2ra-530/24 — Încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație.

La 16 decembrie 2022, Grigore Copacinschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Moara de Piatră, r-l Drochia prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție în mărim de 3 000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 27 aprilie 2021, în baza Legii nr.198/2000 privind accesul la informație, a solicitat Primăriei s. Moara de Piatră furnizarea unor informații de interes public. Întrucât primăria nu a prezentat informația în termenul legal, acesta s-a adresat instanței, cerând constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizorului de a oferi un răspuns complet la cererea nr. 39 din 27 aprilie 2021.

La 9 noiembrie 2021, Judecătoria Drochia, sediul Central, a admis acțiunea reclamantului și a constatat limitarea dreptului de acces la informație, obligând Primăria Moara de Piatră să furnizeze informațiile solicitate. Conform informației Inspectoratului de Poliție Drochia nr. 34/33-12902 din 16 septembrie 2022, primarul localității, Valentina Bejenaru, a fost recunoscută vinovată la 6 iunie 2021 de contravenția prevăzută de art. 71 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată o amendă de 9 unități convenționale.

În aceste circumstanțe, făcând trimitere la dispozițiile art. 19, 1998, 2006, 2036 și 2037 din Codul civil, reclamantul consideră că acțiunile contravenționale ale pârâtei i-au cauzat un prejudiciu moral, fiind victimă în procesul contravențional. El solicită compensarea prejudiciului în sumă de 3 000 lei, sumă ce reprezintă o satisfacție echitabilă pentru suferințele psihice și morale suportate, generate de încălcarea dreptului de acces la informație și necesitatea de a se adresa instanței și organelor de drept.

La 19 iunie 2023, Grigore Copacinschi a depus apel împotriva hotărârii din 14 iunie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă în întregime.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, prezența unui proces- verbal cu privire la contravenție în cauză prin care se sonfirmă vinovăția primarului s. Moara de Piatră, r-l Drochia în comiterea contravenției prevăzute de art. 71 alin. (1) Cod contravențional, permite apelantului Grigore Copacinschi de a pretinde recuperarea prejudiciului moral, ținând cont de consecințele negative suferite pe plan psihologic, importanța valorilor morale lezate și măsura în care au fost vătămate aceste valori.

În stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a aplicat principiile compensării rezonabile și echitabile prevăzute de art. 41 CEDO. Deși apelantul Grigore Copacinschi a solicitat 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, Curtea de apel a apreciat că această sumă nu corespunde intensității suferințelor morale dovedite. Ținând cont de natura dreptului lezat, de gravitatea suferințelor și de statutul persoanei, instanța de apel stabilește o compensație echitabilă de 100 lei, sumă care reflectă suferințele suportate și nu contravine art. 41 CEDO, evitând un caracter excesiv sau o îmbogățire nejustificată.

În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept expuse în cererea de apel, recurentul invocă doar dezacordul cu cuantumul sumei acordate de 100 lei, pe care îl consideră neechitabil. Acesta susține că instanța de apel nu a luat în considerare caracterul și gravitatea acțiunilor persoanei responsabile din cadrul primăriei, întrucât limitarea unui ales local (consilier) de a dispune de informații de interes public constituie un fapt ilicit grav. 2

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 3

Totodată, la 19 februarie 2024, la adresa electronică a recurentului Grigore Copacinschi – XXX-XXX@mail.ru, a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2023 (f.d. 74).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 20 aprilie 2024 de către Grigore Copacinschi, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor instanțelor de apel.

Conform prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate.

Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

În prezenta cauză, recurentul se limitează la a-și exprima nemulțumirea față de soluția instanței de apel și dezacordul privind cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de prejudiciu moral. Totuși, recursul nu conține critici de nelegalitate veritabile, nefiind invocate încălcări obiective ale normelor de drept material sau procesual și nici vicii procedurale care să justifice răsturnarea soluției instanței de fond. O asemenea abordare nu îndeplinește condițiile de admisibilitate a recursului, iar examinarea sa ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce depășește competența Curții Supreme de Justiție.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, deoarece, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. 4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Argumentelor invocate de către recurent li s-a dat un răspuns detaliat și clar în decizia Curții de apel Bălți, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.

În consecință, instanța de recurs constată că recursul nu trece testul de admisibilitate, nefiind prezentate critici pertinente care să motiveze o analiză în fond, în condițiile art. 432 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Grigore Copacinschi. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5