3r-98/23 — anularea actului administrativ

3r-98/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-98/23

2-22071412-01-3r-11042023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud: A. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

7 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând cererea depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja

Iacob cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Șestaci

raionul Șoldănești cu privire la anularea actului administrativ,

c o n s t a t ă :

La 23 mai 2022, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de

chemare în judecată împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești, solicitând

anularea dispoziției primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din 17 martie 2022

,,Cu privire la cumularea unor atribuții”.

Prin hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost admisă

acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

A fost anulată dispoziția primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din

17 martie 2022 ,,Cu privire la cumularea unor atribuții”.

La 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci

raionul Șoldănești a depus apel împotriva hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central.

Prin încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești, pe motiv că

cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ.

La 25 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci

raionul Șoldănești Guja Iacob a depus recurs împotriva încheierii din 13 decembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, totodată solicitând ridicarea excepției de

neconstituționalitate cu sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova referitor

la excepția de neconstituționalitate a prevederilor:

- art. 232 alin. (1) Cod administrativ ,,apelul se depune la instanța de judecată care

a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului

hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după

motivarea hotărîrii, instanței de apel”;

Luând în considerație că Codul administrative nu descrie părțile componente ale

hotărârii de judecată așa cum sunt definite în art. 241 Cod de procedura civila și ținând

cont că art. 195 Cod administrativ prevede aplicarea suplimentară a prevederilor

Codului de procedură civilă la examinarea acțiunii în contencios administrativ

consideră că sunt aplicabile la soluționarea cauzei în care se solicită ridicarea excepției

de neconstituționalitate și prevederile:

- art. 236 alin. (1), (3), (4), (5) lit. a) și b), alin. 6); art. 238 alin. (4); art. 251 alin.

(1); art. 2764 alin. (1); 2934 alin. (1); art. 30812 alin. (1), (2), (3), (4), art. 308 lit. c); art.

362 alin. (1); art. 389 alin. (1), (2), și (4) din Codul de procedură civilă sintagma ,,în

termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii” și sintagma ,,dispozitiv”;

- art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune

motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de

la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul

împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să

soluționeze recursul.

Examinând cererea primarului satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob cu

privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele

considerente.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169- 171.

În conformitate cu prevederile art. 121 CPC, în cazul existenței incertitudinii

privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor

Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează

a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea

unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,

instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra

conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea

întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a)

din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este

ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu

se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei,

însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate

se amână pledoariile.

Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța refuză

ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată

cu fondul cauzei.

Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea

de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege

ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată

admisibilă conform legii.

Conform art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea Constituțională

exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a

decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului,

precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; rezolvă

cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice sesizate de Curtea

Supremă de Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că la 9 februarie

2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 pentru

interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova

(excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în

cazul existenței incertitudinii privind constituționalitate legilor, hotărârilor

Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor

Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său,

instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, este obligată să

sesizeze Curtea Constituțională.

Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie

2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul

concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin

intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva

legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt

încălcate.

Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției

de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la

un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se

va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a

normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit.

a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau

indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor

contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or judecătorii

ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar

în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care întrunește

aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe.

Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții

Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii

prevăzute la art. 121 CPC și § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9

februarie 2016.

În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorul cererii privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că la caz lipsesc temeiuri de admitere a

cererii respective.

Or, reieșind din conținutul art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepția

de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când cererea de chemare în

judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea

de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă

conform legii.

Așa fiind, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că cererea de

apel depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești nu a fost pusă pe rolul Curții

de Apel Chișinău, fiind declarată inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate

poate fi ridicată doar în cazul când cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut

de lege.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de primarul satului Șestaci

raionul Șoldănești cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 121, 195 Cod de procedură civilă, art. 230 Cod

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge cererea depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja

Iacob cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al

Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești cu privire la

anularea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

Dosarul nr. 3r-98/23

2-22071412-01-3r-11042023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud: A. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

DECIZIE

7 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând recursul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja

Iacob,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Șestaci

raionul Șoldănești cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești

împotriva hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 23 mai 2022, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de

chemare în judecată împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești, solicitând

anularea dispoziției primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din 17 martie 2022

,,Cu privire la cumularea unor atribuții”.

Prin hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost admisă

acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

A fost anulată dispoziția primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din

17 martie 2022 ,,Cu privire la cumularea unor atribuții”.

La 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci

raionul Șoldănești a depus apel împotriva hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central.

Prin încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești, pe motiv că

cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ.

