3ra-1236/23 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Examinarea superficiala a cauzei de catre instanta de apel si motivarea insuficienta a hotararii privind legalitatea deciziei administrative contestate. Omisiunea de a analiza argumentele esentiale invocate de recurent in raport cu normele imperative si cadrul legal aplicabil
3ra-1236/23 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Andrei Culeac împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova, cu privire la anularea actului administrativ
individual de respingere a solicitării și obligarea emiteri actului administrativ
favorabil,
împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a
menținut hotărârea din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani,
(Dosarul nr. 3ra-1236/23
NR. PIGD 2-22054127-01-3ra-20122023)
Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel și motivarea
insuficientă a hotărârii privind legalitatea deciziei administrative
contestate. Omisiunea de a analiza argumentele esențiale invocate de
recurent în raport cu normele imperative și cadrul legal aplicabil. Pensia
cu avantaje a colaboratorilor MAI, serviciul pază a arestului și escortă.
Perioada de recalculare a pensiei. Art. 143 din Codul administrativ.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima Instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Chisilița
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. E. Palanciuc, I. Dutca, V. Negru
18 aprilie 2025
Copia corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Casa Națională
de Asigurări Sociale a RM,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 aprilie 2022, Andrei Culeac s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale a RM, prin care a solicitat anularea actului administrativ
individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ
favorabil.
În motivarea cererii reclamantul a indicat că în perioada 16 noiembrie
1985 - 29 octombrie 2004, a îndeplinit serviciul în cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, fără întrerupere - 18 ani 11 luni 13 zile, fapt atestat prin
înscrierea în carnetul de muncă și certificatul eliberat de Inspectoratul de
politie Orhei nr. 34/44 - C - 515/21 din 14 octombrie 2021, fiind concediat cu
dreptul de a primi pensie pe linia MAI. Pe parcursul activității a deținut și
funcția de polițist al serviciului pază a arestului și escortă, polițist al
Izolatorului de detenție provizorie al CPS Orhei. Începând cu 29 octombrie
2004, i-a fost acordat statut de pensionar pentru vechime în muncă, stabilită de
către Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu Legea asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993. Deoarece la momentul
pensionării, organul abilitat la acel moment Ministerul Afacerilor Interne n-a
calculat vechimea în muncă cu avantaje conform Hotărârii Guvernului nr. 78
din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,
stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor
Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, ia fost stabilită
pensia într-un cuantum diminuat. Prin urmare, în legătură cu reexaminarea
pensiei pentru vechime în muncă cu avantaje, conform normei citate supra, s-
a adresat Inspectoratului de Poliție Orhei, în baza ordinului MAI nr. 96 din 20
martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei
anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul
MAI”, eliberării a confirmării înlesnirilor pentru perioada activității în cadrul
subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate
în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie).
Astfel, conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Politie Orhei nr.
34/44-C-515/21 din 14 octombrie 2021, în perioada 01.02.1993 - 25.06.1999
și 31.05.2001 - 08.10.2001 ( 06 ani 09 luni 02 zile) a activat în funcție de
1
polițist al serviciului pază a arestului și escortă și al izolatorului de detenție
provizorie a CPS Orhei, iar în conformitate cu pct. 8 lit. d) al Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar
vechimea în muncă cu înlesniri pentru această perioadă (2 zile pentru 1 zi de
serviciu) constituie 13 ani 06 luni 04 zile. Prin urmare, vechimea în muncă
pentru perioada de activitate în Izolatorul de detenție provizorie de 06 ani 09
luni 02 zile nu a fost calculată cu avantaje (2 luni vechime în muncă pentru o
lună de serviciu), care urma să constituie 13 ani 06 luni 04 zile, iar acest fapt a
influențat asupra stagiului de muncă și respectiv asupra cuantumului pensiei
calculate, care au fost substanțial diminuate.
Totodată, a indicat că suma pensiei neprimite din motivul calculării
eronate a vechimii în muncă, urmează a fi recalculată și achitată fără limită de
timp, calculată în baza certificatului nr. 34/44 -C- 515/21 din 14 octombrie
2021, eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei, or nu a primit pensia cuvenită
din vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul
depistării erorii, constituie o lipsire nejustificată de valoarea patrimonială care
i se cuvine în baza legii. Având în vedere că începând cu 01 ianuarie 2017 Casa
Națională de Asigurări Sociale a preluat atribuțiile de stabilire și plată a
pensiilor persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, fiind astfel,
instituția abilitată cu competența de achitare a pensiilor și alocațiilor lunare
persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, prin urmare, Casa
Națională de Asigurări Sociale este organul abilitat prin lege cu competența de
recalculare a pensiei colaboratorilor organelor afacerilor interne.
Cu referire la procedura administrativă a menționat că, după primirea
certificatului nr. 34/44-C-515/21 din 14 octombrie 2021 eliberat de
Inspectoratul de Politie Orhei, l-a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Orhei în vederea emiterii actului administrativ individual favorabil de
reexaminare a dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje,
potrivit Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, în special a art. 8
lit. d), prin calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,
prestată de acesta în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CPS Orhei
pentru perioada: 01 februarie 1993 – 25 iunie 1999 și 31 mai 2001 – 08
octombrie 2001, odată cu intervenirea unor circumstanțe ce justifică majorarea
cuantumului pensiei, precum și recalcularea și achitarea diferenței de pensie,
formată în urma majorării cuantumului pensiei reexaminate pentru perioada
anterioară, începând cu 29 octombrie 2004. Potrivit răspunsului Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 28 din 05 ianuarie 2022 și a deciziei
nr. 17/2022/69 din 05 ianuarie 2022, recepționat la 12 ianuarie 2022, s-a
invocat respingerea cererii de recalculare a vechimii în muncă în baza Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și respectiv a recalculării pensiei,
deoarece perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și
2
deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie,
nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21
februarie 1994 și temei de recalculare nu este. Ulterior, urmare a primirii
răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 28 din 05 ianuarie
2022, în condițiile art. 10 alin. (1), art. 162 alin. (1) și alin. (3) lit. b), art. 164
alin. (1) și alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, a depus la 10 februarie 2022
cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând:
anularea, ca ilegală, a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei din
05 ianuarie 2022 de respingere a cererii lui Andrei Culeac de reexaminare a
dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje, recalculării
cuantumului pensiei în rezultatul recalculării vechimii în muncă și a achitării
diferenței de pensie formată în urma majorării cuantumului pensiei, începând
cu data apariției dreptului la pensie - 29 octombrie 2004; emiterea actului
administrativ individual favorabil lui Andrei Culeac, prin reexaminarea
dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje, potrivit Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, în special a art. 8 lit. d), aplicând două
luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu (coeficientul 2), prestată de
către Andrei Culeac, în funcția de polițist al Izolatorului de detenție Provizorie
al CPS Orhei în perioada 01 februarie 1993 – 25 iunie 1999 și 31 mai 2001 –
08 octombrie 2001, conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție
Orhei la 14 octombrie 2021 nr. 34/44 - C - 515/21, care constituie 13 ani, 06
luni, 04 zile; recalcularea cuantumului pensiei în urma recalculării vechimii în
muncă cu avantaje și achitarea diferenței de pensie formată în rezultatul
recalculării pensiei, cu aplicarea indexărilor corespunzătoare, începând cu data
apariției dreptului la pensie 29 octombrie 2004.
A mai indicat că, prin răspunsul/decizia Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. C-428/22 din 14 martie 2022, cererea prealabilă a fost respinsă ca
neîntemeiată, menționându-se că pensia stabilită pentru vechimea în muncă,
începând cu 29 octombrie 2004 și până în prezent se calculează pentru o
vechime în muncă de 21 ani 01 luni 15 zile și nu există temei legal de anulare
a deciziei CTAS Orhei nr. 17/2022/69 din 05 ianuarie 2022, deoarece în
calculul vechimii în serviciu, potrivit pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.
78/1994, se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în
instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și
instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran, iar perioada de activitate
de la 01 februarie 1993 până la 25 iunie 1999 și de la 31 mai 2001 până la 08
octombrie 2001, inclusă de către instituția de forță cu avantaje 1:2, nu poate fi
raportată la prevederile pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, din
motivul că această normă nu prevede calculul cu avantaje a perioadei de
activitate în cadrul serviciului de pază a arestului și escortă, or, acest fapt este
constatat și prin calculul cu privire la vechimea în muncă, emis de Ministerul
Afacerilor Interne în anul 2004, prin care se atestă perioadele de activitate
menționate supra calculate fără înlesniri, 1:1 și care a servit drept bază la
stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă în anul 2004.
3
De asemenea reclamantul Andrei Culeac, a menționat că potrivit art. 18
lit. c) din Legea nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne (în vigoare la
momentul stabilirii pensiei reclamantului), la calcularea vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care satisfac
serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul:
c) timpul de satisfacere a serviciului în condiții deosebite - în condițiile
avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație până la
intrarea în vigoare a prezentei legi. Astfel, în condițiile art. 18 din Legea nr.
1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului
General de Carabinieri, legislatorul i-a delegat Guvernului competența
identificării modului de stabilire a pensiei pentru condiții deosebite de
satisfacere a serviciului de către destinatarii Legii nr. 1544/1993, pe care
Guvernul le-a transpus în HG nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar,
potrivit căreia, în pct. 8 lit. d) s-a prevăzut că la calcularea vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor
Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă
următoarele înlesniri: d) două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu
în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și
instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Reieșind din normele
materiale menționate, speța în cauză cade sub incidența Hotărârii Guvernului
nr. 78/1994, care a fost investit cu dreptul reglementării modului de stabilire a
pensiei și identificarea condițiilor deosebite de satisfacere a serviciului. Or,
cererea urmează a fi admisă.
