2ra-663/23 — repararea prejudiciului material si moral prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-663/23 — repararea prejudiciului material si moral prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Procuratura
Generală,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ruslan Antoniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii
Ministerul Finanțelor și Procuratura Generală, cu privire la repararea
prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,
împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-663/23
2-21039384-01-2ra-03052023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central: jud. A. Roșca
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți: jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu
10 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă
de Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 martie 2021, Ruslan Antoniuc a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Ministerul
Finanțelor și Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală,
ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 07 decembrie 2017,
Procurorul, Lilian Diaconu, a emis ordonanță privind începerea urmăririi
penale în baza art. ****** din Codul penal, pe faptul amestecului în înfăptuirea
urmăririi penale, adică amestecul, sub orice formă, în activitatea de urmărire
penală cu scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a
cauzei penale, săvârșită cu folosirea situației de serviciu, cauza penală nr.
******.
La 07 decembrie 2017, ora 15:30 reclamantul a fost reținut în biroul
de serviciu, de organul de drept, în acest sens fiind întocmită ordonanța
de reținere a persoanei și procesul - verbal de reținere din ******.
În rezultatul acțiunilor procesual penale, a fost reținut pentru 72 ore
și escortat din mun. Bălți în izolatorul CNA din Chișinău.
Prin ordonanța din ******a Procurorului General, s-a dispus
efectuarea în continuare a urmăririi penale pe cauza nr. ****** de către
Procuratura Anticorupție.
Prin ordonanța din ******a Procuraturii Anticorupție, a fost pus sub
învinuire, încriminându-i comiterea infracțiunii prevăzute de art. ****** din
Codul penal.
La 08 decembrie 2017, în privința sa a fost aplicat arest preventiv
pentru 30 zile și a fost transferat în Penitenciarul nr.13 Chișinău. Prin decizia
din 04 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău recursul apărării a fost
respins și menținută încheierea primei instanțe din 08 decembrie 2017.
La 11 decembrie 2017, avocatul Mihaela Prepelița a depus cerere de
revocare a măsurii preventive- arestul, însă prin ordonanța din 15 decembrie
2017 a Procuraturii Anticorupție, s-a respins cererea apărării.
Urmărirea penală a fost efectuată de la ****** până la ******.
Prin încheierea 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, s-a admis cererea avocatei Mihaela Prepelița și înlocuită măsura
preventivă, arestul preventiv, cu liberarea provizorie sub control judiciar
pe un termen de 30 zile.
1
La 22 decembrie 2017, avocata Mihaela Prepelița a depus cerere la
Procuratura Anticorupție, solicitând anularea ordonanței de pornire a cauzei
penale și declararea nulității actelor procedurale efectuate la 07 decembrie
2017 în cadrul cauzei penale.
Prin ordonanța din 26 decembrie 2017 a Procuraturii Anticorupție, s-a
respins cererea depusă de avocata Mihaela Prepelița.
La data de 12 ianuarie 2018, reclamantului i-a fost înaintată altă
învinuire pe circumstanțe identice.
Conform ordonanței din 12 ianuarie 2018 a Procuraturii Anticorupție, a
fost pus sub învinuire pe componența de infracțiune prevăzută de art.
****** din Codul penal, adică determinarea prin constrângere a martorului
la depunerea de declarații mincinoase în cadrul procesului penal nr. ******.
În aceeași zi, a primit rechizitoriul și a făcut cunoștință cu materialele
dosarului împreună cu apărătorul său. În procesul-verbal de finisare a dosarului
penal apărătorul a solicitat încetarea dosarului penal pe motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
Dosarul penal a fost examinat la Judecătoria Bălți de la ****** până
la ******, în total 14 ședințe de judecată.
Prin sentința din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, s-a încetat
procesul penal, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a casat
sentința, inclusiv din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care Antoniuc Ruslan a fost
achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. ****** din Codul penal
din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Termenul de
judecare a cauzei în ordine de apel a fost de la 25 octombrie 2018 – 19
februarie 2020, în total 14 ședințe de judecată.
Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a
declarat inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura
Anticorupție, Vladislav Bobrov, ca fiind vădit neîntemeiat.