La 25 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci

raionul Șoldănești Guja Iacob a depus recurs împotriva încheierii din 13 decembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, prin faptul

că prevederile art. 232 alin. (1) Cod administrativ, în baza căruia cererea de apel a fost

declarată inadmisibilă sunt neconstituționale.

Totodată, a solicitat amânarea examinării cauzei în ordine de recurs.

În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 208 alin. (1) din Codul de procedură civilă, amânarea

procesului se admite doar în cazurile prevăzute de prezentul cod.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, constată că recurentul

primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob nu a invocat niciun motiv

justificativ de amânare a cauzei în ordine de recurs în sensul prevederilor citate, prin

urmare cererea recurentului primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob cu

privire la amânarea examinării cauzei în ordine de recurs urmează a fi respinsă ca

neîntemeiată.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 13 decembrie 2022,

fiind notificată recurentului la data de 16 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin

avizului de recepție al scrisorii recomandate anexat la dosar (f. d. 77). Astfel, recursul

depus la 25 ianuarie 2023, este în termen.

La 11 aprilie 2023, în adresa Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă

acesta recepționând copia recursului (f. d. 97) nu și-a valorificat dreptul procedural de

depunere a referinței.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în speță,

obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de primarul satului Șestaci

raionul Șoldănești, pe motiv că cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul

se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de

zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic.

În contextul dat, este cert că legiuitorul a prevăzut posibilitatea depunerii apelului

separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de depunere a apelului și cel de

prezentare a motivării curg din momente diferite, fapt ce este reglementat de art. 232

din Codul administrativ.

Totodată, regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios

administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile

Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de

judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 27

iulie 2022 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin

care a fost admisă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat,

fiind anulată dispoziția primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din 17 martie

2022 ,,Cu privire la cumularea unor atribuții”.

Totodată, se constată că dispozitivul hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central a fost comunicat primarul satului Șestaci raionul Șoldănești la data

de 2 august 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f. d. 41).

La 21 septembrie 2022, primarul satului Șestaci raionul Șoldănești a solicit

expedierea hotărârii motivate din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Actele cauzei atestă că, la 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

primarul satului Șestaci raionul Șoldănești a depus apel împotriva hotărârii din 27 iulie

2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

termenul de depunere a apelului și-a început curgerea la 28 iulie 2022, ziua imediat

următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 26 august

2022, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului, pe când cererea de apel a fost

depusă la 23 noiembrie 2022, fapt ce denotă exercitarea acestei căi de atac cu încălcarea

termenului stabilit de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, din care considerente instanța

de apel prin încheierea din 13 decembrie 2022, întemeiat a declarat apelul ca fiind

inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, apelul se declară

inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232

alin. (1).

La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile art. 65

alin. (1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în

termenul de prezentare a motivării apelului.

Astfel, în conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană,

din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile

de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele

pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în cazul omiterii unui

termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire

a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, dar numai la

prezentarea probelor și motivelor întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la depunerea

apelului din 23 noiembrie 2022, nu sa solicitat.

La caz, instanța de apel corect a respins argumentul apelantului precum că

hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost recepționată de

către apelant la 3 noiembrie 2022, respectiv termenul de 30 de zile în interiorul căruia

urmează a fi înaintată cererea de apel expiră la 4 decembrie 2022.

Și aceasta deoarece instanța de recurs menționează că termenul de procedură

instituit de legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o

normă imperativă.

Astfel, articolul 232 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul

curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment

– pronunțarea dispozitivului hotărâri.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării hotărârii judecătorești nu

influențează data de când începe să curgă termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii

judecătorești prin depunerea cererii de apel.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că nerespectarea termenului de depunere

a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al

apelantului/recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine

activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consemnează că potrivit

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții procesului de

judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului

său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți.

În această ordine, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel,

urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță

prin depunerea apelului conform prevederilor art. 232 alin. (1) Cod administrativ, fapt

ce la caz a fost ignorant cu desăvârșire.

Contrar celor menționate, s-a constatat că primarul satului Șestaci raionul

Șoldănești nu și-a exercitat dreptul de a depune apelul în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2) lit.

d) Cod administrativ, de a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea

apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că primarul satului Șestaci raionul Șoldănești

nu a depus apelul în termenul stabilit de lege, motiv din care survin sancțiunile

procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, în cazul

admiterii spre examinare a unui astfel de apel, se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție amintește că art. 6

dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile

sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că

„dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai

multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune

administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac

(cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra

Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat că termenul fixat

de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge cererea depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja

Iacob cu privire la amânarea examinării cauzei în ordine de recurs.

Se respinge recursul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja

Iacob.

Se menține încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Șestaci raionul

Șoldănești cu privire la anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron