3r-121/24 — anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii apelului
3r-121/24 — anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosar nr. 3r-121/24
2-22186533-01-3r-30042024
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
D E C I Z I E
05 iunie 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând recursul depus de Ștefan Belecciu,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Ștefan Belecciu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea
actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a declarat inadmisibil apelul depus de Ștefan Belecciu împotriva hotărârii din
04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La 20 decembrie 2022, Ștefan Belecciu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale sediul Centru, mun. Chișinău, prin care a solicitat anularea deciziei Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău din 04 noiembrie 2022 ca fiind ilegală;
declararea ca fiind neîntemeiat a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale din
22 noiembrie 2022, cu obligarea acesteia să emită o nouă decizie privind admiterea
cererii sale din 01 noiembrie 2022, prin recalcularea și achitarea pensiei pentru
vechime în muncă de 28 ani 01 luni și 06 zile; declararea ilegală a răspunsului din
22 septembrie 2021 a Casei Naționale de Asigurări Sociale la cererea prealabilă și
încasarea din contul acesteia a cheltuielilor de judecată suportate.
Prin încheierea din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
declarat inadmisibilă acțiunea intentată la cererea de chemare în judecată în
contencios administrativ depusă de Ștefan Belecciu împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru privind
contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea
ce ține de pretențiile formulate împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Centru.
1
S-a explicat reclamantului Ștefan Belecciu că declararea inadmisibilității
acțiunii exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu
aceeași acțiune (f.d.27-28).
Prin hotărârea din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea
de chemare în judecată înaintată de Ștefan Belecciu s-a respins ca fiind neîntemeiată
(f.d.21, 37-40).
La 01 august 2023, Ștefan Belecciu, a depus apel împotriva hotărârii din
04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea
hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii sale de
chemare în judecată (f.d.36).
Iar, la 12 martie 2024, Ștefan Belecciu, a prezentat motivarea apelului
împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în care
a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.48-52).
Prin încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Ștefan Belecciu împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ
(f.d.53-57).
La 11 aprilie 2024, Ștefan Belecciu a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia
și emiterea unei noi decizii privind constatarea admisibilității și punerea pe rol a
apelului său (f.d.63-65).
În susținerea cererii de recurs, recurentul a relatat că, deoarece pentru
întocmirea hotărârii motivate legiuitorul a stabilit un termen de 30 zile, a apelat de
cel puțin trei ori pe parcursul lunilor august și septembrie, la care i s-a comunicat
tranșant că încă nu este întocmită hotărârea motivată și că va fi înștiințat în modul
stabilit, iar pe parcursul a mai mult de jumătate de an, nu i s-a comunicat hotărârea
motivată a Judecătoriei Chișinău.
Astfel, urmare a consultării portalului oficial al instanțelor de judecată, la
10 martie 2023, a aflat despre faptul că a fost emisă hotărârea motivată, dar și a
întocmit apelul motivat, depunându-1 la data de 12 martie 2024 în Curtea de Apel,
fără a aștepta ca această hotărâre să-i fie comunicată în modul stabilit.
Prin încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, care i-a fost
comunicată, la adresa poștei electronice la 27 martie 2024, s-a declarat inadmisibil
apelul său depus împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Aici, făcând referire la dispozițiile art.232, art. 103 lit. a) și b) ale Codului
administrativ, recurentul a invocat dezacordul cu concluziile instanței de apel din
încheierea contestată precum că, hotărârea integrală din 04 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, i-a fost expediată la 28 decembrie 2023, corespondența
însă a fost restituită instanței de fond cu mențiunea factorului poștal „nereclamat”.
Astfel, data comunicării actului judecătoresc este 28 decembrie 2023.
Or, faptul că el nu a fost găsit în locuința sa, nu a fost consemnat, iar
„nereclamat” nu denotă faptul că nu era la domiciliu.
Mai mult, la materialele cauzei nu există un act, prin care s-ar fi atestat că el
sau un membru matur nu locuiește sau nu este în locuință.
2
La acest capitol, recurentul a menționat că în luna decembrie 2023, când erau
sărbătorile de iarnă, toți erau acasă, dar niciodată poștașul sau o altă persoană nu i-a
notificat sau informat despre faptul că au o comunicare poștală.
Prin urmare, în lipsa unui act, care să ateste că lui i s-ar fi comunicat că există
o comunicare poștală pe care trebuie să o recepționeze de la oficiul poștal, nu se
poate de concluzionat despre reaua-credință a sa în ce privește nerecepționarea
comunicării poștale, respectiv să-i fie interpretat defavorabil efectul necunoașterii
despre existența hotărârii motivate, or, la caz, n-au fost întrunite condițiile art. 103
al Codului administrativ.
