3r-274/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Instanta de apel a declarat inadmisibila cererea de apel din considerentul nedepunerii unei motivari separate, fara a analiza continutul cererii initiale de apel
3r-274/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Primarul satului Șestaci, r-nul
Șoldănești – Iacob Guja,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva
Primarului satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja, privind anularea actului
administrativ,
împotriva încheierii din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-274/25
NR. PIGD 2-24137324-01-3r-13102025)
Instanța de apel a declarat inadmisibilă cererea de apel din considerentul nedepunerii
unei motivări separate, fără a analiza conținutul cererii inițiale de apel.
Prima instanță, jud. A. Balan,
Curtea de Apel, jud. E. Gurmeza, N. Costaș, S. Ghercavii,
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Primarul
satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 decembrie 2024, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Șestaci, r-nul Șoldănești
– Iacob Guja cu privire la anularea dispoziției primarului nr. 36 (A) din 3
septembrie 2024 „Cu privire la deschiderea unui cont trezorerial”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Orhei al
Cancelariei de Stat, s-a admis. S-a anulat dispoziției nr. 36(A) din 3 septembrie 2024
,,Cu privire la deschiderea unui cont trezorerial”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 30 iunie 2025, Primarul
satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând
examinarea și admiterea cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate,
la etapa contestării dispozitivul hotărârii prin apel nemotivat, emiterea unei
încheieri de remitere a sesizării către Curtea Constituțională până la introducerea
apelului motivat, examinarea apelului nemotivat și casarea dispozitivului hotărârii
din 12 iunie 2025.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Primarul sat. Șestaci împotriva hotărârii judecătoriei
Orhei, sediul Central, din 12 iunie 2025, pe motiv că apelantul nu a prezentat
motivarea apelului în termenul stabilit de art.232 alin. (2) Cod administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 octombrie 2025, Primarul satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja
a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 23 septembrie 2025 a Curții de
Apel Nord, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, restituirea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel cu obligarea soluționării cererii de ridicare
1
a excepției de neconstituționalitate anterior oricărei decizii de admisibilitate sau
fondului apelului în strictă conformitate cu hotărârea Curții Constituționale nr.2 din
9 februarie 2016.
În motivarea recursului a indicat că, consideră încheierea Curții de Apel din
23 septembrie 2025 arbitrară, nelegală și emisă cu încălcarea unor garanții
procedurale și constituționale fundamentale.
Notează că, Curtea de Apel a declarat apelul inadmisibil ignorând sau
omițând să soluționeze cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate.
Această omisiune procedurală, împreună cu aplicarea rigidă a formalismului
procedural în contextul unui litigiu de contencios administrativ guvernat de
principiul cercetării din oficiu, generează un viciu major de nelegalitate și
arbitraritate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 din Codul administrativ:
„(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
(3) Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care
a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată
transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar
instanței competente să soluționeze recursul.”
Art. 191 din Codul administrativ:
„(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 231 din Codul administrativ:
„(1) Hotărîrile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu
apel.
(2) Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 232 din Codul administrativ:
„(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de
30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu
dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.
(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune
la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”
2
Art. 233 din Codul administrativ:
„(1) Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit.a)–d) și să
indice hotărîrea care se contestă cu apel.
(2) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.
(3) Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei,
precum și demersurile apelantului.”
Art. 236 din Codul administrativ:
„(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,
apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
(2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau
a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”
Art. 243 din Codul administrativ:
„(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: c) anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs notează
că încheierea contestată a fost notificată recurentului, prin intermediul poștei
electronice la 24 septembrie 2025 (f.d.71), fapt ce se confirmă prin extrasul din
poșta electronică. Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a respectat
termenul instituit de legiuitor, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Instanța de recurs examinând argumentele din recursul declarat, în raport cu
materialele cauzei și normele de drept pertinente, consideră necesară admiterea
recursului cu anularea încheierii contestate și restituirea cauzei instanței de apel la
etapa soluționării admisibilității apelului, din motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
hotărârea din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea în
contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat,
s-a admis. S-a anulat dispoziția nr. 36(A) din 3 septembrie 2024 ,,Cu privire la
deschiderea unui cont trezorerial”.
La 30 iunie 2025, Primarului satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei,
sediul Central.
Prin încheierea din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Primarul sat. Șestaci împotriva hotărârii judecătoriei
Orhei, sediul Central, din 12 iunie 2025, pe motiv că apelantul nu a prezentat
motivarea apelului în termenul stabilit de art.232 alin. (2) Cod administrativ.