Reclamantul a subliniat că, prin acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală, i s-a încălcat dreptul la prezumția nevinovăției, la libertate, la
proprietate, la integritate psihică, la onoare și reputație profesională. În
consecința acțiunilor ilicite ale procurorilor implicați pe caz și a judecătorilor
care au examinat arestul în baza unor probe insuficiente, i-a fost cauzat
un prejudiciu material sub formă de salariu ratat, pentru perioada de reținere în
sumă de 17992, 80 de lei, sub formă de cheltuieli suportate pentru asistența
juridică în mărime de 33000 de lei, sub formă de cheltuieli suportate în
legătură cu citațiile la organul de urmărire penală și instanțele judecătorești în
mărime de 2000 de lei. La etapa urmăririi penale a achitat avocatului suma
de 5000 de lei pentru servicii juridice, conform contractului și actului de
predare-primire a serviciilor juridice nr.01 din 12 ianuarie 2018 și bonului de
plată seria ******.
În prima instanță la Judecătoria Bălți dosarul penal a durat din
****** până la ****** fiind petrecute 14 ședințe de judecată la care au fost
2
audiați 7 martori, iar fiecare ședință de judecată a durat mai mult de 2 ore.
Avocatul său a participat la 11 ședințe de judecată, deplasându-se din mun.
Chișinău, unde își are sediul CA „Prepeliță Mihaela”, pregătind poziția de
apărare și susținerile orale în scris, cereri, plângeri, referințe, recursuri în
dosarul penal.
Pentru instanța de fond a suportat cheltuieli pentru asistența juridică în
mărime de 16000 de lei, care se confirmă prin actul de predare-primire a
serviciilor juridice nr. ****** din ******și bonul de plată seria ******. În
această sumă s-a inclus și deplasarea avocatului din mun. Chișinău la
Judecătoria Bălți. Pentru examinarea cauzei în instanța de apel a suportat
cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 9000 lei, care se confirmă prin
actul de predare-primire nr. ****** din ******și bonul de plată seria ******.
Pentru examinarea cauzei în ordine de recurs, a suportat cheltuieli pentru
asistență juridică în mărime de 3000 de lei, ce se confirmă prin bonul de plată
seria ****** și actul de predare-primire a serviciilor juridice nr.01 din 23
octombrie 2020.
Reclamantul a menționat că, din cauza acțiunilor ilicite ale organului
de urmărire penală a fost impus în circumstanțe contrare voinței sale de a-
și lua concediu din cont propriu, pentru a se prezenta la organele de
drept în legătura cu investigarea faptelor de urmărire penală îndreptate
împotriva sa. În consecință i s-a cauzat un prejudiciu material cu titlu de
venit ratat din salariu pe care urma să-l primească în condițiile neafectării
drepturilor sale de către acțiunile ilicite ale organelor de drept.
Mai indică că, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, i s-
a încălcat dreptul la onoare și reputație profesională. Anterior nu a avut
încălcări ale legii sau a ordinii publice, fiind caracterizat ca un bun
profesionist și ca o persoană onorabilă care respectă legea. Astfel, i-a fost
cauzat un prejudiciu moral cu o gravitate mare, evaluat în mărime de 1
000.000 de lei.
Acțiunile ilicite ale organelor de drept comise față de reclamant, au jucat
un rol negativ în viața și activitatea profesională, cauzându-i un prejudiciu
moral exprimat prin nervozitate, stres, interogări permanente atât a
reclamantului, cât și membrilor familiei sale, cu provocarea suferințelor fizice
și retrăiri psihice.
Prejudiciul moral se probează și prin răspândirea informației
calomnioase în presă despre acțiunile directorului SA „FEE NORD” , care
au adus atingeri imaginii sale pe plan social și profesional și au lezat
grav onoarea sa ca administrator/director de companie, profesionist în
domeniul său și ca persoană publică, care urmează a fi reparat de stat, cu
încasarea ulterioară a sumelor în ordine de regres conform art. 20 din Legea
nr.1545 din 25 februarie 1998.
