3r-121/24 — anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosar nr. 3r-121/24 2-22186533-01-3r-30042024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând recursul depus de Ștefan Belecciu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Belecciu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de Ștefan Belecciu împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La 20 decembrie 2022, Ștefan Belecciu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sediul Centru, mun.

Chișinău, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău din 04 noiembrie 2022 ca fiind ilegală; declararea ca fiind neîntemeiat a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale din 22 noiembrie 2022, cu obligarea acesteia să emită o nouă decizie privind admiterea cererii sale din 01 noiembrie 2022, prin recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă de 28 ani 01 luni și 06 zile; declararea ilegală a răspunsului din 22 septembrie 2021 a Casei Naționale de Asigurări Sociale la cererea prealabilă și încasarea din contul acesteia a cheltuielilor de judecată suportate.

Prin încheierea din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea intentată la cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Ștefan Belecciu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru privind contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea ce ține de pretențiile formulate împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru. 1 S-a explicat reclamantului Ștefan Belecciu că declararea inadmisibilității acțiunii exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune (f.d.27-28). Prin hotărârea din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Belecciu s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.21, 37-40).

La 01 august 2023, Ștefan Belecciu, a depus apel împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.36). Iar, la 12 martie 2024, Ștefan Belecciu, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.48-52). Prin încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de Ștefan Belecciu împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.53-57).

La 11 aprilie 2024, Ștefan Belecciu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia și emiterea unei noi decizii privind constatarea admisibilității și punerea pe rol a apelului său (f.d.63-65). În susținerea cererii de recurs, recurentul a relatat că, deoarece pentru întocmirea hotărârii motivate legiuitorul a stabilit un termen de 30 zile, a apelat de cel puțin trei ori pe parcursul lunilor august și septembrie, la care i s-a comunicat tranșant că încă nu este întocmită hotărârea motivată și că va fi înștiințat în modul stabilit, iar pe parcursul a mai mult de jumătate de an, nu i s-a comunicat hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău.

Astfel, urmare a consultării portalului oficial al instanțelor de judecată, la 10 martie 2023, a aflat despre faptul că a fost emisă hotărârea motivată, dar și a întocmit apelul motivat, depunându-1 la data de 12 martie 2024 în Curtea de Apel, fără a aștepta ca această hotărâre să-i fie comunicată în modul stabilit. Prin încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, care i-a fost comunicată, la adresa poștei electronice la 27 martie 2024, s-a declarat inadmisibil apelul său depus împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Aici, făcând referire la dispozițiile art.232, art. 103 lit. a) și b) ale Codului administrativ, recurentul a invocat dezacordul cu concluziile instanței de apel din încheierea contestată precum că, hotărârea integrală din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, i-a fost expediată la 28 decembrie 2023, corespondența însă a fost restituită instanței de fond cu mențiunea factorului poștal „nereclamat”. Astfel, data comunicării actului judecătoresc este 28 decembrie 2023. Or, faptul că el nu a fost găsit în locuința sa, nu a fost consemnat, iar „nereclamat” nu denotă faptul că nu era la domiciliu. Mai mult, la materialele cauzei nu există un act, prin care s-ar fi atestat că el sau un membru matur nu locuiește sau nu este în locuință.

2 La acest capitol, recurentul a menționat că în luna decembrie 2023, când erau sărbătorile de iarnă, toți erau acasă, dar niciodată poștașul sau o altă persoană nu i-a notificat sau informat despre faptul că au o comunicare poștală. Prin urmare, în lipsa unui act, care să ateste că lui i s-ar fi comunicat că există o comunicare poștală pe care trebuie să o recepționeze de la oficiul poștal, nu se poate de concluzionat despre reaua-credință a sa în ce privește nerecepționarea comunicării poștale, respectiv să-i fie interpretat defavorabil efectul necunoașterii despre existența hotărârii motivate, or, la caz, n-au fost întrunite condițiile art. 103 al Codului administrativ. Subsecvent, invocând dispozițiile art. 104 și 105 ale Codului administrativ, Ștefan Belecciuc a susținut că la locuința în care abitează și care-i aparține cu drept de proprietate este instalată încă de la construirea acesteia, cutia poștală, ca și la toate celelalte apartamente.

