3r-34/25 — Contestarea actului administrativ

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul central din 13 septembrie 2024 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 17 septembrie 2024 Gunn Oleg, reprezentat de avocatul Aliona Stici, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 13 septembrie 2024, solicitând casarea hotărârii, cu adoptarea unei noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

La data de 23 decembrie 2024 Gunn Oleg, reprezentat de avocatul Natalia Dragan, a prezentat motivarea apelului.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Gunn Oleg, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

La data de 16 ianuarie 2025 Gunn Oleg, reprezentat de avocatul Dragan Natalia a depus recurs împotriva încheierii din 10 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel și emiterea unei noi încheieri prin care să considere în termen apelul motivat.

În motivarea recursului s-a indicat că Gunn Oleg a recepționat hotărârea motivată la data de 20 noiembrie 2024. Susține că termenul a expirat la data de 21 decembrie 2024 și fiind zi de sâmbătă, se consideră termenul limită următoarea zi lucrătoare – 23 decembrie 2024, când a și fost înregistrat apelul, astfel cu respectarea termenului. Se invocă că instanța de judecată nu a expediat avocatului Dragan Natalia hotărârea motivată, aceasta fiindu-i redirecționată de către Gunn Oleg, iar pentru a motiva apelul era necesară să facă cunoștință cu materialele dosarului, care a fost înregistrat la Curtea de Apel Nord pe parcursul zilei de 20 decembrie 2024.

Ulterior, la data de 16 iulie 2025 avocatul Dragan Natalia, a depus supliment la recurs, în care a indicat că hotărârea motivată a fost pronunțată la data de 13 septembrie 2024, ea în calitate de avocat fiind desemnată de Oficiul teritorial din cadrul CNAJGS la data de 03 octombrie 2024. A susținut că nu a participat la examinarea cauzei și după pronunțarea hotărârii motivate era necesar să facă 2 cunoștință cu materialele cauzei. Din data de 03 decembrie 2024 dosarul a fost expediat de la Judecătoria Orhei la Curtea de Apel Nord, astfel că nu a avut acces la dosar, iar la Curtea de Apel Nord dosarul a parvenit pe parcursul zilei de 20 decembrie 2024. Tot în această perioadă Gunn Oleg a fost internat în staționar, astfel că nu putea să comunice cu el. Susține că termenul de 30 de zile, care prin lege este destinat pentru prezentarea motivării apelului, nu a fost posibil de folosit, din motiv că 3 săptămâni, dosarul nu a fost găsit. Consideră că motivarea apelul a depus-o în termen, susținând că nu i-a fost notificată hotărârea motivată de către instanță.

La 29 ianuarie 2025 avocatul Rusnac Aliona, în interesele lui Gunn Oleg a depus recurs suplimentar împotriva încheierii din 10 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel și emiterea unei noi încheieri prin care să repună în termen apelul motivat cu remiterea cauzei spre examinarea apelului la Curtea de Apel Nord.

În motivarea recursului s-a indicat că după pronunțarea dispozitivului hotărârii, Gunn Oleg a depus o cerere prin care a solicitat expedierea hotărârii motivate și avocatului desemnat. Hotărârea motivată i-a fost expediat doar lui Gunn Oleg care a și expediat-o avocatului Natalia Dragan, care urma să depună motivarea apelului. Întrevederea cu avocatul Natalia Dragan a avut loc la data de 09 decembrie 2024. S-a menționat că avocatul nu a avut posibilitatea de a prezenta motivarea apelului, neavând acces la materialele cauzei, deoarece dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Nord la data de 20 decembrie 2024.

La 15 aprilie 2025 Gunn Oleg a depus supliment la recursul împotriva încheierii din 10 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând repunerea în termen a recursului, casarea încheierii contestate, remiterea cauzei la Curtea de Apel Nord pentru examinarea cererii de repunere în termen a apelului.

În motivarea recursului a invocat că, nu a fost respectată de către reprezentanții săi procedura privind repunerea în termen a apelului, iar Curtea de Apel nu s-a expus asupra dreptului său de a fi repus în termen pentru prezentarea motivării apelului, astfel este limitat dreptul său de a fi repus în termen pentru depunerea apelului din culpa reprezentanților săi. A indicat că a depus cerere de repunere în termen pentru prezentarea motivării apelului la data de 27 martie 2025, care a fost expediată la CSJ pentru a fi anexată la dosar.

La 22 aprilie 2025 avocatul Cepoi Ina, în interesele lui Gunn Oleg a depus recurs suplimentar împotriva încheierii din 10 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând repunerea în termen a recursului, casarea încheierii contestate, remiterea cauzei la Curtea de Apel Nord pentru examinarea apelului motivat.

În motivarea recursului a indicat că din data de 04 decembrie 2024 starea sănătății lui Gunn Oleg s-a agravat, iar pe perioada 16.12.2024 – 24.12.2024, a fost internat în spital și deci, nu a fost în stare să depună apelul motivat. Totodată, nici avocatul nu a avut posibilitatea de a motiva apelul, neavând acces la materialele dosarului. Timp de 20 de zile nu se știe unde se afla dosarul, nefiind nici la instanța de fond și neajungând nici la Curtea de Apel Nord.

Susține că instanța de apel, considerând că apelantul trebuia să prezinte apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, urma să aplice 3 prevederile art. 235 Cod administrativ și să stabilească apelantului un termen în vederea înlăturării neajunsurilor din apel – ca cererea să corespundă cerințelor art. 233 alin. (1) și (2) Cod administrativ.

Art. 242 din Codul administrativ : „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”.

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit.a) și b) din Codul administrativ „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care: a) declară recursul inadmisibil”; b) respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ „instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. art. 232 din Codul administrative prevede că: „(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ, „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.

Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil: „(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul 4 destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într- un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, „notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”.

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul central din 13 septembrie 2024 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 17 septembrie 2024 Gunn Oleg, reprezentat de avocatul Aliona Stici, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 13 septembrie 5 2024, solicitând casarea hotărârii, cu adoptarea unei noi prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d. 6 vol II).

La data de 23 decembrie 2024 Gunn Oleg, reprezentat de avocatul Dragan Natalia, a prezentat motivarea apelului, fără a solicita repunerea în termen a apelului (f.d. 25 vol. II).

Materialele cauzei atestă că la 19 noiembrie 2024 instanța de fond a notificat copia hotărârii motivate apelantului Gunn Oleg, precum și avocatului acestuia Aliona Stici, pe adresa electronică indicată de aceștia în cererea de apel nemotivată (f.d. 6, 19 vol. II). La 19 noiembrie 2024 avocatul Aliona Stici a confirmat recepționarea mesajului. La 20 noiembrie 2024 Gunn Oleg a confirmat recepționarea mesajului (f.d. 22 vol. II).

În acest context, instanța de recurs menționează că, în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică, notificarea se consideră ajunsă la destinatar când poate fi accesată de către destinatar. Ține de responsabilitatea destinatarului de a verifica poșta electronică, mai cu seamă când este de interesul său să prezinte un act.

Astfel, hotărârea motivată a fost notificată apelantului Gunn Oleg, prin intermediul poștei electronice la data de 19 noiembrie 2024 și se încadrează în rigorile art. 96 Cod administrativ.

Prin urmare, termenul pentru depunerea motivării apelului a începută să curgă la data de 20 noiembrie 2024, ziua imediat următoare notificării hotărârii motivate și a expirat la data de 19 decembrie 2024, zi de joi. Însă, apelantul a prezentat motivarea apelului la data de 23 decembrie 2024, adică cu depășirea termenului, precum și nu a solicitat repunerea în termen a apelului.

Luând la bază și poziția Curții de Apel Nord privind calcularea termenului depunerii motivării apelului începând cu data recepționării de către Gunn Oleg a hotărârii motivate – 20 noiembrie 2024, în acest caz Colegiul reține că termenul expiră la data de 20 decembrie 2025 (zi de vineri). Respectiv și în acest caz, apelul motivat din 23 decembrie 2024 este tardiv.

Nu poate fi admisă calcularea termenului de 30 de zile, după cum consideră avocatul Natalia Dragan, care, începând a curge la 21 noiembrie 2024, a expirat la 21 decembrie 2024. Or, în acest caz, s-ar fi scurs un termen de 31 de zile.

În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că Curtea de Apel Nord întemeiat a considerat a fi incidente cazului prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ și prin încheierea din 10 ianuarie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de Gunn Oleg.

În acest context, nu este întemeiat argumentul expus în recurs, precum că instanța de fond nu a expediat hotărârea motivată reprezentantului lui Gunn Oleg în această cauză – avocatului Dragan Natalia, fiind obligată să o expedieze. Instanța a expediat hotărârea motivată apelantului Gunn Oleg și avocatului Aliona Stici, despre care erau mențiuni în apelul nemotivat. Conform materialelor dosarului, avocatul Dragan Natalia a înștiințat instanța despre participarea sa odată cu depunerea motivării apelului - la 23 decembrie 2024, la această dată anexând mandatul de avocat. 6

Argumentele recurentului privind întârzierea depunerii motivării apelului, din motivul că avocatul Dragan Natalia nu a avut posibilitatea să facă cunoștință cu materialele dosarului nu constituie temei de casare, dar de repunere în termen a apelului.

Referitor la solicitarea adresată instanței de recurs privind repunerea în termen a cererii de apel motivat, Colegiul reține că repunerea în termen se efectuează de către instanța care efectuează însăși actul de procedură (art. 116 alin. (2) CPC). La caz, examinarea cererii de repunere în termen a apelului ține de competența instanței de apel și nu de recurs.

De asemenea, instanța de recurs apreciază neîntemeiate argumentele recurentului, că instanța de apel, considerând că apelantul trebuia să prezinte apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, urma să aplice prevederile art. 235 Cod administrativ și să stabilească apelantului un termen în vederea înlăturării neajunsurilor din apel – ca cererea să corespundă cerințelor art. 233 alin. (1) și (2) Cod administrativ. În acest sens, instanța de recurs menționează că neprezentarea motivării apelului nu este considerată un neajuns în sensul art. 233 Cod administrativ pentru care instanța ar urma să acorde termen în vederea înlăturării lui. Art. 232 alin. (2) Cod administrativ prevede expres condiția prezentării motivării apelului din momentul notificării hotărârii motivate. Apelantul însuși a indicat în cererea de apel nemotivată că va prezenta motivele de fapt și de drept ale apelului după notificarea acesteia, fapt care s-a realizat prin intermediul poștei electronice.

Astfel, apelantul nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a depus la instanța de apel, motivarea apelului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.

Apelantul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a prezenta motivarea apelului, or fiind conștient că a depus doar apel nemotivat, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de aceștia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ 7 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Guun Oleg, reprezentat de avocații Natalia Dragan, Rusnac Aliona și Cepoi Ina, împotriva încheierii din 10 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Oxana Parfeni Diana Stănilă 8