În acea perioadă a fost defăimat în fața colegilor de serviciu care erau și
ei intimidați cu audieri la Procuratura Anticorupție și cu amenințări că vor fi și
ei închiși „la podval” dacă nu vor declara împotriva directorului.
Totodată, Procuratura Anticorupție a înaintat demers către Ministerul
Economiei, prin care a solicitat suspendarea reclamantului din funcția de
3
director general al SA „FEE-NORD” până la finisarea dosarului penal în
instanța de judecată. Însă, Consiliul de administrare al SA „FEE-NORD a
respins solicitarea. Văzând că scopul nu a fost atins, Procuratura
Anticorupție a înaintat demers repetat o dată cu finisarea urmării penale și
transmiterii dosarului în judecată și de această dată demersul nu a fost executat
de către Consiliul de Administrare.
În presă au fost publicate informații defăimătoare referitor la faptul că
reclamantul a fost reținut pentru faptul că intimida martorii, că este complice la
presupusele infracțiuni comise de fostul director al SA „FEE-NORD”. În
presă se indică numele martorului presupus intimidat de către reclamant,
numele fostului director și informația că pe numele său sunt deschise mai multe
dosare penale. A fost dezvăluit public ordinul nr. ******din ****** și
difuzată informație greșită precum că reclamantul l-ar fi mustrat pe martorul
******, fapt care nu corespunde adevărului.
Toate acestea au fost publicate pe mai multe site-uri de internet în data
de 08 decembrie 2017 cu scopul de a influența opinia publică și a da o
rezonanță artificială cazului.
Declarația Procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari,
la momentul investigării cauzei, precum că reclamantul, șeful SA „FEE-
NORD”, a fost reținut pentru complicitate de infracțiune, a fost, în mod clar,
o declarație cu privire la vinovăția sa, care, mai întâi de toate, a încurajat
publicul să îl considere vinovat și, în al doilea rând, a prejudecat aprecierea
faptelor de către autoritatea judiciară competentă. Prin urmare, a avut loc o
violare a articolului 6 § 2 al Convenției.
De asemenea, i s-a cauzat un prejudiciu moral exprimat prin suferințe de
ordin psihic și fizic, disconfort emoțional, retrăire, nervozitate, îngrijorare
pentru libertatea sa, pentru situația cu acuzarea nefondată care i se aducea
pe parcursului urmăririi penale și judecării cauzei, cu presiunile psihologice
care se exercitau asupra sa, bunăoară reclamantul a refuzat să dea parola la
telefonul său mobil pentru a fi deschis, fapt pentru care a fost supus unor
umilințe în biroul de lucru al procurorului. Astfel i-a fost cauzat un prejudiciu
moral care se exprimă prin suferințe psihice, modificări în sfera emoțională
care puteau duce la dezvoltarea unei boli.
În cazul prejudiciilor morale, despăgubirile acordate reprezintă o
încercare de compensare echitabilă a suferințelor psihice și fizice, a vătămărilor
aduse drepturilor persoanei, în raport de anumite criterii, cum este situația
de fapt, de natura atingerilor aduse, de intensitatea vătămării, de persoana
celui prejudiciat, de măsura în care a fost afectată viața sa sub toate aspectele -
familial, social, profesional.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe
dispozițiile art. 3 alin. (1), lit a), art. 6, art.10, art.11 al Legii privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești
nr. 1545 din 25 februarie 1998, art. 19, art. 2007, art. 2025, art. 2036, art.
2037 din Codul civil, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
4
Reclamantul a solicitat încasarea din contul bugetului de stat al
Republicii Moldova, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul
Ministerului Justiției, a sumei de 17992,8 de lei cu titlu de prejudiciu
material sub formă de salariu ratat cauzat de acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală și a procurorilor, a sumei de 33 000 de lei cu titlu de
prejudiciu material sub formă de cheltuieli suportate pentru asistența
juridică, a sumei de 1 000 000,00 de lei cu titlu de compensație echitabilă
pentru prejudiciu moral legat de afectarea integrității psihice și încasarea sumei
de 1000000,00 de lei cu titlu de compensație echitabilă pentru prejudiciul
moral legat de afectarea onoarei și reputației profesionale.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 09 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Antoniuc.
