care intră în obligațiunile
funcționale ale comandanților, cu privire la consumul de spumogen la data de
10.01.2021, la 01.04.2021, la 02.07.2021, fapt probat prin expedierea dărilor
de seamă respective de pe poșta electronică personală a reclamantului pe poșta
electronică precum și deținerea în posesia reclamantului a conținutului
acestor acte fără semnătura persoanei responsabile; întocmirea dărilor de
seamă care intră în obligațiunile funcționale ale comandanților, cu privire la
starea hidranților la data de 10.01.2021, la 01.04.2021, la 02.07.2021, fapt
probat prin expedierea dărilor de seamă respective de pe poșta electronică
personală a reclamantului pe poșta electronică precum și deținerea în posesia
reclamantului a conținutului acestor acte fără semnătura persoanei
responsabile; întocmirea notei informative cu privire la hidranții deteriorați
înregistrată cu nr.377 din 11.06.2021 și a procesului-verbal cu privire la
hidranții deteriorați înregistrată cu nr.376 din 11.06.2021, ambele adresate
Șefului SA Apă Canal SERA sec. Ciocana, care intră în obligațiunile
funcționale ale comandaților, fapt probat prin deținerea în posesia
reclamantului a conținutului acestor acte fără semnătura persoanei
responsabile.
5
Reclamantul a solicitat anularea fișei de evaluare parțială a angajatului
Glodea Lilian pentru perioada 01.01.2021-29.07.2021 întocmită de către
Subdiviziunea Detașamentul de Salvatori și Pompieri Ciocana al Direcției
Situații Excepționale mun. Chișinău a Inspectoratului General Situații de
Urgență al Ministerului Afacerilor Interne și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea 13 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
către avocatul Chirica Vladislav în interesele reclamantului Glodea Lilian
împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului
Afacerilor Interne privind anularea fișei de evaluare parțială a angajatului
Glodea Lilian pentru perioada 01.01.2021- 29.07.2021 întocmită de către
Subdiviziunea Detașamentul de Salvatori și Pompieri Ciocana al Direcției
Situații Excepționale mun. Chișinău a Inspectoratului General Situații de
Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, încasarea cheltuielilor de judecată.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 14 septembrie 2023,
avocatul Vladislav Chirica în interesele lui Lilian Glodea a depus apel
nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13
septembrie 2023.
Prin decizia din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de avocatul Vladislav Chirica în interesele lui Glodea Lilian și
s-a menținut hotărârea din 13 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
În susținerea deciziei emise, Curtea de apel raportând dispozițiile art.
30 alin. (1)-(2) al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, pct.5, 9, 10 al Regulamentului cu privire la
evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut
special și carabinierului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (aprobat
prin Ordinul MAI nr. 561 din 31.12.2020) a conchis că motivul demarării
procedurii de evaluare parțiale a activității reclamantului Glodea Lilian pentru
perioada 01.01.2021 -29.07.2021 a survenit ca urmare a sancționării
disciplinare a ultimului.
Instanța de apel a concluzionat că prin Ordinul nr. 94EF din 29.07.2021
al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, șeful schimb al
serviciului de gardă al Detașamentului de Salvatori și Pompieri Ciocana a
Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău a IGSU al MAI, maior al
serviciului intern Glodea Lilian, a fost sancționat disciplinar cu retrogradare
în funcție, conform prevederilor art.58 alin.(1) lit. e) al Legii nr.288/2016
privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
6
Interne, cu numirea în funcție de ofițer al Serviciului Prevenție al Secției
Situații Excepționale Strășeni a Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău.
De altfel, instanța de apel a catalogat ca fiind neîntemeiat argumentul
invocat de apelant precum că, funcția deținută de către reclamantul Glodea
Lilian urma a fi atribuită la funcție de conducere și nu de execuție precum s-a
indicat în fișa de evaluare. Instanța a reținut că, este una eronată poziția
reclamantului în coraport cu normele legale ce stipulează funcțiile de
conducere prevăzute pentru corpul de ofițeri precum și funcțiile de execuție
prevăzute pentru corpul de ofițeri.
Așadar, din considerentele enunțate, instanța de apel a concluzionat că
prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine
raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic
litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic. În fișa de evaluare
parțială a reclamantului Glodea Lilian evaluatorul întemeiat a stabilit
punctajul 1 la Compartimentul 2) Conduita de serviciu, la criteriul de evaluare
“sancțiuni disciplinare” din cauza sancțiunii disciplinare cu retrogradare în
funcție, aplicate pe parcursul perioadei evaluate, urmare a cărui fapt a survenit
modificarea punctajul la evaluarea parțială.
La 10 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, Glodea Lilian,
reprezentat de Chirca Vladislav, a depus recurs împotriva deciziei din 27
martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii
noi de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a susținut că, instanța de apel a interpretat în
mod eronat normele de drept material pertinente speței, fapt ce a succedat
emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate.
Recurentul consideră concluziile instanțelor ierarhic inferioare în
partea ce ține de acordarea punctajului scăzut la unele compartimente a actului
administrativ contestat ca fiind eronate, la caz fiind relevante prevederile art.
31, 118, 137 Cod administrativ.
Instanțele ierarhic inferioare eronat au constatat nivelul ierarhic
aferent funcției deținute de recurent pentru perioada de evaluare ca fiind B02.
Recurentul consideră că, funcția de șef schimb deținută corespunde cu
nivelul ierarhic profesional A03, prin urmare la funcție de conducere și nu cea
de execuție după cum eronat a fost indicat în fișa de evaluare. Astfel, susține
că eronat a fost evaluat la un compartiment la care nici nu urma a fi evaluat
compartimentul Competențe profesionale, iar la acel care urma a fi evaluat,
nu a fost evaluat, compartimentul Competențe manageriale.
7
În opinia recurentului, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, nu
a dat nici o apreciere argumentelor invocate cu referire la perioada și
modalitatea de evaluare a recurentului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
”(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la 10 mai 2024, prin intermediul poștei electronice,
8
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar
(f.d.162).
Cererea de recurs a fost depusă la 10 iunie 2024. Astfel, că recursul este
depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare
ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Glodea Lilian, reprezentat de Chirca Vladislav, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către Curtea de apel și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Glodea Lilian, reprezentat de Chirca Vladislav, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
9
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând
nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel,
ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea
unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
10
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Glodea Lilian, reprezentat de
Chirca Vladislav.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11