3r-33/25 — constatrea încălcării dreptului de acces la informatie

La 10 mai 2023, Gunn Oleg, reprezentat de avocatul Lazăr Vitalii, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Șoldănești și Direcției Asistență Socială și Protecție Familiei și Copilului Șoldănești, cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 13 septembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul central, acțiunea în contencios administrativ a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 septembrie 2024, avocatul Lazăr Vitalii, în interesele apelantului Gunn Oleg, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 13 septembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul central, solicitând casarea ei, cu adoptarea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2025 a Curții de Apel Bălți, s-a declarat inadmisibilă cererea de apel declarată de Gunn Oleg împotriva hotărârii din 13 septembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul central.

La 16 ianuarie 2025, în numele recurentului Gunn Oleg, avocata Natalia Dragan a depus recurs împotriva încheierii din 15 ianuarie 2025, solicitând casarea acesteia și emiterea unei încheieri noi de admisibilitate a apelului motivat, ca depus în termen.

La 3 februarie 2025, în numele recurentului Gunn Oleg, avocata Aliona Rusnac a depus un alt recurs împotriva încheierii din 15 ianuarie 2025, solicitând casarea acesteia, repunerea în termen pentru depunerea cererii de apel motivată și remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Nord.

Avocata Aliona Rusnac a susținut că întârzierea depunerii motivării apelului este imputabilă avocatului desemnat și nu recurentului, care a beneficiat de asistență juridică garantată de stat. Gunn Oleg, neavând pregătire juridică, s-a bazat pe avocatul desemnat pentru formularea și depunerea apelului și nu avea posibilitatea de a controla respectarea termenelor. Argumentează că Gunn Oleg a avut prima întrevedere cu avocatul Natalia Dragan abia pe 9 decembrie 2024, moment în care i-a explicat situația și i-a furnizat actele relevante, ceea ce a contribuit la depășirea termenului de depunere a motivării apelului. De asemenea, se menționează că Gunn Oleg a formulat o plângere împotriva avocatului desemnat la Uniunea Avocaților, iar culpa avocatului nu trebuie să afecteze accesul recurentului la justiție. Invocă prevederile art. 65 alin. (1) Cod administrativ, conform căruia o persoană poate fi repusă în termen dacă din motive independente de voința sa nu a putut respecta termenul procedural.

Conform art. 232 din Codul administrativ: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: 2 „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 98 din Codul administrativ: „Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia. Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat conform art.46, notificările se adresează reprezentantului împuternicit imediat ce acesta sau persoana reprezentată prezintă o procură sau o împuternicire în baza semnăturii electronice în acest sens. În cazul mai multor reprezentanți legali sau împuterniciți este suficientă notificarea unuia dintre ei. Dacă reprezentantul legal sau împuternicit reprezintă mai mulți participanți, acestuia i se notifică atâtea exemplare sau copii de înscrisuri de notificat câți participanți reprezintă.”

Cu privire la fondul recursului, Completul de judecată consideră necesară o recapitulare a succesiunii evenimentelor relevante pentru examinarea cauzei. 3

La 10 mai 2023, Gunn Oleg, reprezentat de avocatul Lazăr Vitalii, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Raional Șoldănești și Direcției Asistență Socială și Protecție Familiei și Copilului Șoldănești, solicitând constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 13 septembrie 2024, Judecătoria Orhei, sediul central, a respins cererea ca neîntemeiată.

La 26 septembrie 2024, în interesele apelantului Gunn Oleg, avocatul Lazăr Vitalii a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 13 septembrie 2024.

Hotărârea motivată a fost notificată reprezentantului apelantului (avocatului Lazăr Vitalii) la 29 noiembrie 2024 (f.d.145 verso) și apelantului Gunn Oleg la 4 decembrie 2024, prin poștă terestră (f.d.147). Răspunsul recurentului la e-mailul de notificare (f.d.166 verso) confirmă că acesta a primit hotărârea, excluzând orice dubiu asupra momentului de la care începe să curgă termenul pentru depunerea motivării apelului. Astfel, este indubitabil că termenul de 30 de zile s-a împlinit la 3 ianuarie 2025.

La 6 ianuarie 2025, avocata Natalia Dragan a depus motivarea apelului.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2025, Curtea de Apel Bălți a declarat apelul inadmisibil pe motiv de tardivitate, în temeiul art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La 16 ianuarie 2025, avocata Natalia Dragan a depus recurs împotriva încheierii.