La fel, este cert faptul că colaboratorii care efectuează serviciul de pază,
escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Acest regulament este
unicul act care reglementează raporturile respective. Prin urmare, la momentul
eliberării din serviciu, eronat i-a fost calculat vechimea în serviciu, or, avea
dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, așa cum la momentul
pensionării, erau în vigoare prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994. Conform dispozițiilor art. 54 al Legii asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 (în vigoare la momentul
4
stabilirii pensiei reclamantului), suma pensiei calculată pentru pensionarii din
rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp
se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători
datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor
care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă
fără limite în timp. Astfel, suma pensiei neprimite din motivul calculării
eronate a vechimii în muncă, urmează a fi recalculată și achitată fără limită de
timp, calculate în baza certificatului nr. 34/44 - C- 515/21 din 14 octombrie
2021, eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei, or, nu a primit pensia cuvenită
din vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul
depistării erorii, ar constitui o lipsire nejustificată de valoarea patrimonială care
i se cuvine în baza legii.
Astfel, prevederile legale invocate de autoritatea emitentă nu corespund
datelor obiective, deoarece la 29 octombrie 2004 (ziua pensionării) conținutul
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar avea
următorul cuprins: tipurile de instituții penitenciare sunt stabilite în art. 62 din
Codul de executare a sancțiunilor de drept penal. De asemenea, la 29 octombrie
2004 (ziua pensionării) conținutul art. 62 alin. (5) din Codul de executare a
sancțiunilor de drept penal (Legea nr. 1524/22 iunie 1993) avea următorul
cuprins: (5) Izolatoarele de anchetă penală, fiind instituții penitenciare, asigură
privațiunea forțată de libertate a persoanelor cărora li se aplică arestul ca
măsură de reprimare. Funcționarea izolatoarelor de anchetă penală este
reglementată de prezentul cod și de legislația privind arestul preventiv. În
subordinea organelor afacerilor interne activau izolatoare de urmărire penală
(la nivel intern denumite Serviciul pază a arestului și escortă Izolatoare de
detenție provizorie) care sunt identice scopului de instituire și specificului
activității Izolatoarelor de urmărire penală — de pază, escortare și deținere a
persoanelor reținute sau arestate. Respingerea cererii pe motivul
necorespunderii denumirii subdiviziunii, fără a lua în calcul scopul creării și
genul de activitate al acesteia, care este identică Izolatoarelor de urmărire
penală, este ilegală. În consecință, decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale
este una vădit ilegală, deoarece denotă o respingere formală a cererii.
În privința pretenției privind cheltuielile de judecată a menționat că, în
legătură cu lipsa cunoștințelor în domeniul jurisprudenței, a încheiat contract
de asistență juridică cu avocatul Viorica Martalog (nr. 2 din 05 ianuarie 2022)
privind acordarea asistenței juridice la pregătirea cererii prealabile către Casa
Națională de Asigurări Sociale vis-à-vis de contestarea refuzului Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei de emitere a actului administrativ
individual favorabil privind recalcularea vechimii în muncă cu avantaje
conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și recalculării
pensiei, începând cu data apariției dreptului la pensie, cu aplicarea indexărilor
corespunzătoare. Onorariul pentru pregătirea cererii prealabile a fost convenit
la suma de 1 200 lei, care a fost achitat la 05 ianuarie 2022 conform bonului
5
de plată cu seria GL nr. 016564. Întru executarea condițiilor contractuale, la
10 februarie 2022 a fost înaintată către Casa Națională de Asigurări Sociale
cererea prealabilă, fiind recepționată de ultima la 14 februarie 2022. Totodată,
la 05 ianuarie 2022 cu nr. 03, a încheiat contract de asistență juridică cu
avocatul Viorica Martalog privind acordarea asistenței juridice la pregătirea
cererii de contencios administrativ vis-à-vis de obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale de a emite actul administrativ individual favorabil privind
recalcularea vechimii în muncă cu avantaje conform Hotărârii Guvernului nr.