În argumentarea soluției, instanța de apel a notat că, apelul formulat și depus
la 30 iunie 2025 de către Primarul sat. Șestaci, împotriva hotărârii judecătoriei
Orhei, sediul Central, din 12 iunie 2025, a fost nemotivat, fapt care a fost invocat
și în cererea de apel.
3
La fel Curtea de Apel Nord a reținut că, termenul de depunere a apelului
motivat pentru Primarul sat. Șestaci, a început a curge din 13 august 2025 și a
expirat la 11 septembrie 2025, (zi lucrătoare de joi).
A menționat că, Primarul sat. Șestaci nu s-a conformat prevederilor legale și
a formulat o simplă cerere de apel nemotivată, fără a evidenția memoriului
ilegalității și netemeiniciei hotărârii contestate, limitându-se doar la manifestarea
dezacordului față de soluția pronunțată.
Prin urmare, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din
23 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, prin prisma argumentelor invocate în
cererea de recurs apreciază că concluzia instanței de apel este una neîntemeiată.
În acest sens, se atrage atenția că, instanța de apel a interpretat în mod excesiv
de formal prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, calificând cererea
de apel ca fiind lipsită de motivare, fără a proceda la o analiză reală a conținutului
acesteia.
De asemenea, Completul de judecată reține că instanța de apel nu a examinat
dacă în cererea de apel formulată de reprezentantul apelantei erau indicate motivele
de fapt și de drept ce susțin apelul, deși din conținutul cererii reiese exprimarea
dezacordului față de soluția instanței de fond, solicitarea casării hotărârii primei
instanțe, precum și prezentarea unei poziții juridice critice față de hotărârea
contestată. Or, potrivit art. 211 din Codul administrativ, aceste elemente constituie
cerințe esențiale pentru admisibilitatea apelului, iar instanța de apel avea obligația
de a le analiza în mod concret.
Instanța de recurs subliniază că mențiunea apelantului din finalul solicitărilor
„examinarea apelului nemotivat” nu echivalează automat cu lipsa totală a motivării
apelului. Or, instanța de apel a eludat obligația de a analiza cererea de apel din
perspectiva conținutului său concret, s-a limitat la constatarea abstractă a lipsei
unui act distinct de motivare, fără a examina dacă cele invocate în apel acoperă în
mod substanțial criticile aduse hotărârii primei instanțe. O asemenea abordare,
orientată exclusiv spre forma cererii, în detrimentul fondului și a intenției reale a
apelantului, contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
conform căreia căile de atac trebuie interpretate în mod funcțional și favorabil
accesului la justiție.
În acest context, se atestă că instanța de apel nu a valorificat obligația de a
analiza cererea de apel din perspectiva conținutului său concret, ci s-a limitat la
constatarea abstractă a lipsei unui act distinct de motivare, fără a examina dacă cele
invocate în apel acoperă în mod substanțial criticile față de hotărârea primei
instanțe. O asemenea abordare, orientată exclusiv spre forma cererii, în detrimentul
fondului și a intenției reale a apelantei, contravine jurisprudenței Curții Europene
a Drepturilor Omului, conform căreia căile de atac trebuie interpretate în mod
funcțional și favorabil accesului la justiție.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage
atenția asupra importanței majore verificării minuțioase de către instanța de apel a
4
conținutului apelului depus ca nemotivat înainte de a declara inadmisibilă o cerere
de apel. În astfel de situații, instanța trebuie să manifeste diligență sporită în analiza
documentelor și a circumstanțelor cazului pentru a preveni adoptarea unor soluții
eronate care pot afecta drepturile procesuale ale părților. Ignorarea sau aprecierea
superficială a probelor poate conduce la denaturarea justiției și la încălcarea
principiilor fundamentale care guvernează procesul judiciar.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
încheierea Curții de Apel Centru a fost pronunțată cu încălcarea principiilor
fundamentale de echitate procesuală și cu neglijarea obligației instanței de a analiza
în mod efectiv conținutul cererii de apel, motiv pentru care aceasta urmează a fi
casată, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță de apel.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) și
alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Primarul satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja.
Anulează încheierea din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, în cauza de
contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Primarului satului Șestaci,
r-nul Șoldănești – Iacob Guja, privind anularea actului administrativ.
Restituie cauza Curții de Apel Nord pentru soluționarea admisibilității apelului
depus de Primarul satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
5