S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției, în beneficiul lui Ruslan Antoniuc salariul ratat în sumă de 17 992,80
de lei, prejudiciul material compus din asistența juridică acordată în cauza
penală în sumă de 33 000 de lei, prejudiciul moral în sumă de 50 000 de lei și
cheltuielile de judecată compuse din efectuarea expertizei în sumă de 30 000 de
lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 08 iulie 2022, Procuratura Generală a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 09 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând
admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel depusă de Procuratura Generală și s-a menținut hotărârea din 09
iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat cu
certitudine că Ruslan Antoniuc a fost urmărit penal neîntemeiat, fiind reținut, i
s-au aplicat măsuri preventive sub formă de arest și declarație de a nu părăsi
localitatea în cadrul cauzei penale în care ulterior prin decizie definitivă și
irevocabilă a fost achitat.
Prin urmare, Ruslan Antoniuc este în drept de a pretinde repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești în baza Legii nr. 1545, or, la caz,
faptul că reclamantul a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
******din Codul penal este o dovadă suficientă, care denotă tragerea ilicită a
persoanei la răspunderea penală.
5
Instanța de apel a stabilit că prin acțiunile întreprinse de organul de
urmărire penală și de procuratură față de reclamantul Ruslan Antoniuc, i-au
cauzat acestuia un prejudiciu material și moral, din care considerent Statul
poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat astfel.
Instanța de apel a notat că, la 10 decembrie 2017, Ruslan Antoniuc,
deținând funcția de director general al SA „FEE-Nord” a depus Consiliului
societății cerere prin care informează că nu se va putea prezenta la serviciu pe
perioadă de 30 zile din motive întemeiate, fiind anexate copia ordonanței de
reținere din ******, copia procesului-verbal de reținere din ******și copia
încheierii judecătorești din ****** (f.d. 13). Prin cererea din 19 decembrie
2017, Antoniuc Ruslan a solicitat acordarea concediului neplătit pentru
perioada 21 decembrie 2017-31 decembre 2017 ( f.d. 75).
Prin hotărârile din ******și din ******ale Consiliului SA „FEE-Nord”
s-a acceptat cererea de concediu neplătit a lui Ruslan Antoniuc pentru perioada
11-20 decembrie 2017 și prelungirea concediului pentru perioada 21-31
decembrie 2017 (f.d. 74, 76-77). Aflarea intimatului, Ruslan Antoniuc, în
concediu neplătit în perioada 11 decembrie 2017-31 decembrie 2017 se
confirmă și din copia tabelului de pontaj întocmit de SA „FEE-Nord” pentru
luna decembrie 2017 ( f.d. 78).
Conform informației nr.01-10 din 13 ianaurie 2021 eliberată de SA
„FEE-Nord”, Ruslan Antoniuc, în perioada aflării în concediu din cont propriu
pe o perioadă de 14 zile lucrătoare, nu a beneficiat de un venit sub formă de
salariu total în sumă de 17992,8 lei ( f.d. 72).
Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiată soluția instanței de
fond privind admiterea pretenției cu privire la încasarea prejudiciului material
în sumă de 17992,80 de lei cu titlu de prejudiciu material sub formă de salariu
ratat, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale
procuraturii.
Cu referire la pretenția reclamantului privind încasarea sumei de 33000
de lei cu titlu de prejudiciu material sub formă de cheltuieli suportate pentru
asistența juridică cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și
ale procuraturii, instanța de apel a reținut că, la materialele cauzei sunt anexate
copiile bonurilor de plată cu nr. ****** din ******, nr. ****** din ******și
cu nr. ****** din ******, ce confirmă achitarea de către Ruslan Antoniuc
avocatei Mihaela Prepelița a sumei totale de 36000 de lei pentru acordarea
asistenței juridice, în baza contractelor nr. ****** din ******, nr. ****** din
******și nr. ****** din ****** (f.d. 87-89), serviciile juridice prestate se
confirmă și prin actele de predare-primire nr. ****** din ******, nr. ******
din ******, nr. ****** din ******și nr. ******din ****** (f.d. 83-86).