78 din 21 februarie 1994, recalcularea pensiei, cu aplicarea indexărilor
corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie și la examinarea
acesteia în instanța de fond. Onorariul pentru prestarea serviciilor menționate
a fost convenit la suma de 3 500 lei, care a fost achitat la 05 ianuarie 2022
conform bonului de plată cu seria GL nr. 016565. Dreptul la asistență juridică
calificată prevăzut de art. 5 al Legii nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la
avocatură stabilește în alin. (1) că „orice persoană are dreptul să își aleagă în
mod liber avocatul pentru a fi consultată și reprezentată de acesta în materie
juridică, iar conform alin. (3) - persoanele fizice și juridice sunt în drept să
beneficieze, în modul stabilit, de asistența juridică a oricărui avocat în bază de
acord al părților. Remunerarea activității de avocat reiterată în art. 63 al Legii
nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură prevede în alin. (l) că „munca
avocatului este remunerată din contul onorariilor primite de la persoanele
fizice și juridice, iar alin. (2) stabilește că mărimea onorariului se stabilește
prin acordul părților și nu poate fi schimbată de autoritățile publice sau de
instanța de judecată”. Potrivit recomandărilor privind cuantumul onorariilor
avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de
asistență juridică, aprobat de Consiliul Uniunii Avocaților din Republica
Moldova prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012 este prevăzut un diapazon
rezonabil și recomandabil al cuantumului onorariilor orare, fixe și a celor de
succes. Astfel, la anexa nr. 2 a recomandării menționate sunt abordate opțiunile
tarifelor fixe și conform pct. 1 din anexă - pentru participare în fiecare ședință
de judecată în instanțele de orice nivel este prevăzut un tarif fix de 1 000 lei,
pentru consultarea beneficiarului și studierea materialelor este prevăzut un tarif
fix de 750 lei, iar în pct. 3 din anexă - pentru întocmirea acțiunii este prevăzut
un tarif fix de 1 500 lei. Conform pct. 12 al Hotărârii Plenului Curții Supreme
de Justiție nr. 6 privind modificarea și completarea Hotărârii Explicative „ Cu
privire la practica aplicării de instanțele judecătorești a legislației despre
încasarea cheltuielilor judecată în cauzele civile” nr. 25 din 28 iunie 2004,
pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se
evidențiază necesitatea prezentării, de către partea care pretinde compensarea
cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor
avocaților; copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți -
persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; lista detaliată a
actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora.
La acest aspect, reclamantul a făcut referire la prevederile art. 8 alin. (1),
art. 90 lit. i), art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1)-(11) din Codul de procedură civilă,
6
menționând că, pornind de la faptul că mărimea onorariului se stabilește prin
acordul părților, prin urmare, onorariul de 1 200 lei și 3 500 lei, iar în total
suma de 4 700 lei este unul real și rezonabil pentru serviciile prestate de avocat.
În contextul celor enunțate, reclamantul Andrei Culeac a solicitat
anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 17/2022/69
din 05 ianuarie 2022 de respingere a cererii lui Andrei Culeac de recalculare a
vechimii în muncă cu avantaje, a recalculării cuantumului pensiei în rezultatul
recalculării vechimii în muncă cu avantaje și a achitării diferenței de pensie
formată în urma majorării cuantumului pensiei, începând cu 29 octombrie
2004; anularea, ca ilegală, a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale
înserată în răspunsul datat cu 14 martie 2022 nr. C-428/22; obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale de emitere a actului administrativ individual cu
privire la recalcularea vechimii în muncă cu includerea avantajelor, potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, în special a art. 8 lit. d) prin
calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, prestată de
Andrei Culeac, în funcția de polițist în cadrul Izolatorului de detenție
Provizorie al CPS Orhei, în perioada 01 februarie 1993 – 25 iunie 1999 și de
la 31 mai 2001 – 08 octombrie 2001, conform certificatului eliberat de
Inspectoratul de Poliție Orhei din 14 octombrie 2021 nr. 34/44- C-515/21, care
constituie 13 ani 06 luni 04 zile, odată cu intervenirea unor circumstanțe ce
justifică majorarea cuantumului pensiei; recalcularea cuantumului pensiei în
urma recalculării vechimii în muncă cu avantaje și achitarea diferenței de
pensie, formată în rezultatul recalculării pensiei, cu aplicarea indexărilor
corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie 29 octombrie
2004; încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul
reclamantului Andrei Culeac a cheltuielilor de judecată în sumă de 4 700 lei
cu titlu de cheltuieli de asistență juridică .
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis acțiunea de contencios administrativ înaintată de Andrei
Culeac.
S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr.
17/2022/69 din 05 ianuarie 2022 privind respingerea cererii de recalculare a
pensiei lui Andrei Culeac și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.
C-428/22 din 14 martie 2022 de soluționare a cererii prealabile.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul
administrativ individual, prin care să dispună recalcularea pensiei pentru
vechime în muncă, stabilită lui Andrei Culeac, începând cu 29 octombrie 2004,
ținând cont de vechimea în muncă cu includerea în ea a avantajelor două luni
vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în
cadrul Izolatorului de detenție provizorie al CSP Orhei, în perioada 01
februarie 1993-25 iunie 1999 și 31 mai 2001-08 octombrie 2001.
7
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Andrei
Culeac diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada
anterioară, începând cu 29 octombrie 2004.
S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul
lui Andrei Culeac cheltuieli de judecată în mărime de 4 700 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d. 61), Casa
Națională de Asigurări Sociale, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din
10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii
noi de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. (f.d. 62)
Potrivit informației de expediere prin intermediul poștei electronice,
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis Casei Naționale de Asigurări
Sociale copia hotărârii motivate din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani la data de 03 februarie 2023 (f.d. 81), iar la 15
februarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 87), a depus motivarea
apelului. (f.d. 87-90)
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus
de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 10 noiembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
S-a menținut hotărârea din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani.