Subsecvent, invocând dispozițiile art. 104 și 105 ale Codului administrativ,
Ștefan Belecciuc a susținut că la locuința în care abitează și care-i aparține cu drept
de proprietate este instalată încă de la construirea acesteia, cutia poștală, ca și la toate
celelalte apartamente. Însă, poștașul nu a executat condiția expusă la articolul 104 al
Codului administrativ, chestiune care i-ar fi dat posibilitate să cunoască despre
existența hotărârii motivate.
Or, la materialele cauzei nu este anexat un act, care să ateste realizarea acestei
condiții, de altfel, una excepțională, dar nu „ca regulă”. Iar, simpla foiță, anexată de
oficiul poștal precum că „nereclamat”, nu este suficient de a concluziona despre
îndeplinirea condiției de „atașare a înștiințării scrise pe ușa locuinței persoanei ce
urmează a fi notificată”.
Așadar, în opinia recurentului este irelevantă concluzia instanței de apel despre
faptul că factorul poștal, l-a informat despre posibilitatea primirii trimiterii poștale,
fiind efectuată mențiunea „Clientul este informat (avizat)”, deoarece o astfel de
mențiune este unilaterală a așa-zisului factor poștal, lipsind o confirmare scrisă a sa,
sau a unui membru matur sau chiar a oricărui membru al familiei. O astfel de
mențiune nu poate produce efecte dacă nu este reflectată confirmarea comunicării.
De altfel, recurentul a conchis că și prin poșta electronică putea fi făcută
comunicarea cu efect a hotărârii motivate, chestiune care a fost făcută cu ușurință în
ce privește încheierea contestată.
La 30 aprilie 2024, în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost
expediată copia recursului depus de Ștefan Belecciu.
Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de Ștefan Belecciu,
Casa Națională de Asigurări Sociale nu a depus referință, în care să-și expună opinia
asupra argumentelor invocate de recurent.
Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea
contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună
cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Încheierea recurată a fost pronunțată la 21 martie 2024 și expediată, prin e-mail,
recurentului Ștefan Belecciu, la 27 martie 2024, fapt confirmat prin extrasul din
poșta electronică, anexat la dosar (f.d.58).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul depus la 11 aprilie 2024 de Ștefan Belecciu este în termen.
3
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
Din actele dosarului rezultă că, prin hotărârea din 04 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan
Belecciu s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.21, 37-40).
La 01 august 2023, Ștefan Belecciu, a depus apel împotriva hotărârii din
04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea
hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii sale de
chemare în judecată (f.d.36).
Iar, la 12 martie 2024, Ștefan Belecciu, a prezentat motivarea apelului
împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în care
a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.48-52).
Prin încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Ștefan Belecciu împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ
(f.d.53-57).
Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că
apelantul Ștefan Belecciu a prezentat motivarea apelului, după expirarea termenului
prevăzut de art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.
În corespundere cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,
instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special cînd: motivarea apelului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).
Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se
prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii
motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.
Actele cauzei atestă că la 28 decembrie 2023, prima instanță a expediat, în
corespundere cu dispozițiile art. 96 - 97 din Codul administrativ, prin intermediul
oficiului poștal, copia hotărârii motivate din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, la adresa recurentului Ștefan Belecciu, indicată de acesta în cererea
de chemare în judecată, de apel și recurs, dar și menționată în copia buletinului de
identitate al acestuia, anexată la materialele dosarului, însă plicul cu copia actului
judecătoresc de dispoziție, a fost restituit instanței de fond cu mențiunea
„Nereclamat” (f.d.41; 4, 6, 36, 48, 63; 43-44).
Conform art. 103 lit. a) și b) din Codul administrativ, dacă persoana care
urmează a fi notificată nu este găsită în locuința sa, în spațiile sale de activitate sau
într-o instituție comunitară în care locuiește, înscrisul poate fi notificat: în locuința
acesteia – unui membru matur de familie, unei persoane care lucrează pentru familie
4
sau unei persoane mature care locuiește permanent acolo; în spațiile de activitate ale
acesteia – unei persoane angajate acolo.
În corespundere cu art. 104 alin. (1) din Codul administrativ, dacă notificarea
nu poate fi efectuată conform art.103 lit.a) sau b), înscrisul de notificat poate fi
introdus într-o cutie poștală ce aparține locuinței sau spațiilor de activitate ale
persoanei care urmează a fi notificată sau într-un dispozitiv asemănător pe care
aceasta l-a instalat pentru recepționarea poștei și care în mod obișnuit este potrivit
pentru o păstrare sigură. Persoana care efectuează notificarea menționează data
notificării pe plicul înscrisului de notificat.
Iar, conform art. 105 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă notificarea
nu poate fi efectuată conform art.103 lit.c) sau art.104, înscrisul de notificat poate fi
depus la oficiul poștal în a cărui circumscripție se află locul notificării. Persoana care
efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat.
