2ra-530/24 — incasarea prejudiciului moral cauzat prin incalcarea dreptului de acces la informatie.

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Grigore Copacinschi împotriva Primăriei s. Moara de Piatră, r-l Drochia

(încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la

informație)

împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-530/24

NR. PIGD 2-22185080-01-2ra-29052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de

apel nu constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. V. Craveț)

Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

10 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Grigore

Capacinschi,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Primăriei s. Moara de Piatră, r-l Drochia prin care a solicitat

încasarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție în mărim de 3 000 lei.

Legii nr.198/2000 privind accesul la informație, a solicitat Primăriei s. Moara de

Piatră furnizarea unor informații de interes public. Întrucât primăria nu a prezentat

informația în termenul legal, acesta s-a adresat instanței, cerând constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizorului de a oferi un

răspuns complet la cererea nr. 39 din 27 aprilie 2021.

reclamantului și a constatat limitarea dreptului de acces la informație, obligând

Primăria Moara de Piatră să furnizeze informațiile solicitate. Conform informației

Inspectoratului de Poliție Drochia nr. 34/33-12902 din 16 septembrie 2022,

primarul localității, Valentina Bejenaru, a fost recunoscută vinovată la 6 iunie 2021

de contravenția prevăzută de art. 71 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată

o amendă de 9 unități convenționale.

2036 și 2037 din Codul civil, reclamantul consideră că acțiunile contravenționale

ale pârâtei i-au cauzat un prejudiciu moral, fiind victimă în procesul

contravențional. El solicită compensarea prejudiciului în sumă de 3 000 lei, sumă

ce reprezintă o satisfacție echitabilă pentru suferințele psihice și morale suportate,

generate de încălcarea dreptului de acces la informație și necesitatea de a se adresa

instanței și organelor de drept.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea a fost respinsă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

1

14 iunie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea integrală a

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă în

întregime.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Grigore Copacinschi, a casat integral hotărârea Judecătoriei Drochia,

sediul Central, din 14 iunie 2023 și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a admis

parțial cererea de chemare în judecată și a încasat de la Primăria satului Moara de

Piatră, r-nul Drochia, în beneficiul lui Grigore Copacinschi, prejudiciul moral în

cuantum de 100 lei.

verbal cu privire la contravenție în cauză prin care se sonfirmă vinovăția primarului

s. Moara de Piatră, r-l Drochia în comiterea contravenției prevăzute de art. 71 alin.

(1) Cod contravențional, permite apelantului Grigore Copacinschi de a pretinde

recuperarea prejudiciului moral, ținând cont de consecințele negative suferite pe

plan psihologic, importanța valorilor morale lezate și măsura în care au fost

vătămate aceste valori.

principiile compensării rezonabile și echitabile prevăzute de art. 41 CEDO. Deși

apelantul Grigore Copacinschi a solicitat 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral,

Curtea de apel a apreciat că această sumă nu corespunde intensității suferințelor

morale dovedite. Ținând cont de natura dreptului lezat, de gravitatea suferințelor

și de statutul persoanei, instanța de apel stabilește o compensație echitabilă de 100

lei, sumă care reflectă suferințele suportate și nu contravine art. 41 CEDO, evitând

un caracter excesiv sau o îmbogățire nejustificată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului și

modificarea deciziei prin majorarea cuantumului prejudiciului moral, conform

cererii de chemare în judecată, până la suma de 3 000 lei.

drept expuse în cererea de apel, recurentul invocă doar dezacordul cu cuantumul

sumei acordate de 100 lei, pe care îl consideră neechitabil. Acesta susține că

instanța de apel nu a luat în considerare caracterul și gravitatea acțiunilor persoanei

responsabile din cadrul primăriei, întrucât limitarea unui ales local (consilier) de a

dispune de informații de interes public constituie un fapt ilicit grav.

2

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

3

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 20 decembrie 2023 (f.d. 68).

Copacinschi – XXX-XXX@mail.ru, a fost expediată decizia motivată a Curții de

Apel Bălți din 20 decembrie 2023 (f.d. 74).

recursul declarat la 20 aprilie 2024 de către Grigore Copacinschi, a fost depus în

termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale

de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor

instanțelor de apel.

să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să

evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de

procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a

examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate.

inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de

drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de

admisibilitate.

de soluția instanței de apel și dezacordul privind cuantumul despăgubirilor

acordate cu titlu de prejudiciu moral. Totuși, recursul nu conține critici de

nelegalitate veritabile, nefiind invocate încălcări obiective ale normelor de drept

material sau procesual și nici vicii procedurale care să justifice răsturnarea soluției

instanței de fond. O asemenea abordare nu îndeplinește condițiile de admisibilitate

a recursului, iar examinarea sa ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea

ce depășește competența Curții Supreme de Justiție.

casare a deciziei contestate, deoarece, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

4

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

în decizia Curții de apel Bălți, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu

dezacord cu soluția adoptată.

admisibilitate, nefiind prezentate critici pertinente care să motiveze o analiză în

fond, în condițiile art. 432 din Codul de procedură civilă.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Grigore Copacinschi.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

5