S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul
lui Andrei Culeac cheltuieli de judecată în mărime de 2 000 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 noiembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 13 decembrie 2023
a prezentat motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu
pronunțarea unei decizii noi.
În motivarea recursului a invocat că soluția instanței de apel este
neîntemeiată, deoarece instanța nu a analizat multilateral actele normative și
legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost
dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca
fiind stabilite.
8
În urma examinării dosarului personal a lui Andrei Culeac, s-a constatat
că potrivit calcului vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, Andrei Culeac
a demisionat conform ordinului CPR Orhei MAI nr. 151af din 29 octombrie
2004, din funcția polițist-șofer al grupei patrulă și santinelă al CPR Orhei, cu
dreptul de a beneficia de pensie din 29 octombrie 2004. Astfel, începând cu 29
octombrie 2004 Andrei Culeac este beneficiar de pensie pentru vechime în
muncă în mărime de 53 % din suma soldei confirmând o vechime în serviciu
de 21 ani 01 luni 15 zile.
La 27 decembrie 2021, Andrei Culeac a depus la CTAS Orhei cerere
privind recalcularea pensiei pentru vechime în serviciu cu avantaje, în temeiul
certificatului nr. 34-44-C-515/21 din 14 octombrie 2021 eliberat de IP Orhei
IGP MAI, prin care vechimea în muncă a fost recalculată confirmând 25 ani
10 luni 01 zile.
Organul de asigurare sociale a emis decizia privind respingerea cererii
în recalcularea pensiei nr. 17/2021/3110 din 27 decembrie 2021 din motiv că
perioada solicitată a fi inclusă cu avantaj nu cade sub prevederile pct. 7 lit. g)
și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994. La 28 februarie 2022,
Andrei Culeac a contestat decizia susmenționată, prin cererea prealabilă în
adresa CNAS, solicitând recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, în baza
ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 emis de MAI și confirmarea nr. 34/38-9654
din 14 octombrie 2021 eliberată de instituția de forță. Prin scrisoarea CNAS
nr. C-428/22 din 14 martie 2022, Andrei Culeac a fost informat că nu există
temei pentru recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, și anume,
includerea perioadelor de activitate 01 februarie 1993-25 iunie 1999 și 31 mai
2001-08 octombrie 2001 cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o
lună de serviciu (2:1), care a fost calculată cu înlesniri, în temeiul ordinului nr.
96 din 20 martie 2018 emis de MAI, deoarece aceasta nu poate fi raportată la
prevederile pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Casa Națională de Asigurări Sociale atrage atenția la netemeinicia
concluziei instanțelor privind data de la care a fost obligată să efectueze
recalcularea pensiei lui Andrei Culeac, or potrivit art. 61 alin. (1) din Legea nr.
1544/1993, dacă ipotetic intimatul ar avea dreptul la recalcularea pensiei în
baza unor acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei,
respectiva calculare este pasibilă efectuării doar pentru o perioadă precedentă
de 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare. Analogic, art. 51 prevede
că în cazul apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor
pensiilor stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea
pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea privind pensiile de
asigurări sociale de stat.
Recurenta consideră că pretenția lui Andrei Culeac privind obligarea
Casei Naționale de Asigurări Sociale la recalculare a pensiei începând cu 29
octombrie 2004 contravine art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544/1993.
9
În partea ce ține de pretenția lui Andrei Culeac privind încasarea
cheltuielilor de asistență juridică menționează că, nu s-a demonstrat aportul
real al avocatului la soluționarea cauzei, timpul de muncă depus de avocat,
aptitudinile speciale necesare pentru acordarea asistenței juridice, faptul în ce
măsură munca avocatului, în cauza respectivă i-a limitat capacitatea de a lucra
în alte dosare, natura și durata relației dintre avocat și client etc.. Respectiv,
cuantumul cheltuielilor de asistență juridică invocat de către avocat este
exagerat.
La 20 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării
unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare prin
intermediul poștei terestre în adresa intimatului Andrei Culeac și avocatului
Viorica Martalog, copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de
Asigurări Sociale a RM, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.
(f.d. 144) Însă, până la examinarea recursului intimatul cât și reprezentantul
acestuia nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referințe referitor la
argumentele recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023. ”
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1), (2) din Codul administrativ (în vigoare după 01 septembrie
2023) prevedea următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.
(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare după la 01 septembrie 2023)
relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„1) Recursul este admis dacă: b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se
consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
10
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de
către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din
5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților
la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin. (1) lit. b) și d).
Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se
pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 143 din Codul administrativ:
„(1) Un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în parte
cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.
(2) Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în
funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri prealabile
– de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.
(3) Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor sociale
legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a dovedit a fi
incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale corespunzătoare,
atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil, se anulează în tot sau în
parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se aplică dacă actul administrativ
se bazează în esență pe date eronate sau incomplete, pe care persoana defavorizată le-a
prezentat intenționat sau din neglijență gravă.
(4) Dacă un act administrativ individual este retras conform alin.(3) cu efect pentru
trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare pentru
o perioadă de cel mult 3 ani până la retragere. Dacă retragerea se face la cerere, calcularea
perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se face din momentul
depunerii cererii.
(5) Prevederile alin. (1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sînt întrunite condițiile
stabilite la art.147 alin. (3).”
11
Art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
„(1) Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu
punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la
momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte
suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru
perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și
nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”
Art. 54 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile acestora
și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani
premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor
care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în
timp. ”
Art. 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții
care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au
fost reale, necesare și rezonabile.
(11) Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de cauză
dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia contestată la 18 octombrie 2023. (f.d.109)
Totodată, din actele dosarului se atestă că, decizia motivată din 18
octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de
Asigurării Sociale a RM, prin intermediul poștei electronice la data de 23
noiembrie 2023, ora 16:24, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
anexat la materialele cauzei. (f.d. 129)
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că Casa Națională de Asigurării Sociale a RM, s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul motivat în termenul prevăzut de art. 245
din Codul administrativ (în vigoare de la 01 septembrie 2023).
Din acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ (în redacția în vigoare la data declarării lui).
Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că circumstanțele
prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale
anterioare denotă următoarele:
12
Andrei Culeac a activat în cadrul organelor afacerilor interne în perioada
16 noiembrie 1985-29 octombrie 2004.
Potrivit ordinului Comisariatului raional de poliție Orhei nr. 151 ef din
29 octombrie 2004, Andrei Culeac, a demisionat, din funcția de polițist-șofer
al grupei patrulă și santinelă al CPR Orhei, cu dreptul de a beneficia de pensie
din 29 octombrie 2004.
Conform încheierii de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă,
Andrei Culeac, beneficiază de pensie pe linia MAI pentru vechime în muncă
de 21 ani 01 luni 15 zile, în mărime de 53% din suma soldei.
Prin certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei lui Andrei
Culeac la 14 octombrie 2021 cu nr. 34/44 - C - 515/21, se indică perioada de
activitate a acestuia în funcție de polițist al serviciului pază a arestului și Escort
și al izolatorului de detenție provizorie a CPS Orhei, 01 februarie1993 – 25
iunie 1999 și 31 mai 2001 – 08 octombrie 2001, i-a fost calculată o vechime în
muncă cu înlesniri (2 zile pentru 1 zi de serviciu) care constituie 13 ani 06 luni
04 zile. Vechimea totală în muncă fiind calculată în mărime de 25 ani 10 luni
și 01 zile.
Respectiv, Andrei Culeac la 27 decembrie 2021, s-a adresat Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei cu o cerere privind recalcularea pensiei
pentru vechime în serviciu, în temeiul certificatului nr. 34-44-C-515/21 din 14
octombrie 2021 eliberat de IP Orhei IGP MAI, prin care vechimea în muncă a
fost recalculată cu avantaje constituind 25 ani 10 luni 01 zile.
Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei prin decizia nr.
17/2021/3110 din 27 decembrie 2021, a respins cererea lui Andrei Culeac,
comunicându-i că perioada solicitată a fi inclusă cu avantaj nu cade sub
prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.
Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei
nr. 17/2022/69 din 05 ianuarie 2022, Andrei Culeac a depus la Casa Națională
de Asigurări Sociale cererea prealabilă, solicitând recalcularea pensiei în
temeiul vechimii în muncă cu avantaje, potrivit art. 8 lit. d) al Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, pentru perioada de activitate în
funcția de polițist al Izolatorului de detenție Provizorie al CPS Orhei, pentru
perioada 01 februarie 1993-25 iunie 1999 și 31 mai 2001-08 octombrie 2001
și achitarea diferenței de pensie formată în rezultatul recalculării pensiei,
începând cu data apariției dreptului la pensie, 29 octombrie 2004.
Casa Națională de Asigurări Sociale, prin răspunsul nr. C-428/22 din 14
martie 2022, i-a comunicat lui Andrei Culeac despre lipsa temeiurilor de
recalculare a pensiei pentru vechime în muncă cu includerea perioadelor de
activitate 01 februarie 1993-25 iunie 1999 și 31 mai 2001-08 octombrie 2001
cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1), care
a fost calculată cu înlesniri, în temeiul ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 emis
13
de MAI, deoarece aceasta nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 a Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Andrei Culeac nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Orhei nr. 17/2022/69 din 05 ianuarie 2022 prin care autoritatea i-a
refuzat în recalcularea cuantumului pensiei pentru vechime în muncă, ținând
cont de vechimea în muncă calculată cu avantaje pentru perioada de activitate
în funcția de polițist în cadrul Izolatorului de detenție Provizorie al CPS Orhei
01 februarie 1993 – 25 iunie 1999 și de la 31 mai 2001 – 08 octombrie 2001 și
decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-428/22 cu 14 martie 2022,
emisă la examinarea cererii prealabile, s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale a RM cu privire la anularea actului administrativ
individual de respingere a solicitării și obligarea emiteri actului administrativ
favorabil.
