3r-297/25 — privind anularea actului administrativ

La 30 decembrie 2024 Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a intentat acțiune către Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 7.6 din 4 octombrie 2024 cu privire la examinarea unei cereri.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 12 iunie 2025 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Șestaci, r-nul Șoldănești, privind anularea deciziei nr. 7.6 din 4 octombrie 2024 cu privire la examinarea unei cereri.

La 04 iulie 2025 Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob a depus apel, solicitând admiterea cererii de apel împotriva dispozitivului din 12 iunie 2025, pronunțat de Judecătoria Orhei, dispunerea ridicării excepției de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză și remiterea sesizării către Curtea Constituțională în conformitate cu prevederile constituționale și legale în vigoare, înainte de introducerea unui apel motivat.

Curtea de Apel Nord prin încheierea din 08 octombrie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 12 iunie 2025, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art.232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 23 octombrie 2025, Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 08 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel cu obligarea soluționării cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate anterior oricărei decizii de admisibilitate sau fondului apelului.

În motivarea recursului a indicat că, consideră încheierea Curții de Apel Nord din 08 octombrie 2025 arbitrară, nelegală și emisă cu încălcarea unor garanții procedurale și constituționale fundamentale.

Notează că, Curtea de Apel Nord a declarat apelul inadmisibil, ignorând sau omițând să soluționeze cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate. Această omisiune procedurală, împreună cu aplicarea rigidă a formalismului procedural în contextul unui litigiu de contencios administrativ guvernat de principiul cercetării din oficiu, generează un viciu major de nelegalitate și arbitraritate. 1

Art. 231 din Codul administrativ reglementează că: „Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 232 din Codul administrativ stabilește următoarele: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 233 din Codul administrativ statuează că: „Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit.a)– d) și să indice hotărârea care se contestă cu apel. Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile apelantului.”

Art. 236 alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ reglementează că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 242 din Codul administrativ stabilește următoarele: 2 „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 243 alin. (1), lit.c) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.”

Instanța de recurs examinând argumentele din recursul declarat, în raport cu materialele cauzei și normele de drept pertinente, consideră necesară respingerea recursului din motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 12 iunie 2025 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Șestaci, r-nul Șoldănești, privind anularea deciziei nr. 7.6 din 4 octombrie 2024 cu privire la examinarea unei cereri.

La 30 iunie 2025 Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, a depus apel, nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea cererii, ridicarea excepției de neconstituționalitate și remiterea cauzei la Curtea Constituțională înainte de a depune apelul motivat.

Judecătoria Orhei, sediul central la 04 septembrie 2025, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa apelantului hotărârea motivată. (f.d. 69)

Prin încheierea din 08 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art.232 alin. (2) din Codul administrativ.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 08 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin. (2).

Completul de judecată evidențiază că articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ prevede expres că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. 3

În acest context instanța de recurs ține să sublinieze că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de prezentare a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – data notificării hotărârii motivate.

Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul curgerii termenului de prezentare a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 05 septembrie 2025, iar ultima zi fiind data de 06 octombrie 2025, ora 24:00.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Consiliul local Șestaci r- nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, or, nu a prezentat instanței de apel apelul motivat.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că, Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, nu a depus apelul în termenul legal, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Argumentele invocate de Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, precum că instanța de apel a confundat obiectul apelului și a omis să examineze cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, sunt apreciate de către instanța de recurs ca neîntemeiate.

În acest sens completul de judecată a menționat că, obiectul apelului îl constituie hotărârea instanței de fond în ansamblul său, iar nu exclusiv dispozitivul sau, separat, considerentele acesteia. Dispozitivul și motivarea hotărârii formează un tot unitar, dispozitivul reprezentând expresia finală a raționamentului juridic dezvoltat în considerente. Prin urmare, analiza legalității și temeiniciei soluției pronunțate nu poate fi realizată în mod abstract, prin desprinderea artificială a dispozitivului de argumentele care l-au fundamentat.

Astfel, argumentul Consiliului local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, privind pretinsa confuzie dintre dispozitiv și motivare este lipsit de suport juridic și urmează a fi respins ca nefondat.

Totodată, completul de judecată evidențiază, că ridicarea excepției de neconstituționalitate nu poate fi analizată în mod autonom, independent de existența unei căi de atac valabil exercitate, ci este accesorie procedurii pendinte și condiționată de admisibilitatea apelului. 4

În speță, instanța de apel a constatat în mod corect că apelantul nu s-a conformat cerințelor legale privind exercitarea apelului, întrucât nu a depus motivarea apelului în termenul și în forma prevăzute de lege. Or, lipsa motivării atrage sancțiunea inadmisibilității apelului, cu consecința imposibilității instanței de apel de a proceda la examinarea fondului cauzei sau a incidentelor procedurale precum ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte modul și termenul prevăzut de lege, or, termenul de prezentare a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de prezentare a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al Consiliului local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, apelantul avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul motivat în termen. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Consiliul 5 local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 12 iunie 2025.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Consiliul local Șestaci r-nul Șoldănești reprezentat de primarul Guja Iacob, împotriva încheierii din data de 08 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6