Instanța de apel a considerat întemeiată pretenția reclamantului privind
recuperarea prejudiciului cauzat în mărime de 33000 de lei sub formă de
cheltuieli pentru asistență juridică în cadrul cauzei penale nr. ******, motiv
din care a menținut hotărârea contestată în partea încasării sumei solicitate cu
titlu de prejudiciu material cauzat.
Cu referire la prejudiciul moral solicitat, instanța de apel a constatat că
reclamantul, la ******a fost reținut, la ******a fost aplicată măsura preventivă
6
sub formă de arest, ******a fost înlocuită măsura preventivă aplicată cu
liberarea provizorie sub control judiciar, a fost pus sub învinuire, cauza penală
a fost examinată în instanțele de judecată până la ******, când prin decizia
irevocabilă a Curții Supreme de Justiție s-a decis inadmisibilitatea recursului
ordinar declarat de procurorul în Procuratura Anticorupție, Vladislav Bobrov
ca fiind vădit neîntemeiat, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de
Apel Bălți, prin care s-a achitat Ruslan Antoniuc în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.314 alin. (1) din Codul penal din motiv că nu s-a constatat
existența infracțiunii. Astfel în perioada de la ******până la ******, acesta a
suportat suferințe psihice, fiindu-i cauzat un prejudiciu atât imaginii
profesionale, cât și reputației acestuia, deoarece fiind director general al SA
„FEE-Nord”, era o persoană cunoscută nu doar în localitate, dar și la nivel
național, or, despre presupusa infracțiune în săvârșirea căreia a fost învinuit
reclamantul au fost publicate mai multe articole în mass-media ( f.d. 90-97).
În susținerea prejudiciului moral cauzat, reclamantul a prezentat raportul
de expertiză psihologică judiciară nr. ******din ******, în care expertul a
constatat fără careva dubii că acțiunile organului de urmărire penală, a
procuraturii și a instanțelor judecătorești i-au cauzat lui Ruslan Antoniuc
enorme leziuni de ordin psihomoral, fiind diagnosticat cu tulburare de stres
post-traumatic ( f.d. 142-156).
Respectiv, instanța de apel a constatat că reclamantul a avut de suferit
moral pe parcursul urmăririi penale și ulterior la examinarea cauzei în
instanțele judecătorești, iar conform legislației ce reglementează repararea
prejudiciului moral, acesta se repară indiferent de culpa persoanelor cu funcție
de răspundere din organele de urmărire penală.
Luând în considerație prejudiciul moral cauzat reclamantului și
conducându-se de prevederile art. 373 alin. (6) din Codul de procedură civilă,
potrivit cărora apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație
mai dificilă decât aceea din hotărîrea atacată cu apel, și luând în considerație că
Ruslan Antoniuc nu a contestat hotărârea primei instanțe, instanța de apel a
concluzionat de a menține hotărârea contestată și în partea admiterii parțiale a
pretenției privind încasarea prejudiciului moral și anume în cuantum de 50000
de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Procuratura
Generală a declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții
de Apel Bălți și a hotărârii din 09 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de
apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care
cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.
SOLICITAREA RECURENTULUI
7
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în cererea de apel, invocând că instanțele inferioare nu au aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și
s-a interpretat eronat legea.
La 07 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia
cererii de recurs depusă de Procuratura Generală, creând astfel participanților
la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,
cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Procuratura Generală a fost depus până la data
intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01
septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
8
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 15 noiembrie 2022. Decizia motivată
din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, prin intermediul
poștei electronice, Procuraturii Generale, la 09 februarie 2023, fapt ce se
confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei ( vol.
I, f.d 217).
Astfel, cererea de recurs depusă de Procuratura Generală, la 05 aprilie
2023, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului.
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat Procuratura
Generală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta
nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul
de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau
9
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Procuratura Generală, conține obiecții de fapt și de drept,
similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate
de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere
a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Procuratura
Generală, ca fiind inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit.
a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Procuratura Generală, împotriva
deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
10
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Diana Stănilă
Judecători Gheorghe Statulat
Oxana Parfeni
11