Deci, obiectul litigiului vizează recalcularea pensiei lui Andrei Culeac,
solicitată prin cererea din 27 decembrie 2021, recalcularea pensiei pentru
vechime în serviciu, începând cu 01 martie 2004, luându-se în considerare
certificatul eliberat de IP Orhei IGP MAI cu nr. 34-44-C-515/21 din 14
octombrie 2021, prin care vechimea în muncă a fost recalculată cu avantaje
constituind 25 ani 10 luni 01 zile.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, fiind investită cu judecarea cauzei
în fond, prin hotărârea din 10 noiembrie 2022, a anulat decizia Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 17/2022/69 din 05 ianuarie 2022
privind respingerea cererii de recalculare a pensiei lui Andrei Culeac și decizia
Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-428/22 din 14 martie 2022 de
soluționare a cererii prealabilă. A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale
să emită actul administrativ individual, prin care să dispună recalcularea
pensiei pentru vechime în muncă, stabilită lui Andrei Culeac, începând cu 29
octombrie 2004, ținând cont de vechimea în muncă cu includerea în ea a
avantajelor două luni vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada
efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al CSP Orhei,
în perioada 01 februarie 1993-25 iunie 1999 și 31 mai 2001-08 octombrie
A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Andrei
Culeac diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada
anterioară, începând cu 29 octombrie 2004. A încasat din contul Casei
Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Andrei Culeac cheltuieli de
judecată în mărime de 4 700 lei.
Curtea de apel, prin decizia din 18 octombrie 2023, a menținut soluția
primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând prevederile
art. 9 alin. (1), (2), art. 10 alin. (1)-(2), art. 11, art. 17, art. 19, art. 20, art. 69
alin. (1), (1), art. 162 alin. (1), (3), 208 alin. (1)-(3), art. 225 alin. (1), (2) din
Codul administrativ, prevederile art. 31 alin. (2), (3), art. 40 din Legea privind
pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998, prevederile
art.13 lit. a), art.14 lit. a), art. 18 lit. c) din Legea asigurării cu pensii a
14
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, art. 6 alin. (2) lit. a-h) din Legea
nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare
până la 16 mai 2018) în coraport cu prevederilor art. 12 pct. 33-35 al Legii nr.
416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, circumstanțelor pricinii, care
confirmă că intimatul a activat în funcție de polițist al batalionului serviciului
escortă și pază al CPS Orhei, 01 februarie 1993 – 25 iunie 1999 și 31 mai 2001
– 08 octombrie 2001, activitate care cade sub incidența prevederilor pct. 8 lit.
d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, a conchis că Andrei
Culeac avea dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje la momentul
eliberării sale din serviciu pentru această perioadă.
La momentul eliberării din serviciu, lui Andrei Culeac eronat i s-a
calculat vechimea în serviciu, or, ultimul avea dreptul la calcularea vechimii
în muncă cu avantaje, așa cum la momentul pensionării erau în vigoare
prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,
cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a
pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care îi conferă acest drept.
În continuare, instanța de apel a notat că, ordinul MAI nr. 96 din
20.03.2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei
anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne”, a fost adoptat în scopul aplicării corecte a
prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994. Astfel, raportând
normele de drept supra-indicate circumstanțelor pricinii, instanța de apel a
conchis că în pricină, lui Andrei Culeac din start i-a fost calculată pensia în
mod eronat, pentru o vechime în muncă calculată fără avantaje, deși acesta
beneficia de dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, încă la
momentul stabilirii pensiei din 29 octombrie 2004.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că alegațiile
pârâtei/intimate, Casa Națională de Asigurări Sociale a RM, urmează a fi
respinse, or, prin lege, aceasta este obligată să calculeze și să stabilească pensia
reclamantului din momentul ce a căpătat acest drept. În caz contrar,
respingerea acestei cerințe va duce la încălcarea dreptului de proprietate al
reclamantului asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca un drept
constituțional al acestuia.
Reieșind din cele menționate instanța de apel a reținut că, suma pensiei
neprimite de intimat din motivul calculării eronate a vechimii în muncă,
urmează a-i fi recalculată și achitată ultimului fără limită de timp, calculată în
baza certificatului nr. 34/44 - C - 515/21 din 14 octombrie 2021 eliberat de
Inspectoratul de Poliție Orhei, or, intimatul nu a primit pensia cuvenită din vina
organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării
erorii, ar constitui o lipsire nejustificată a ultimului de valoarea patrimonială
care i se cuvine în baza legii. Respectiv, instanța de fond în mod just a dispus
15
obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova la
recalcularea pensiei lui Andrei Culeac luând în considerare perioada de
activitate cu avantaje 01 februarie 1993-25 iunie 1999 și 31 mai 2001-08
octombrie 2001 potrivit Confirmării Inspectoratului de Poliție Orhei nr. 34/44
- C - 515/21 din 14 octombrie 2021.
Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție conchide că acesta este admisibil și întemeiat, or, decizia instanței
de apel este afectată de deficiențe esențiale, inclusiv omisiunea de a analiza
argumentele recurentei, aplicarea eronată a normelor de drept material și lipsa
unei motivări clare și suficiente.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat
inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la
problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu
suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții egale de a cunoaște modul
de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au avut posibilitatea
de a depune referință.
Cu referire la fondul cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale litigiului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția asupra
faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de
superficialitate, or, instanța de apel nu a analizat în ce măsură recalcularea
dispusă respectă limitele prevăzute de lege, în special art. 54 și 61 din Legea
nr. 1544/1993, care reglementează perioada pentru care poate fi efectuată
recalcularea pensiei.
Potrivit art. 54 și art. 61 din Legea nr. 1544/1993, recalcularea pensiei
poate fi efectuată doar în anumite condiții: dacă CNAS este vinovată de
neacordarea recalculării, pensia poate fi achitată pentru întreaga perioadă
restantă, fără limită temporală; dacă refuzul recalculării s-a bazat pe o
interpretare juridică a legislației și nu pe o inacțiune nejustificată a CNAS,
recalcularea poate fi aplicată doar pentru 12 luni anterioare solicitării.
Însă, în ciuda concluziilor favorabile aduse de prima instanță și instanța
de apel în privința cererii reclamantului de a recalcula și achita pensia cu
înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, instanța de
recurs a constatat că hotărârile acestora nu au abordat în mod corespunzător
aspectul vădit al responsabilității organului de asigurări sociale care stabilește
sau plătește pensia.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că prin decizia din 18 octombrie 2023, instanța de apel a menținut
hotărârea primei instanțe din 10 noiembrie 2022 care a conchis asupra
temeiniciei acțiunii înaintate de Andrei Culeac, având în susținere prevederile
Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993. Însă, în esență, instanța de apel nu a analizat
16
dacă refuzul recalculării de către CNAS a fost determinat de o eroare
administrativă sau de aplicarea unei norme legale. Această distincție este
esențială pentru stabilirea întinderii obligației CNAS și pentru aplicarea
corectă a prevederilor legale.
În cazul din speță, instanța de apel a dispus recalcularea pensiei pentru
întreaga perioadă începând cu 29 octombrie 2004, fără a verifica dacă această
aplicare retroactivă este justificată de culpa CNAS. O astfel de analiză este
necesară pentru respectarea principiului legalității și pentru determinarea
corectă a drepturilor reclamantului. În lipsa acestei analize, soluția instanței de
apel nu poate fi menținută, fiind necesară casarea deciziei și rejudecarea
cauzei.
Deci, la caz instanțele de judecată nu au motivat în niciun fel concluzia
de a recalcula și încasa pensia intimatului începând cu data survenirii dreptului,
luându-se în considerare certificatul nr. 34/44-C-515/21 eliberat de IP Orhei la
14 octombrie 2021, situația în care normele citate supra prevăd o perioadă de
cel mult 3 ani sau o perioadă de 12 luni.
Având în vedere deficiențele constatate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție conchide că soluția instanței de apel nu poate fi menținută,
fiind necesară o rejudecare a cauzei, cu următoarele obligații pentru instanța
de apel: Să examineze temeinic aplicabilitatea art. 54 și 61 din Legea nr.
1544/1993 și să motiveze clar în ce măsură recalcularea pensiei pentru
perioada din 29 octombrie 2004 până în prezent este permisă sau limitată de
lege.
Totodată, instanța de recurs menționează că jurisprudența Curții
Supreme de Justiție la acest capitol este uniformă și suficient de vastă, și
anume, în ceea ce vizează obligația instanțelor de judecată la examinarea
litigiilor ce vizează asigurarea socială (pensiile) în temeiul Legii asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. La caz, urmează a fi amintite cauzele:
Mandraburcă Victor vs Casa Naționala de Asigurări Sociale, decizia nr. 3ra-
306/24 din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție; Căprițe Igor vs
Casa Națională de Asigurări Sociale, decizia nr. 3ra-214/24 din 27 noiembrie
2024 a Curții Supreme de Justiție; Zaițev Fiodor vs Casa Naționala de
Asigurări Sociale, decizia nr. 3ra-560/23 din 19 februarie 2025 a Curții
Supreme de Justiție, etc.
Respectiv, în scopul consolidării practicii judiciare și această decizie a
Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin. (1) – (2), pct.1) din
Legea nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), publicată la 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr.
271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la
17
data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea
judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care
intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se
redenumește în Curtea de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii
Moldova.
Casează integral decizia din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Andrei Culeac împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova, cu privire la anularea actului administrativ
individual de respingere a solicitării și obligarea emiteri actului administrativ
favorabil, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
18