Despre depunere se întocmește o înștiințare scrisă, care se atașează la ușa
locuinței persoanei ce urmează a fi notificată, la ușa spațiilor ei de activitate sau la
ușa instituției comunitare în care locuiește. Înștiințarea trebuie să conțină data
atașării, denumirea și adresa oficiului poștal la care se depune înscrisul de notificat,
precum și date despre durata termenului de păstrare și începutul curgerii acestuia.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că dispoziții similare sunt prevăzute și la pct. 82 al Anexei nr.1 la
Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor
privind prestarea serviciilor poștale, potrivit căruia trimiterile poștale cu mențiunea
„Predarea în mînă proprie”, „Citație” sau „Înștiințare” se înmînează personal
destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire
pentru primirea trimiterii în unitatea poștală.
Conform pct.2 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din
30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale,
în sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noțiuni: aviz de sosire –
formular prin care destinatarul trimiterii poștale este invitat să se prezinte la oficiul
poștal pentru a o ridica.
Iar, pct.88 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie
2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, stipulează că
după expirarea termenului de păstrare indicat la pct. 101, trimiterile nereclamate de
destinatar se înapoiază oficiului de depunere. Taxa pentru înapoiere se achită de
către expeditor la momentul primirii trimiterii înapoiate. În cazul în care lipsește
adresa expeditorului ori expeditorul refuză să primească trimiterea înapoiată sau să
achite taxa de înapoiere, aceste trimiteri se predau la păstrare ca trimiteri
nedistribuite.
Așadar, din actele cauzei și anume plicul poștal însoțit de avizul recomandat,
dar și informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la rubrica
„Track & Trace” https://www.posta.md/en/track-trace/mailing/DS8011049388AS
rezultă că corespondența nr. DS8011049388AS, expediată de către Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani în adresa lui Ștefan Belecciu constituie „trimitere
nereclamată”, deoarece destinatarul lipsea, însă factorul poștal l-a informat despre
posibilitatea primirii trimiterii poștale, fiind efectuată mențiunea „Clientul este
informat (avizat)”.
5
Astfel, la caz, se atestă că factorul poștal s-a deplasat la adresa indicată în
trimiterea poștală pentru înmânare, însă la momentul distribuirii Ștefan Belecciu
lipsea, fiind lăsat aviz de sosire pentru a se prezenta la oficiul poștal și a ridica
trimiterea poștală, care prin prisma pct. 101 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului
nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea
serviciilor poștale, se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp
de 15 zile calendaristice, din ziua următoare zilei de sosire a acestora în oficiul poștal
de destinație.
La 22 ianuarie 2024, scrisoarea adresată lui Ștefan Belecciu a fost returnată
instanței de fond cu mențiunea factorului poștal „nereclamat”.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în
condițiile în care notificarea a fost returnată instanței de fond, deoarece nu a fost
reclamată, se aplică prevederile art.105 alin. (3) din Codul administrativ, potrivit
cărora înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea înștiințării scrise.
Or, materialele dosarului cert atestă faptul că Ștefan Belecciu nu a solicitat
ridicarea de la Oficiul Poștal Chișinău - MD-2072 a ÎS „Poșta Moldovei” a plicului
cu copia hotărârii motivate din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
care a fost expediată de către prima instanță la adresa sa de domiciliu, indicată în
copia buletinului său de identitate, anexată la actele cauzei, în cererea de chemare în
judecată, apel și recurs.
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei
instanțe a început să curgă pentru Ștefan Belecciu de la 22 ianuarie 2024, și a expirat
la 21 februarie 2024.
Însă, motivarea apelului a fost prezentată de Ștefan Belecciu la 12 martie 2024,
adică peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege, mult prea târziu.
Instanța de recurs reține că Ștefan Belecciu a cunoscut despre neajunsurile
cererii de apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, acesta nu
a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a depune motivarea apelului.
Prin urmare, Ștefan Belecciu, fiind conștient că a depus împotriva hotărârii
primei instanțe doar apel, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de
a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de acesta.
Mai mult, Ștefan Belecciu în cererea de apel nemotivată indică faptul că își
rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de
hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.36).
La acest capitol, instanța de recurs remarcă că Ștefan Belecciu din data
notificării copiei hotărârii motivate a primei instanțe și până la 21 februarie 2024,
dată la care a expirat termenul legal de 30 de zile pentru prezentarea motivării
apelului, a avut termen real și suficient pentru a întreprinde toate măsurile necesare
întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin îndeplinirea obligațiunilor
procedurale imputate de lege.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile
în care Ștefan Belecciu nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de
la data notificării hotărârii motivate, concluzia instanței de apel privind declararea
inadmisibilă a apelului este întemeiată.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din
21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele
de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor
6
cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată, or, Ștefan Belecciu nu a
întreprins vre-o acțiune de a prezenta motivarea apelului până la 21 februarie 2024,
ziua în care a expirat termenul pentru depunerea motivării apelului.