La 3 februarie 2025, avocata Aliona Rusnac a depus un al doilea recurs, invocând culpa avocatului desemnat și solicitând repunerea în termen pentru depunerea motivării apelului.

Analizând motivele recursurilor, Completul de judecată reține că hotărârea motivată a fost notificată apelantului la 4 decembrie 2024, astfel că termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului s-a împlinit la 3 ianuarie 2025. Din materialele dosarului rezultă că motivarea apelului a fost depusă la 6 ianuarie 2025, adică peste termenul legal.

În recursuri se susține că întârzierea a fost cauzată de faptul că hotărârea motivată nu a fost transmisă direct avocatului desemnat, Natalia Dragan, și că accesul la dosar a fost întârziat din cauza transmiterii acestuia către Curtea de Apel abia la 20 decembrie 2024. Completul constată că, deși această situație ar putea ridica dificultăți în exercitarea dreptului la apel, ea nu exonerează apelantul de obligația de a respecta termenele legale. 4

Cu privire la solicitarea de repunere în termen, formulată prin recursul depus de avocata Aliona Rusnac, Completul de judecată reține că, în lipsa unei cereri exprese de repunere în termen depuse în fața instanței de apel, acest aspect nu poate fi examinat de instanța de recurs. Potrivit art. 65 alin. (1) Cod administrativ, partea interesată trebuie să solicite în mod expres repunerea în termen, indicând motivele justificate ale imposibilității respectării acestuia. Nici apelantul Gunn Oleg, nici avocații săi nu au formulat o asemenea cerere în fața Curții de Apel Bălți, ceea ce face imposibilă reevaluarea tardivității apelului în această fază a procesului.

Cu privire la obligația părții de a acționa cu diligență în proces, Completul de judecată reține că orice parte într-un proces este obligată să acționeze cu diligență pentru apărarea drepturilor sale. Asistența juridică garantată de stat nu exonerează partea de responsabilitatea supravegherii derulării procesului și a respectării termenelor procedurale. Faptul că recurentul a beneficiat de reprezentare juridică încă din faza apelului nu îl absolvă de obligația de a se asigura că avocatul său îndeplinește cerințele procedurale, iar schimbarea avocatului nu poate justifica ignorarea termenului legal pentru motivarea apelului.

Referitor la plângerea recurentului împotriva avocatului desemnat, Completul observă că Gunn Oleg a formulat o plângere împotriva avocatei Natalia Dragan la Uniunea Avocaților, invocând faptul că aceasta nu a depus motivarea apelului în termen. Cu toate acestea, instanța subliniază că eventualele sancțiuni disciplinare aplicabile avocatului nu au efect asupra termenelor legale din procesul civil. Plângerea depusă nu poate constitui un temei pentru casarea încheierii atacate, întrucât culpa reprezentantului legal este imputabilă părții pe care o reprezintă.

Referitor la invocarea principiului accesului la justiție, Completul subliniază că respectarea termenelor procedurale este un element esențial al securității juridice și al bunei administrări a justiției. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că impunerea unor termene pentru exercitarea căilor de atac nu constituie, în sine, o încălcare a art. 6 CEDO, atâta timp cât acestea sunt previzibile și rezonabile și nu creează un obstacol disproporționat pentru părți.

În speță, recurentului i-a fost asigurat accesul la justiție și a avut la dispoziție termenul legal de 30 de zile pentru motivarea apelului, termen care a fost depășit. Faptul că avocatul desemnat nu a acționat cu diligență nu poate constitui un motiv pentru încălcarea regulilor clare privind termenele de procedură. 5

Completul constată că instanța de apel a aplicat corect dispozițiile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, declarând apelul inadmisibil din cauza depășirii termenului legal pentru depunerea motivării acestuia. Argumentele recursurilor nu justifică casarea încheierii atacate, iar recurentul nu a invocat circumstanțe excepționale care să permită derogarea de la regulile generale privind termenele de procedură.

Din aceste considerente, în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursurile declarate de Gunn Oleg prin intermediul avocatelor Natalia Dragan și Aliona Rusnac și menține încheierea din 15 ianuarie 2025 a Curții de Apel Bălți. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 6