3ra-845/23 — constatarea faptului incalcarii dreptului la informatie, obligarea furnizarii informatiei

Dosarul nr. 3ra-845/23

2-22090776-01-3ra-10082023

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

Î N C H E I E R E

19 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Grigore Copacinshi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea înaintată de Grigore Copacinschi

împotriva Primăriei satului Moara de Piatră, raionul Drochia, privind constatarea

încălcării dreptului la informație, obligarea furnizării informației,

împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți,

constată:

La 23 iunie 2022 Copacinschi Grigore s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Primăriei sat. Moara de Piatră r-nul Drochia privind

constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea eliberării informației solicitate

prin cererea nr. 79 din 01 iunie 2022.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 01.06.2022, în calitate de ales

local, în conformitate cu prevederile Legii nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la

informație și Legii nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, a înaintat

către Primăria sat. Moara de Piatră, r-nul Drochia o cerere prin care a solicitat,

eliberarea copiilor autentificate a schemelor grafice a unor câmpuri conform

modelului anexat.

A indicat reclamantul că la data de 21.06.2021 i-a fost expediat răspunsul nr. 69

prin care i-a fost refuzat în eliberarea informației solicitate din motivul că Primăria nu

dispune de careva scheme grafice după modelul indicat.

Consideră reclamantul că refuzul furnizorului de informație este ilegal și

nejustificat, fiind contrar prevederilor legale. Primăria este conectată la baza de date

Cadastru, care conține schemele respective, or, în lipsa acestora este imposibilă

ținerea cadastrului funciar în teritoriu. În același timp, anterior, Primăria i-a eliberat

scheme similare la alte câmpuri din extravilanul localității, fiind semnate și

autentificate de același primar V. Bejenaru.

1

A solicitat reclamantul constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea

Primăriei de a elibera informația solicitată prin cererea nr.79 din 01.06.2022.

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia sediul central,

acțiunea în contencios administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 28 noiembrie 2022 Copacinschi Grigore a înaintat cerere de apel nemotivată,

iar la 28 februarie 2023 a depus apelul motivat împotriva hotărârii din 25 noiembrie

2022 a Judecătoriei Drochia sediul central, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de

apel depusă de Copacinschi Grigore, împotriva hotărâri din 25 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Drochia sediul central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, Primarul localității nu are

atribuții de eliberare a schemelor grafice a terenurilor, aceasta fiind în competența

exclusivă a Agenției Servicii Publice și a structurilor sale teritoriale, fapt din care

rezultă că soluția instanței de fond privind respingerea ca neîntemeiată a acțiunii în

contencios administrativ formulată de Copacinschi Grigore, este legală.

A mai indicat instanța de apel că, afirmația apelantului precum că asemenea

scheme grafice sunt deținute de Primăria sat. Moara de Piară r-nul. Drochia nu se

atestă din circumstanțele cauzei, iar autoritatea publică nu poate fi obligată la

furnizarea unei informații care nu o deține, or, conform art.19 al.(1) – (2) din Legea

privind accesul la informație, refuzul de a furniza o informație, un document oficial

va fi făcut în scris, indicând-se data întocmirii refuzului, numele persoanei

responsabile, motivul refuzului, făcând-se în mod obligatoriu trimitere la actul

normativ (titlul, numărul, data adoptării, sursa publicației oficiale), pe care se bazează

refuzul, precum și procedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de prescripție.

Furnizorii de informații nu pot fi obligați să prezinte probe ale inexistenței

informațiilor nedocumentate.

A menționat că în prezenta cauză, nu s-a constatat faptul lezării de către Primăria

sat. Moara de Piară r-nul. Drochia a dreptului apelantului/reclamant Copacinschi

Grigore de acces la informație.

La data de 26 iulie 2023 Grigore Copacinschi a depus recurs împotriva deciziei

din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat cele relatate în acțiune și suplimentar a

menționat că, în baza unui proiect toate Primăriile din tara inclusiv Primăria sat.

Moara de Piatră, r-nul. Drochia a fost conectată la baza de date „Cadastru,” care

conține date cadastrale inclusiv schemele (planurile) solicitate. Respectiv informația

solicitată este pusă la dispoziția Autorităților administrației publice locale de către ÎS

„Agenția Servicii Publice”, ori în lipsa schemelor solicitate nu este posibilă după cum

a menționat ținerea cadastrului funciar în teritoriu.

A susținut recurentul că, toate circumstanțele date și prevederile legale, precum

și probele prezentate nu au fost luate în considerare de către instanța de fond și instanța

de apel. Astfel, consideră că instanța de fond și instanța de apel la examinarea cauzei

au admis un șir de încălcări de ordin material exprimate prin interpretarea eronată a

legii prin neconstatarea și elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei.

2

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Grigore

Copacinschi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Bălți la data de 11

aprilie 2023. Din materialele cauzei rezultă că instanța de apel a expediat în termen,

la adresa electronică a recurentului, dispozitivul deciziei pe o altă cauză civilă (f.d.

80), făcând referire la o cauză civilă în care figurează alte părți.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 26 iunie 2023 (f.d.

84).

La data de 26 iulie 2023, Copacinschi Grigore, a depus recursul motivat

împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți (f.d. 86).

Astfel, recursul depus de Copacinschi Grigore, împotriva deciziei din 11 aprilie

2023 a Curții de Apel Bălți, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Copacinschi Grigore, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

3

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Copacinschi Grigore, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către

prima instanță și Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Copacinschi

Grigore.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Copacinschi Grigore, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

5