2ra-817/24 — restituirea sumei

2ra-817/24 — restituirea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Tatiana Ursachi,

reprezentată de avocata Lilia Ababei,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Viorel Văzdăuțeanu către Tatiana Ursachi cu privire la restituirea sumelor

bănești obținute prin îmbogățire nejustificată,

împotriva deciziei din 8 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-817/24

NR. PIGD 2-21118243-01-2ra-04072024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Drochia, sediul Central: jud. V. Craveț

Curtea de Apel Bălți: jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, E. Grumeza

4 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Tatiana Ursachi, reprezentată de avocata Lilia

Ababei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Munteanu, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Oarfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată către Tatiana Ursachi, cu privire la restituirea sumelor bănești

obținute prin îmbogățire nejustificată (f. d. 6-9).

Văzdăuțeanu a indicat că prin hotărârea din 21 septembrie 2017 a

Judecătoriei Drochia, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Viorel

Văzdăuțeanu și Tatiana Văzdăuțeanu, cu stabilirea domiciliului copiilor

minori XXXX (a.n. XX) și XXXX (a.n. XX).

mijloace de întreținere copiilor minori.

fost admisă acțiunea formulată de Tatiana Văzdăuțeanu împotriva lui Viorel

Văzdăuțeanu, privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

începând cu 30 mai 2017.

efectuat mai multe transferuri bancare, a căror sumă cumulată constituie

1200 de euro.

reclamanta nu refuza primirea acestora. Ulterior, Tatiana Ursachi

(Văzdăuțeanu) a depus o acțiune în instanța de judecată, solicitând încasarea

restanței la pensia pentru întreținerea copiilor minori, inclusiv pentru

1

perioada în care au fost efectuate transferurile bănești, refuzând

recunoașterea sumelor transferate în perioada 30 mai 2017 – 28 februarie

2018 ca fiind alocate întreținerii copiilor.

Judecătoriei Drochia, instanța nu a inclus plățile efectuate în scopul

întreținerii copiilor minori. Soluția instanței de fond a fost menținută de către

instanțele de apel și recurs.

în litigiul privind calcularea restanței la plata pensiei de întreținere, suma

transferată de el reprezintă o îmbogățire nejustificată, în sensul alin. (1) al

art. 1979 din Codul civil.

art. 391 alin. (1), art. 395 alin. (4), art. 1979, art. 1981 alin. (4), art. 1983, art.

1984 și art. 1993 din Codul civil.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Viorel

Văzdăuțeanu împotriva Tatianei Văzdăuțeanu privind restituirea sumelor

bănești.

susținerea pretențiilor, precum și lipsa raporturilor juridice care ar rezulta din

actele prezentate de reclamant și din pretenția formulată în cererea de

chemare în judecată.

hotărârii declarațiile reclamantului și ale reprezentantului acestuia, nefiind

prezentate probe necesare, juste, pertinente și concludente care să confirme

poziția expusă prin declarații (f. d. 125, 129-133).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

(f. d. 136) împotriva hotărârii din 2 octombrie 2023 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central, iar la 27 decembrie 2023 a declarat apel motivat, solicitând

2

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată

depusă de Viorel Văzdăuțeanu (f. d. 144-148).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Viorel Văzdăuțeanu, reprezentat de avocatul Virgiliu

Rusu. S-a casat hotărârea din 2 octombrie 2023 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care s-a admis parțial

acțiunea civilă formulată de Viorel Văzdăuțeanu și s-a încasat de la Tatiana

Ursachi, în beneficiul reclamantului, suma de 1200 (una mie două sute) euro,

echivalentul în lei moldovenești la data executării hotărârii (f. d. 165, 166-

173).

transferurile de bani au avut loc în perioada anilor 2017-2018, iar raportului

juridic îi sunt aplicabile prevederile legale în vigoare la acel moment,

respectiv prevederile Codului civil de până la 01.03.2019.

(persoană îmbogățită), care se atribuie dezavantajului suferit de o altă

persoană (persoană dezavantajată), aceasta este obligată față de persoana

dezavantajată să restituie îmbogățirea.

apelantul Viorel Văzdăuțeanu a efectuat transferul sumei de 1200 euro,

aceasta a fost acceptată de către Tatiana Ursachi și că nu s-a confirmat

existența unui alt raport obligațional între părți decât cel de plată a pensiei

de întreținere a copiilor minori, în speță, s-a confirmat că suma de 1200 euro,

transferată de Văzdăuțeanu Viorel Tatianei Văzdăuțeanu (Ursachi),

constituie îmbogățire nejustificată, iar situația dată se încadrează perfect în

dispozițiile art. 1389 alin. (1) și (2) lit. a) din Codul civil, care stipulează că

îmbogățirea este nejustificată dacă: a) temeiul raportului obligațional a

decăzut ulterior.

