3r-307/25 — anularea actului administrativ

La 16 octombrie 2024, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Șestaci, persoana terță Valeriu Zgurean, cu privire la anularea actului administrativ.

Prin hotărârea din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s- a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat. S-a anulat decizia nr. *** din *** a Consiliului local Șestaci, r-nul Șoldănești „Cu privire la reexaminarea unei solicitări verbale”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 08 iulie 2025, prin intermediul poștei electronice, Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cât și cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, solicitând admiterea cererii de apel, admiterea excepției de neconstituționalitate, cu remiterea acesteia Curții Constituționale și casarea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja, pe motiv că apelantul nu a depus motivarea cererii de apel.

La 03 noiembrie 2025, Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel cu obligarea soluționării cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate anterior oricărei decizii de admisibilitate sau fondului apelului în strictă conformitate cu hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016 a Curții Constituționale. 1

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că instanța de apel a apreciat eronat că, nu fost prezentat apelul motivat, or, cererea de apel depusă îndeplinește toate condițiile și cerințele formale și materiale prevăzute de dispozițiile art. 233 și art. 211 alin. (1) lit. a) –d) din Codul administrativ

Recurentul a notat că instanța de apel a declarat apelul inadmisibil, ignorând sau omițând să soluționeze cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate. Această omisiune procedurală, împreună cu aplicarea rigidă a formalismului procedural în contextul unui litigiu de contencios administrativ guvernat de principiul cercetării din oficiu, generează un viciu major de nelegalitate și arbitraritate.

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 din Codul administrativ: „ (5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 231 din Codul administrativ: „(1) Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel. (2) Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 232 din Codul administrativ: „ (1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un 2 termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”

Art. 233 din Codul administrativ: „(1) Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit. a)–d) și să indice hotărârea care se contestă cu apel. (2) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. (3) Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile apelantului.”

Art. 236 din Codul administrativ: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin.(2).”

Art. 243 din Codul administrativ: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: c) anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja, la 03 noiembrie 2025, se consideră depusă în interiorul termenului legal prevăzut la art. 242 din Codul administrativ.

Din lucrările dosarului rezultă că, prin hotărârea din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și s-a anulat decizia nr. *** din *** a Consiliului local Șestaci, r-nul Șoldănești „Cu privire la reexaminarea unei solicitări verbale”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 08 iulie 2025, prin intermediul poștei electronice, Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, 3 reprezentat de primarul Iacob Guja, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cât și cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, solicitând admiterea cererii de apel, admiterea excepției de neconstituționalitate, cu remiterea acesteia Curții Constituționale și casarea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja, pe motiv că apelantul nu a depus motivarea cererii de apel.

În argumentarea soluției, instanța de apel a notat că, apelul formulat și depus la 08 iulie 2025 de către Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja, împotriva hotărârii din 12 iunie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost nemotivat.

De asemenea, Curtea de Apel Nord a reținut că termenul de depunere a apelului motivat pentru Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja, a început a curge din 12 septembrie 2025 și a expirat la 11 octombrie 2025 (zi de sâmbătă), însă având în vedere că este zi nelucrătoare, apelul motivat urma a fi înregistrat la 13 octombrie 2025 ( zi de luni).

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, în pofida obligațiilor sale procesuale, Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja, a eludat să depună motivarea apelului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 22 octombrie 22025 a Curții de Apel Nord, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs, Completul de judecată apreciază că concluzia instanței de apel este una neîntemeiată.

În acest sens, se atrage atenția că, instanța de apel a interpretat în mod excesiv de formal dispozițiile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, calificând cererea de apel ca fiind lipsită de motivare, fără a proceda la o analiză reală a conținutului acesteia.

De asemenea, Completul de judecată reține că instanța de apel nu a examinat dacă în cererea de apel formulată de reprezentantul apelantei erau indicate motivele de fapt și de drept ce susțin apelul, deși din conținutul cererii reiese exprimarea dezacordului față de soluția instanței de fond, solicitarea casării hotărârii primei instanțe, precum și prezentarea unei poziții juridice critice față de hotărârea contestată. 4

Or, potrivit art. 211 din Codul administrativ, aceste elemente constituie cerințe esențiale pentru admisibilitatea apelului, iar instanța de apel avea obligația de a le analiza în mod concret.

Instanța de recurs subliniază că instanța de apel a eludat obligația de a analiza cererea de apel din perspectiva conținutului său concret, s-a limitat la constatarea abstractă a lipsei unui act distinct de motivare, fără a examina dacă cele invocate în apel acoperă în mod substanțial criticile aduse hotărârii primei instanțe. O asemenea abordare, orientată exclusiv spre forma cererii, în detrimentul fondului și a intenției reale a apelantului, contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia căile de atac trebuie interpretate în mod funcțional și favorabil accesului la justiție.

În acest context, se atestă că instanța de apel nu a valorificat obligația de a analiza cererea de apel din perspectiva conținutului său concret, ci s-a limitat la constatarea abstractă a lipsei unui act distinct de motivare, fără a examina dacă cele invocate în apel acoperă în mod substanțial criticile față de hotărârea primei instanțe. O asemenea abordare, orientată exclusiv spre forma cererii, în detrimentul fondului și a intenției reale a apelantei, contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia căile de atac trebuie interpretate în mod funcțional și favorabil accesului la justiție.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția asupra importanței majore verificării minuțioase de către instanța de apel a conținutului apelului depus ca nemotivat înainte de a declara inadmisibilă o cerere de apel. În astfel de situații, instanța trebuie să manifeste diligență sporită în analiza documentelor și a circumstanțelor cazului pentru a preveni adoptarea unor soluții eronate care pot afecta drepturile procesuale ale părților. Ignorarea sau aprecierea superficială a probelor poate conduce la denaturarea justiției și la încălcarea principiilor fundamentale care guvernează procesul judiciar.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că încheierea Curții de Apel Nord a fost pronunțată cu încălcarea principiilor fundamentale de echitate procesuală și cu neglijarea obligației instanței de a analiza în mod efectiv conținutul cererii de apel, motiv pentru care aceasta urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță de apel.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ, 5 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja. Anulează încheierea din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Șestaci, r-nul Șoldănești, persoană terță Valeriu Zgurean privind anularea actului administrativ. Restituie cauza Curții de Apel Nord pentru soluționarea admisibilității apelului depus de Consiliul local Șestaci, r-nul Șoldănești, reprezentat de primarul Iacob Guja. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 6