Așadar, instanța de recurs respinge ca fiind nefondat argumentul recurentului
precum că pe parcursul a mai mult de jumătate de an, nu i s-a comunicat hotărârea
motivată din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Or, reieșind din materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reiterând constată că, prima instanță și-a onorat obligația de a expedia actele
procedurale în adresa părților, inclusiv hotărârea motivată contestată din
04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.41). Iar, neprezentarea lui
Ștefan Belecciu, la oficiul poștal, pentru ridicarea corespondenței expdiate la
28 decembrie 2023, este apreciată de instanța de recurs ca eludarea obligației de
a-și valorifica dreptul procedural de acces la instanță.
De asemenea, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiate și argumentele
recurentului invocate în susținerea cererii de recurs și ilegalității încheierii din
21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău precum că în luna decembrie 2023, s-a
aflat la domiciliu, dar poștașul sau o altă persoană nu l-a notificat sau informat despre
faptul că are o comunicare poștală. Or, împrejurările cauzei denotă că atât instanța
de judecată, cât și factorul poștal au acționat în limita prevederilor legale menționate
în vederea notificării hotărârii.
De altfel, la 28 decembrie 2023 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a publicat
hotărârea motivată din 04 iulie 2023 pe pagina web a instanțelor judecătorești:
www.instante.justice.md, care poate fi indentificată cu numărul dosarului
2-22186533-12-3-20122022.
Aici, instanța de recurs notează că comunicarea eficientă a hotărârii
judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act,
poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.
În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web
sus-menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută
expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor
judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr.658/30 din 10 octombrie 2017.
Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de
judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru
cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe
pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,
hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante
pentru justițiabili.
Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a
fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta
hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar.
Mai mult, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,
pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat
de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.
Astfel, instanța de recurs notează că în condițiile în care, la caz, instanța de fond
a întreprins toate măsurile legale ce se impun pentru a comunica actul procedural
7
tuturor participanților la proces, inclusiv recurentului, prin publicarea acestuia pe
pagina web a instituției, Ștefan Belecciu a avut posibilitatea reală de a verifica
sistematic și de a lua cunoștință de hotărârea motivată din 04 iulie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, de pe portalului național al instanțelor de
judecată pentru a-și valorifica dreptul de a prezenta motivarea apelului în interiorul
termenului legal prevăzut la art.232 alin. (2) din Codul administrativ.
Or, părțile în proces trebuie să fie diligente, să se informeze de soarta dosarului
intentat la solicitarea acestora și să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja
drepturile sale de acces la instanță.
La caz, se reține că în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în
care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost
transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile
Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost
luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost
comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat
pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.
În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterând remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință
persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Ștefan Belecciu, fiind parte
interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de
a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta
dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte motivarea apelului în termenul
stabilit de lege.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că la
01 august 2023, în termenul legal stabilit la art. 232 alin. (1) al Codului
administrativ, Ștefan Belecciu a depus apel (f.d.36), iar la 12 martie 2024, a prezentat
motivarea apelului cu omiterea termenului legal de 30 de zile, stipulat la art. 232
alin. (2) din Codul administrativ, adică mult prea târziu.
Subsecvent, instanța de recurs relevă că conform art. 236 alin. (1) Cod
administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă
este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Iar, în condițiile art.236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, apelul se declară
inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2), adică în termen de 30 de zile
de la data notificării hotărârii motivate a primei instanțe, care la caz a fost notificată
lui Ștefan Belecciu, la data de 22 ianuarie 2024.
Prin urmare, ținând cont că Ștefan Belecciu nu a prezentat motivarea apelului
în termenul de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, Curtea de Apel
Chișinău întemeiat a declarat apelul inadmisibil.
Or, Ștefan Belecciu nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de
atac în termen.
Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la
procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își
exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile
procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-
credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.
8
Potrivit art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive
independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea
poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului.
Iar, conform art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art.65
alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în
termenul de prezentare a motivării apelului.
Ștefan Belecciu a cunoscut despre judecarea cauzei și despre adoptarea
hotărârii, or, acesta a fost legal citat pentru examinarea cauzei.
Astfel, deși a prezentat motivarea apelului cu omiterea termenului legal
prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, recurentul-apelant nu a
solicitat repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, opinând că având
în vedere data de 10 martie 2023 luării de cunoștință de actul judecătoresc contestat
de pe portalul instanțelor judecătorești, motivarea apelului a fost prezentată în
termenul prevăzut de lege.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de Ștefan
Belecciu împotriva hotărârii din 04 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Respectiv, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată, este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor
art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în
vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință
și în termen.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței
de apel este legală, iar argumentele invocate de Ștefan Belecciu sunt neîntemeiate,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Ștefan Belecciu.
Se menține încheierea din 21 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan
Belecciu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor
administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9