3ra-845/23 — constatarea faptului incalcarii dreptului la informatie, obligarea furnizarii informatiei

Dosarul nr. 3ra-845/23 2-22090776-01-3ra-10082023 Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu Î N C H E I E R E 19 iunie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Grigore Copacinshi, în cauza de contencios administrativ, la cererea înaintată de Grigore Copacinschi împotriva Primăriei satului Moara de Piatră, raionul Drochia, privind constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea furnizării informației, împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, constată: La 23 iunie 2022 Copacinschi Grigore s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei sat.

Moara de Piatră r-nul Drochia privind constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea eliberării informației solicitate prin cererea nr. 79 din 01 iunie 2022. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 01.06.2022, în calitate de ales local, în conformitate cu prevederile Legii nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informație și Legii nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, a înaintat către Primăria sat. Moara de Piatră, r-nul Drochia o cerere prin care a solicitat, eliberarea copiilor autentificate a schemelor grafice a unor câmpuri conform modelului anexat. A indicat reclamantul că la data de 21.06.2021 i-a fost expediat răspunsul nr. 69 prin care i-a fost refuzat în eliberarea informației solicitate din motivul că Primăria nu dispune de careva scheme grafice după modelul indicat.

Consideră reclamantul că refuzul furnizorului de informație este ilegal și nejustificat, fiind contrar prevederilor legale. Primăria este conectată la baza de date Cadastru, care conține schemele respective, or, în lipsa acestora este imposibilă ținerea cadastrului funciar în teritoriu. În același timp, anterior, Primăria i-a eliberat scheme similare la alte câmpuri din extravilanul localității, fiind semnate și autentificate de același primar V. Bejenaru. 1 A solicitat reclamantul constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea Primăriei de a elibera informația solicitată prin cererea nr.79 din 01.06.2022. Prin hotărârea din 25 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia sediul central, acțiunea în contencios administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 28 noiembrie 2022 Copacinschi Grigore a înaintat cerere de apel nemotivată, iar la 28 februarie 2023 a depus apelul motivat împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia sediul central, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de apel depusă de Copacinschi Grigore, împotriva hotărâri din 25 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia sediul central. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, Primarul localității nu are atribuții de eliberare a schemelor grafice a terenurilor, aceasta fiind în competența exclusivă a Agenției Servicii Publice și a structurilor sale teritoriale, fapt din care rezultă că soluția instanței de fond privind respingerea ca neîntemeiată a acțiunii în contencios administrativ formulată de Copacinschi Grigore, este legală.

A mai indicat instanța de apel că, afirmația apelantului precum că asemenea scheme grafice sunt deținute de Primăria sat. Moara de Piară r-nul. Drochia nu se atestă din circumstanțele cauzei, iar autoritatea publică nu poate fi obligată la furnizarea unei informații care nu o deține, or, conform art.19 al.(1) – (2) din Legea privind accesul la informație, refuzul de a furniza o informație, un document oficial va fi făcut în scris, indicând-se data întocmirii refuzului, numele persoanei responsabile, motivul refuzului, făcând-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ (titlul, numărul, data adoptării, sursa publicației oficiale), pe care se bazează refuzul, precum și procedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de prescripție.

Furnizorii de informații nu pot fi obligați să prezinte probe ale inexistenței informațiilor nedocumentate. A menționat că în prezenta cauză, nu s-a constatat faptul lezării de către Primăria sat. Moara de Piară r-nul. Drochia a dreptului apelantului/reclamant Copacinschi Grigore de acces la informație. La data de 26 iulie 2023 Grigore Copacinschi a depus recurs împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului a invocat cele relatate în acțiune și suplimentar a menționat că, în baza unui proiect toate Primăriile din tara inclusiv Primăria sat. Moara de Piatră, r-nul.

Drochia a fost conectată la baza de date „Cadastru,” care conține date cadastrale inclusiv schemele (planurile) solicitate. Respectiv informația solicitată este pusă la dispoziția Autorităților administrației publice locale de către ÎS „Agenția Servicii Publice”, ori în lipsa schemelor solicitate nu este posibilă după cum a menționat ținerea cadastrului funciar în teritoriu. A susținut recurentul că, toate circumstanțele date și prevederile legale, precum și probele prezentate nu au fost luate în considerare de către instanța de fond și instanța de apel. Astfel, consideră că instanța de fond și instanța de apel la examinarea cauzei au admis un șir de încălcări de ordin material exprimate prin interpretarea eronată a legii prin neconstatarea și elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei.

2 Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de Grigore Copacinschi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Bălți la data de 11 aprilie 2023. Din materialele cauzei rezultă că instanța de apel a expediat în termen, la adresa electronică a recurentului, dispozitivul deciziei pe o altă cauză civilă (f.d. 80), făcând referire la o cauză civilă în care figurează alte părți. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 26 iunie 2023 (f.d. 84). La data de 26 iulie 2023, Copacinschi Grigore, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți (f.d. 86). Astfel, recursul depus de Copacinschi Grigore, împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Copacinschi Grigore, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și 3 temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Copacinschi Grigore, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate corespunzător. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, 4 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Copacinschi Grigore. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Copacinschi Grigore, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5