3r-274/25 — Anularea actulului administrativ

La 2 decembrie 2024, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja cu privire la anularea dispoziției primarului nr. 36 (A) din 3 septembrie 2024 „Cu privire la deschiderea unui cont trezorerial”.

În motivarea recursului a indicat că, consideră încheierea Curții de Apel din 23 septembrie 2025 arbitrară, nelegală și emisă cu încălcarea unor garanții procedurale și constituționale fundamentale.

Notează că, Curtea de Apel a declarat apelul inadmisibil ignorând sau omițând să soluționeze cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate. Această omisiune procedurală, împreună cu aplicarea rigidă a formalismului procedural în contextul unui litigiu de contencios administrativ guvernat de principiul cercetării din oficiu, generează un viciu major de nelegalitate și arbitraritate.

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 din Codul administrativ: „(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 231 din Codul administrativ: „(1) Hotărîrile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel. (2) Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 232 din Codul administrativ: „(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.” 2

Art. 233 din Codul administrativ: „(1) Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit.a)–d) și să indice hotărîrea care se contestă cu apel. (2) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. (3) Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile apelantului.”

Art. 236 din Codul administrativ: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 243 din Codul administrativ: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: c) anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.”

Instanța de recurs examinând argumentele din recursul declarat, în raport cu materialele cauzei și normele de drept pertinente, consideră necesară admiterea recursului cu anularea încheierii contestate și restituirea cauzei instanței de apel la etapa soluționării admisibilității apelului, din motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin hotărârea din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, s-a admis. S-a anulat dispoziția nr. 36(A) din 3 septembrie 2024 ,,Cu privire la deschiderea unui cont trezorerial”.

La 30 iunie 2025, Primarului satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Prin încheierea din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Primarul sat. Șestaci împotriva hotărârii judecătoriei Orhei, sediul Central, din 12 iunie 2025, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art.232 alin. (2) Cod administrativ.

În argumentarea soluției, instanța de apel a notat că, apelul formulat și depus la 30 iunie 2025 de către Primarul sat. Șestaci, împotriva hotărârii judecătoriei Orhei, sediul Central, din 12 iunie 2025, a fost nemotivat, fapt care a fost invocat și în cererea de apel. 3

La fel Curtea de Apel Nord a reținut că, termenul de depunere a apelului motivat pentru Primarul sat. Șestaci, a început a curge din 13 august 2025 și a expirat la 11 septembrie 2025, (zi lucrătoare de joi).

A menționat că, Primarul sat. Șestaci nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de apel nemotivată, fără a evidenția memoriului ilegalității și netemeiniciei hotărârii contestate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată.

Prin urmare, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs apreciază că concluzia instanței de apel este una neîntemeiată.

În acest sens, se atrage atenția că, instanța de apel a interpretat în mod excesiv de formal prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, calificând cererea de apel ca fiind lipsită de motivare, fără a proceda la o analiză reală a conținutului acesteia.

De asemenea, Completul de judecată reține că instanța de apel nu a examinat dacă în cererea de apel formulată de reprezentantul apelantei erau indicate motivele de fapt și de drept ce susțin apelul, deși din conținutul cererii reiese exprimarea dezacordului față de soluția instanței de fond, solicitarea casării hotărârii primei instanțe, precum și prezentarea unei poziții juridice critice față de hotărârea contestată. Or, potrivit art. 211 din Codul administrativ, aceste elemente constituie cerințe esențiale pentru admisibilitatea apelului, iar instanța de apel avea obligația de a le analiza în mod concret.

Instanța de recurs subliniază că mențiunea apelantului din finalul solicitărilor „examinarea apelului nemotivat” nu echivalează automat cu lipsa totală a motivării apelului. Or, instanța de apel a eludat obligația de a analiza cererea de apel din perspectiva conținutului său concret, s-a limitat la constatarea abstractă a lipsei unui act distinct de motivare, fără a examina dacă cele invocate în apel acoperă în mod substanțial criticile aduse hotărârii primei instanțe. O asemenea abordare, orientată exclusiv spre forma cererii, în detrimentul fondului și a intenției reale a apelantului, contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia căile de atac trebuie interpretate în mod funcțional și favorabil accesului la justiție.

În acest context, se atestă că instanța de apel nu a valorificat obligația de a analiza cererea de apel din perspectiva conținutului său concret, ci s-a limitat la constatarea abstractă a lipsei unui act distinct de motivare, fără a examina dacă cele invocate în apel acoperă în mod substanțial criticile față de hotărârea primei instanțe. O asemenea abordare, orientată exclusiv spre forma cererii, în detrimentul fondului și a intenției reale a apelantei, contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia căile de atac trebuie interpretate în mod funcțional și favorabil accesului la justiție.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția asupra importanței majore verificării minuțioase de către instanța de apel a 4 conținutului apelului depus ca nemotivat înainte de a declara inadmisibilă o cerere de apel. În astfel de situații, instanța trebuie să manifeste diligență sporită în analiza documentelor și a circumstanțelor cazului pentru a preveni adoptarea unor soluții eronate care pot afecta drepturile procesuale ale părților. Ignorarea sau aprecierea superficială a probelor poate conduce la denaturarea justiției și la încălcarea principiilor fundamentale care guvernează procesul judiciar.

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că încheierea Curții de Apel Centru a fost pronunțată cu încălcarea principiilor fundamentale de echitate procesuală și cu neglijarea obligației instanței de a analiza în mod efectiv conținutul cererii de apel, motiv pentru care aceasta urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță de apel.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Primarul satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja. Anulează încheierea din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Primarului satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja, privind anularea actului administrativ. Restituie cauza Curții de Apel Nord pentru soluționarea admisibilității apelului depus de Primarul satului Șestaci, r-nul Șoldănești – Iacob Guja. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5