30.05.2017–02.02.2018, a considerat că aceste sume sunt achitate cu titlu de

pensie de întreținere a copiilor minori, iar Tatiana Ursachi (Văzdăuțeanu),

3

înaintând acțiunea privind încasarea restanței la plata pensiei de întreținere,

a invocat că pensia de întreținere nu a fost achitată de către Văzdăuțeanu

Viorel, acțiunea fiind admisă de către instanță fără a lua în calcul

transferurilre menționate.

Tatiana, constituie îmbogățire nejustificată, din motiv că a fost oferită de

către Văzdăuțeanu Viorel pentru un scop care nu a fost atins și urmează a fi

restituită persoanei dezavantajate, Văzdăuțeanu Viorel, de către persoana

îmbogățită, Ursachi Tatiana.

și exigențele art. 210 alin. (1) din Codul civil, în redacția anterioară

modificărilor din 01.03.2019, aflată în vigoare la data efectuării

transferurilor bănești, care statuiază că actele juridice trebuie să fie încheiate

în scris între persoanele juridice și persoanele fizice, precum și între

persoanele fizice, dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de

lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

îmbogățire nejustificată, echivalent cu rata de bază a BNM, în cuantum de

5.030 lei, instanța de apel, a respins-o, argumentând poziția prin prisma

prevederilor legale stipulate în art. 1395 și 1980 din Codul civil.

recuperări duble pentru persoana dezavantajată. Această situație este posibilă

atunci când creditorul are un drept la acțiune în virtutea normelor privind

îmbogățirea nejustificată și, de asemenea, are un alt drept la restituire,

fundamentat pe alte prevederi legale. Problema concurenței dintre diferite

norme și normele privind îmbogățirea nejustificată este soluționată prin

dispoziția care stabilește că satisfacerea unei pretenții, fundamentată pe

anumite prevederi legale, reduce în această măsură pretenția întemeiată pe

normele privind îmbogățirea nejustificată și invers.

de bază, comprehensivă, care înglobează toate obligațiile ce se nasc din

raportul de îmbogățire nejustificată, fiind formulată în termeni largi, astfel

încât se referă la toate cazurile de îmbogățire, indiferent de modul în care s-

4

a realizat: fie că este rezultatul prestației făcute pentru executarea unui

contract nul, fie că este o plată nedatorată, fie că este rezultatul folosirii

proprietății altei persoane sau că a fost obținută în alt mod.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a declarat recurs împotriva deciziei din 8 februarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată (f. d. 182-188).

SOLICITAREA RECURENTULUI

avocata Lilia Ababei, a invocat că recursul poate fi admis dacă decizia este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor.

îmbogațirea fără justă cauza prin prisma art. 1389 alin.(1) din Codul civil (în

vigoare pînă la 1 martie 2019), considerând pretențiile neîntemeiate.

administrate, or partea reclamantă a anexat înscrisuri în limba engleză fără

traducerea acestora în contradicție cu prevederile art.167 din Codul de

procedură civilă.

suport financiar sau cadou pentru membru al familiei. Astfel, recurenta

consideră că Viorel Văzdăuțeanu a efectuat transfer cu titlu de donație în

vederea susținerii financiare a copiilor.

elucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

5

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în

termen recursul, întrucât copia deciziei motivate a fost expediată la 25 iunie

2024, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere (f. d. 176), iar cererea de

recurs a fost depusă la 4 iulie 2024 (f. d. 182-188).

declarat de Tatiana Ursachi, reprezentată de avocata Lilia Ababei, împreună

cu înștiințarea privind necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de

la data primirii corespondenței, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere

anexată la materialele dosarului (f. d. 203).

a solicitat adoptarea unei încheieri de recunoaștere a inadmisibilității

recursului declarat în baza art. 433 alin. (1) lit. a) și f) din Codul de procedură

civilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

6

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

7

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 din Codul de procedură civilă.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

8

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Tatiana Ursachi,

reprezentată de avocata Liliana Ababei, ca fiind inadmisibil.

art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Tatiana Ursachi, reprezentată

de avocata Lilia Ababei, împotriva deciziei din 8 februarie 2024 a Curții de

Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Munteanu

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

9