2ra-1057/24 — încasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constitie temei de casare a acesteia
2ra-1057/24 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Irina Mincev împotriva lui Ion Mutruc
(încasarea prejudiciului material și moral)
împotriva deciziei din 30 mai 2024 a Curții de Apel Bălți
Dosarul nr: 2ra-1057/24
Nr. PIGD 2-23091875-01-2ra-19092024
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a acesteia.
Judecătoria Bălți, sediul Central – jud. A. Roșca
Curtea de Apel Bălți - jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ion Mutruc, reprezentat de
avocata Violina Munteanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 iunie 2023, Irina Mincev a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ion Mutruc, solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de
400 lei și a prejudiciului moral în cuantum de 10 000 lei, cauzate prin contravenție,
precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, prin decizia Inspectoratului
de Poliție mun. Bălți, pârâtul Ion Mutruc a fost recunoscut vinovat și tras la
răspundere contravențională pentru contravențiile prevăzute de art. 78 alin. (1) și
art. 104 Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea amenzii în mărime de 33
unități convenționale, echivalentul sumei de 1 650 lei.
La 19 mai 2023, în urma unui conflict apărut pe palierul imobilului situat
pe str. xxxx xxxx, pârâtul a agresat-o fizic, aplicându-i lovituri în zona feței și
capului și deteriorându-i hainele, fapte confirmate prin raportul de constatare
medico-legală. Ca urmare a agresiunii, reclamantei i-au fost cauzate dureri fizice
și suferințe morale, inclusiv agravarea stării de sănătate, fiind necesară acordarea
asistenței medicale.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 10 octombrie 2023,
acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasate de la Ion Mutruc, în beneficiul Irinei
Mincev, prejudiciul material de 369 lei, prejudiciul moral de 5 000 lei și
cheltuielile de judecată de 4 000 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 octombrie 2023, Ion Mutruc, reprezentat de avocata Violina
Munteanu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul
Central din 10 octombrie 2023. Ulterior, la 5 februarie 2024, a depus apelul
motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și remiterea cauzei
spre rejudecare, invocând că, potrivit informației din 17.11.2023 eliberată de
Agenția Servicii Publice, domiciliul său este înregistrat în xxxx xxxx, motiv pentru
1
care cauza ar fi fost examinată în lipsa sa, fără ca acesta să fi avut cunoștință de
existența procesului, fiind astfel privat de dreptul de a-și exercita apărarea.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 30 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea
de apel și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 10 octombrie
2023.
Instanța de apel a reținut că dezacordul apelantului față de hotărârea
instanței de fond se întemeiază exclusiv pe pretinsa lipsă a citării legale.
Examinând aceste susțineri, instanța de apel a constatat că apelantul a fost citat la
adresa indicată în cererea de chemare în judecată – xxxx xxxx–, iar corespondența
expediată a fost returnată cu mențiunea „nereclamat”.
Potrivit art. 106 din Codul de procedură civilă, nereclamarea citației se
asimilează citării legale, iar neprezentarea părții legal citate nu împiedică
examinarea cauzei. În aceste condiții, instanța de fond a dispus suplimentar citarea
apelantului prin publicitate, în conformitate cu art. 108 din Codul de procedură
civilă.
Totodată, din materialele cauzei rezultă că apelantul nu a prezentat probe
care să confirme că, la data examinării cauzei, locuia efectiv în xxxx xxxx.
Dimpotrivă, probele administrate demonstrează că acesta locuia de facto în mun.
xxxx, aspect confirmat inclusiv prin cererile depuse personal și prin corespondența
recepționată la adresa menționată, în timp ce citațiile expediate la adresa din xxxx
au fost returnate cu mențiunea „plecat”.
În același timp, instanța de apel a reținut că apelul reprezintă o continuare a
judecării cauzei, apelantul având posibilitatea de a prezenta probe noi în această
etapă procesuală. Prin urmare, susținerile privind încălcarea dreptului la apărare
au fost apreciate ca nefondate și neprobate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 septembrie 2024, Ion Mutruc, reprezentat de avocata Violina
Munteanu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 mai
2024, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de apel a stabilit
incomplet circumstanțele de fapt și a aplicat eronat normele de drept procesual,
întrucât nu a verificat legalitatea citării sale în etapa judecării cauzei în fond. S-a
invocat că, potrivit informației din 17.11.2023 eliberate de Agenția Servicii
Publice, domiciliul recurentului este în xxxx xxxx, adresă la care nu a fost citat,
cauza fiind examinată în lipsa sa, solicitând remiterea cauzei spre rejudecare în
2
prima instanță, într-un alt complet de judecată, pentru a i se asigura posibilitatea
efectivă de a-și exercita drepturile procesuale și de a prezenta probe în susținerea
poziției sale.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat în ședință
publică la 30 mai 2024, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată
participanților la proces la 22 iulie 2024 (f.d.89). Prin urmare, recursul declarat de
Ion Mutruc, reprezentat de avocata Violina Munteanu, la 19 septembrie 2024 se
consideră depus în termen (a se vedea pct. 14).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al
3
recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale
de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor
instanțelor de apel.
Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie
să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să
evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de
procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a
examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin
urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare,
nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau
caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.
În speță, recursul declarat Ion Mutruc se limitează la reiterarea situației de
fapt și a unor norme generale considerate relevante, argumente care au fost deja
invocate și examinate în cadrul apelului. Recurentul nu indică încălcări concrete
ale normelor de drept material sau procedural și nici vicii esențiale de procedură
care să justifice răsturnarea soluției instanței inferioare. O asemenea abordare nu
întrunește exigențele testului de admisibilitate, iar examinarea recursului în aceste
condiții ar echivala cu exercitarea unui control din oficiu, inadmisibil în cadrul
competenței Curții Supreme de Justiție.
Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de
soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze
recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce
justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs
nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Mutruc, reprezentat de avocata
Violina Munteanu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
4