Însă, poștașul nu a executat condiția expusă la articolul 104 al Codului administrativ, chestiune care i-ar fi dat posibilitate să cunoască despre existența hotărârii motivate. Or, la materialele cauzei nu este anexat un act, care să ateste realizarea acestei condiții, de altfel, una excepțională, dar nu „ca regulă”. Iar, simpla foiță, anexată de oficiul poștal precum că „nereclamat”, nu este suficient de a concluziona despre îndeplinirea condiției de „atașare a înștiințării scrise pe ușa locuinței persoanei ce urmează a fi notificată”. Așadar, în opinia recurentului este irelevantă concluzia instanței de apel despre faptul că factorul poștal, l-a informat despre posibilitatea primirii trimiterii poștale, fiind efectuată mențiunea „Clientul este informat (avizat)”, deoarece o astfel de mențiune este unilaterală a așa-zisului factor poștal, lipsind o confirmare scrisă a sa, sau a unui membru matur sau chiar a oricărui membru al familiei.

O astfel de mențiune nu poate produce efecte dacă nu este reflectată confirmarea comunicării. De altfel, recurentul a conchis că și prin poșta electronică putea fi făcută comunicarea cu efect a hotărârii motivate, chestiune care a fost făcută cu ușurință în ce privește încheierea contestată. La 30 aprilie 2024, în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost expediată copia recursului depus de Ștefan Belecciu. Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de Ștefan Belecciu, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a depus referință, în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea recurată a fost pronunțată la 21 martie 2024 și expediată, prin e-mail, recurentului Ștefan Belecciu, la 27 martie 2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.58). Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus la 11 aprilie 2024 de Ștefan Belecciu este în termen. 3 Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din actele dosarului rezultă că, prin hotărârea din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Belecciu s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.21, 37-40). La 01 august 2023, Ștefan Belecciu, a depus apel împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.36).

Iar, la 12 martie 2024, Ștefan Belecciu, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.48-52). Prin încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de Ștefan Belecciu împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.53-57). Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că apelantul Ștefan Belecciu a prezentat motivarea apelului, după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special cînd: motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2). Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

Actele cauzei atestă că la 28 decembrie 2023, prima instanță a expediat, în corespundere cu dispozițiile art. 96 - 97 din Codul administrativ, prin intermediul oficiului poștal, copia hotărârii motivate din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la adresa recurentului Ștefan Belecciu, indicată de acesta în cererea de chemare în judecată, de apel și recurs, dar și menționată în copia buletinului de identitate al acestuia, anexată la materialele dosarului, însă plicul cu copia actului judecătoresc de dispoziție, a fost restituit instanței de fond cu mențiunea „Nereclamat” (f.d.41; 4, 6, 36, 48, 63; 43-44).

Conform art. 103 lit. a) și b) din Codul administrativ, dacă persoana care urmează a fi notificată nu este găsită în locuința sa, în spațiile sale de activitate sau într-o instituție comunitară în care locuiește, înscrisul poate fi notificat: în locuința acesteia – unui membru matur de familie, unei persoane care lucrează pentru familie 4 sau unei persoane mature care locuiește permanent acolo; în spațiile de activitate ale acesteia – unei persoane angajate acolo. În corespundere cu art. 104 alin. (1) din Codul administrativ, dacă notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.a) sau b), înscrisul de notificat poate fi introdus într-o cutie poștală ce aparține locuinței sau spațiilor de activitate ale persoanei care urmează a fi notificată sau într-un dispozitiv asemănător pe care aceasta l-a instalat pentru recepționarea poștei și care în mod obișnuit este potrivit pentru o păstrare sigură.

Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat. Iar, conform art. 105 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.c) sau art.104, înscrisul de notificat poate fi depus la oficiul poștal în a cărui circumscripție se află locul notificării. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat. Despre depunere se întocmește o înștiințare scrisă, care se atașează la ușa locuinței persoanei ce urmează a fi notificată, la ușa spațiilor ei de activitate sau la ușa instituției comunitare în care locuiește. Înștiințarea trebuie să conțină data atașării, denumirea și adresa oficiului poștal la care se depune înscrisul de notificat, precum și date despre durata termenului de păstrare și începutul curgerii acestuia.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că dispoziții similare sunt prevăzute și la pct. 82 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, potrivit căruia trimiterile poștale cu mențiunea „Predarea în mînă proprie”, „Citație” sau „Înștiințare” se înmînează personal destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală. Conform pct.2 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, în sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noțiuni: aviz de sosire – formular prin care destinatarul trimiterii poștale este invitat să se prezinte la oficiul poștal pentru a o ridica.

Iar, pct.88 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, stipulează că după expirarea termenului de păstrare indicat la pct. 101, trimiterile nereclamate de destinatar se înapoiază oficiului de depunere. Taxa pentru înapoiere se achită de către expeditor la momentul primirii trimiterii înapoiate. În cazul în care lipsește adresa expeditorului ori expeditorul refuză să primească trimiterea înapoiată sau să achite taxa de înapoiere, aceste trimiteri se predau la păstrare ca trimiteri nedistribuite.

Așadar, din actele cauzei și anume plicul poștal însoțit de avizul recomandat, dar și informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la rubrica „Track & Trace” https://www.posta.md/en/track-trace/mailing/DS8011049388AS rezultă că corespondența nr. DS8011049388AS, expediată de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani în adresa lui Ștefan Belecciu constituie „trimitere nereclamată”, deoarece destinatarul lipsea, însă factorul poștal l-a informat despre posibilitatea primirii trimiterii poștale, fiind efectuată mențiunea „Clientul este informat (avizat)”.

5 Astfel, la caz, se atestă că factorul poștal s-a deplasat la adresa indicată în trimiterea poștală pentru înmânare, însă la momentul distribuirii Ștefan Belecciu lipsea, fiind lăsat aviz de sosire pentru a se prezenta la oficiul poștal și a ridica trimiterea poștală, care prin prisma pct. 101 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile calendaristice, din ziua următoare zilei de sosire a acestora în oficiul poștal de destinație. La 22 ianuarie 2024, scrisoarea adresată lui Ștefan Belecciu a fost returnată instanței de fond cu mențiunea factorului poștal „nereclamat”.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în condițiile în care notificarea a fost returnată instanței de fond, deoarece nu a fost reclamată, se aplică prevederile art.105 alin. (3) din Codul administrativ, potrivit cărora înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea înștiințării scrise. Or, materialele dosarului cert atestă faptul că Ștefan Belecciu nu a solicitat ridicarea de la Oficiul Poștal Chișinău - MD-2072 a ÎS „Poșta Moldovei” a plicului cu copia hotărârii motivate din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, care a fost expediată de către prima instanță la adresa sa de domiciliu, indicată în copia buletinului său de identitate, anexată la actele cauzei, în cererea de chemare în judecată, apel și recurs.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă pentru Ștefan Belecciu de la 22 ianuarie 2024, și a expirat la 21 februarie 2024. Însă, motivarea apelului a fost prezentată de Ștefan Belecciu la 12 martie 2024, adică peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege, mult prea târziu. Instanța de recurs reține că Ștefan Belecciu a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, acesta nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a depune motivarea apelului. Prin urmare, Ștefan Belecciu, fiind conștient că a depus împotriva hotărârii primei instanțe doar apel, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de acesta.

Mai mult, Ștefan Belecciu în cererea de apel nemotivată indică faptul că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.36). La acest capitol, instanța de recurs remarcă că Ștefan Belecciu din data notificării copiei hotărârii motivate a primei instanțe și până la 21 februarie 2024, dată la care a expirat termenul legal de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului, a avut termen real și suficient pentru a întreprinde toate măsurile necesare întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin îndeplinirea obligațiunilor procedurale imputate de lege. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Ștefan Belecciu nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, concluzia instanței de apel privind declararea inadmisibilă a apelului este întemeiată.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor 6 cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată, or, Ștefan Belecciu nu a întreprins vre-o acțiune de a prezenta motivarea apelului până la 21 februarie 2024, ziua în care a expirat termenul pentru depunerea motivării apelului. Așadar, instanța de recurs respinge ca fiind nefondat argumentul recurentului precum că pe parcursul a mai mult de jumătate de an, nu i s-a comunicat hotărârea motivată din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Or, reieșind din materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterând constată că, prima instanță și-a onorat obligația de a expedia actele procedurale în adresa părților, inclusiv hotărârea motivată contestată din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.41). Iar, neprezentarea lui Ștefan Belecciu, la oficiul poștal, pentru ridicarea corespondenței expdiate la 28 decembrie 2023, este apreciată de instanța de recurs ca eludarea obligației de a-și valorifica dreptul procedural de acces la instanță. De asemenea, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiate și argumentele recurentului invocate în susținerea cererii de recurs și ilegalității încheierii din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău precum că în luna decembrie 2023, s-a aflat la domiciliu, dar poștașul sau o altă persoană nu l-a notificat sau informat despre faptul că are o comunicare poștală.

Or, împrejurările cauzei denotă că atât instanța de judecată, cât și factorul poștal au acționat în limita prevederilor legale menționate în vederea notificării hotărârii. De altfel, la 28 decembrie 2023 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a publicat hotărârea motivată din 04 iulie 2023 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi indentificată cu numărul dosarului 2-22186533-12-3-20122022. Aici, instanța de recurs notează că comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus-menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017. Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar. Mai mult, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Astfel, instanța de recurs notează că în condițiile în care, la caz, instanța de fond a întreprins toate măsurile legale ce se impun pentru a comunica actul procedural 7 tuturor participanților la proces, inclusiv recurentului, prin publicarea acestuia pe pagina web a instituției, Ștefan Belecciu a avut posibilitatea reală de a verifica sistematic și de a lua cunoștință de hotărârea motivată din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, de pe portalului național al instanțelor de judecată pentru a-și valorifica dreptul de a prezenta motivarea apelului în interiorul termenului legal prevăzut la art.232 alin. (2) din Codul administrativ. Or, părțile în proces trebuie să fie diligente, să se informeze de soarta dosarului intentat la solicitarea acestora și să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță.

La caz, se reține că în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterând remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Ștefan Belecciu, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte motivarea apelului în termenul stabilit de lege. Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că la 01 august 2023, în termenul legal stabilit la art. 232 alin. (1) al Codului administrativ, Ștefan Belecciu a depus apel (f.d.36), iar la 12 martie 2024, a prezentat motivarea apelului cu omiterea termenului legal de 30 de zile, stipulat la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, adică mult prea târziu.

Subsecvent, instanța de recurs relevă că conform art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Iar, în condițiile art.236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2), adică în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate a primei instanțe, care la caz a fost notificată lui Ștefan Belecciu, la data de 22 ianuarie 2024. Prin urmare, ținând cont că Ștefan Belecciu nu a prezentat motivarea apelului în termenul de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a declarat apelul inadmisibil.

Or, Ștefan Belecciu nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen. Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. 8 Potrivit art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Iar, conform art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului. Ștefan Belecciu a cunoscut despre judecarea cauzei și despre adoptarea hotărârii, or, acesta a fost legal citat pentru examinarea cauzei. Astfel, deși a prezentat motivarea apelului cu omiterea termenului legal prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, recurentul-apelant nu a solicitat repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, opinând că având în vedere data de 10 martie 2023 luării de cunoștință de actul judecătoresc contestat de pe portalul instanțelor judecătorești, motivarea apelului a fost prezentată în termenul prevăzut de lege.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de Ștefan Belecciu împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. Respectiv, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Ștefan Belecciu sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Ștefan Belecciu. Se menține încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Belecciu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9