3r-98/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-98/23 2-22071412-01-3r-11042023 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud: A. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 7 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron examinând cererea depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești cu privire la anularea actului administrativ, c o n s t a t ă : La 23 mai 2022, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești, solicitând anularea dispoziției primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din 17 martie 2022 ,,Cu privire la cumularea unor atribuții”.

Prin hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost admisă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat. A fost anulată dispoziția primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din 17 martie 2022 ,,Cu privire la cumularea unor atribuții”. La 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci raionul Șoldănești a depus apel împotriva hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. Prin încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești, pe motiv că cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

La 25 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob a depus recurs împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, totodată solicitând ridicarea excepției de neconstituționalitate cu sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor: - art. 232 alin. (1) Cod administrativ ,,apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel”; Luând în considerație că Codul administrative nu descrie părțile componente ale hotărârii de judecată așa cum sunt definite în art. 241 Cod de procedura civila și ținând cont că art. 195 Cod administrativ prevede aplicarea suplimentară a prevederilor Codului de procedură civilă la examinarea acțiunii în contencios administrativ consideră că sunt aplicabile la soluționarea cauzei în care se solicită ridicarea excepției de neconstituționalitate și prevederile: - art. 236 alin. (1), (3), (4), (5) lit. a) și b), alin. 6); art. 238 alin. (4); art. 251 alin. (1); art. 2764 alin. (1); 2934 alin. (1); art. 30812 alin. (1), (2), (3), (4), art. 308 lit. c); art. 362 alin. (1); art. 389 alin. (1), (2), și (4) din Codul de procedură civilă sintagma ,,în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii” și sintagma ,,dispozitiv”; - art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Examinând cererea primarului satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente. Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169- 171. În conformitate cu prevederile art. 121 CPC, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Conform art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că la 9 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitate legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.

Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care întrunește aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe. Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii prevăzute la art. 121 CPC și § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016. În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorul cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că la caz lipsesc temeiuri de admitere a cererii respective.

Or, reieșind din conținutul art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii. Așa fiind, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că cererea de apel depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești nu a fost pusă pe rolul Curții de Apel Chișinău, fiind declarată inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazul când cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate. În conformitate cu art. 121, 195 Cod de procedură civilă, art. 230 Cod administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge cererea depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești cu privire la anularea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron Dosarul nr. 3r-98/23 2-22071412-01-3r-11042023 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud: A. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) DECIZIE 7 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron examinând recursul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești cu privire la anularea actului administrativ, împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești împotriva hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, c o n s t a t ă : La 23 mai 2022, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești, solicitând anularea dispoziției primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din 17 martie 2022 ,,Cu privire la cumularea unor atribuții”.

Prin hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost admisă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat. A fost anulată dispoziția primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din 17 martie 2022 ,,Cu privire la cumularea unor atribuții”. La 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci raionul Șoldănești a depus apel împotriva hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. Prin încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești, pe motiv că cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

La 25 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob a depus recurs împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, prin faptul că prevederile art. 232 alin. (1) Cod administrativ, în baza căruia cererea de apel a fost declarată inadmisibilă sunt neconstituționale. Totodată, a solicitat amânarea examinării cauzei în ordine de recurs. În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 208 alin. (1) din Codul de procedură civilă, amânarea procesului se admite doar în cazurile prevăzute de prezentul cod. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, constată că recurentul primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob nu a invocat niciun motiv justificativ de amânare a cauzei în ordine de recurs în sensul prevederilor citate, prin urmare cererea recurentului primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob cu privire la amânarea examinării cauzei în ordine de recurs urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 13 decembrie 2022, fiind notificată recurentului la data de 16 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin avizului de recepție al scrisorii recomandate anexat la dosar (f. d. 77). Astfel, recursul depus la 25 ianuarie 2023, este în termen. La 11 aprilie 2023, în adresa Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă acesta recepționând copia recursului (f. d. 97) nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești, pe motiv că cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. În contextul dat, este cert că legiuitorul a prevăzut posibilitatea depunerii apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de depunere a apelului și cel de prezentare a motivării curg din momente diferite, fapt ce este reglementat de art. 232 din Codul administrativ. Totodată, regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În conformitate cu art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 27 iulie 2022 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care a fost admisă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, fiind anulată dispoziția primarului interimar al satului Șestaci nr. 4 (A) din 17 martie 2022 ,,Cu privire la cumularea unor atribuții”. Totodată, se constată că dispozitivul hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost comunicat primarul satului Șestaci raionul Șoldănești la data de 2 august 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f. d. 41). La 21 septembrie 2022, primarul satului Șestaci raionul Șoldănești a solicit expedierea hotărârii motivate din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Actele cauzei atestă că, la 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, primarul satului Șestaci raionul Șoldănești a depus apel împotriva hotărârii din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenul de depunere a apelului și-a început curgerea la 28 iulie 2022, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 26 august 2022, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului, pe când cererea de apel a fost depusă la 23 noiembrie 2022, fapt ce denotă exercitarea acestei căi de atac cu încălcarea termenului stabilit de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, din care considerente instanța de apel prin încheierea din 13 decembrie 2022, întemeiat a declarat apelul ca fiind inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1). La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile art. 65 alin. (1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului. Astfel, în conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea probelor și motivelor întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la depunerea apelului din 23 noiembrie 2022, nu sa solicitat.

La caz, instanța de apel corect a respins argumentul apelantului precum că hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost recepționată de către apelant la 3 noiembrie 2022, respectiv termenul de 30 de zile în interiorul căruia urmează a fi înaintată cererea de apel expiră la 4 decembrie 2022. Și aceasta deoarece instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă. Astfel, articolul 232 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărâri.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării hotărârii judecătorești nu influențează data de când începe să curgă termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de apel. Prin urmare, instanța de recurs conchide că nerespectarea termenului de depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului/recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. În această ordine, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea apelului conform prevederilor art. 232 alin. (1) Cod administrativ, fapt ce la caz a fost ignorant cu desăvârșire.

Contrar celor menționate, s-a constatat că primarul satului Șestaci raionul Șoldănești nu și-a exercitat dreptul de a depune apelul în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, de a declara apelul inadmisibil. Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că primarul satului Șestaci raionul Șoldănești nu a depus apelul în termenul stabilit de lege, motiv din care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, în cazul admiterii spre examinare a unui astfel de apel, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut.

În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge cererea depusă de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob cu privire la amânarea examinării cauzei în ordine de recurs.

Se respinge recursul depus de primarul satului Șestaci raionul Șoldănești Guja Iacob. Se menține încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Șestaci raionul Șoldănești cu privire la anularea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron