2ra-1814/22 — partajul bunurilor proprietate comună în devălmășie

La 23 noiembrie 2020, Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Rotari cu privire la partajul bunurilor proprietate comună în devălmășie (f. d. 3-9, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că prin hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost desfăcută căsătoria dintre Vitalie Cornovanu și Irina Rotari, înregistrată la 28 septembrie 2012.

A menționat că, în timpul căsătoriei, de către soți a fost dobândită avere supusă regimului juridic al bunurilor proprietate în devălmășie a soților, după cum urmează: autoturism Peugeot 207 – 30 000 de lei, curățător de aburi de model Karcher – 500 de lei, mașină de tocat carne – 300 de lei, aspirator Bork – 200 de lei, mașină de spălat LG – 3 800 de lei, masă cu două scaune – 400 de lei; fotolii – 210 lei, candelabru cu două plafoane – 80 de lei, covor bucătărie – 300 de lei; hotă de bucătărie – 300 de lei; mobilier pentru odaia copilului: dulap, masă, fotoliu, noptieră, vestiar – 5 000 de lei, pat – 2 000 lei, covor – 150 de lei, pat pentru copil până la 5 ani – 1 500 de lei, scaun pentru copil până la 5 ani – 400 de lei, scrânciob pentru copil până la 5 ani – 200 de lei, bicicletă cu trei roți pentru copil până la 5 ani – 800 de lei, bicicletă cu două roți – 700 de lei, cărucior pentru copil până la 5 ani – 600 de lei; mobilier pentru sală: dulap – 6 000 de lei; dulap noptieră – 600 de lei; televizor Samsung – 2 000 de lei, climatizor Simbio – 1 000 de lei; dulap pentru cărți – 1 400 de lei; oglindă – 400 de lei, masă din sticlă – 600 de lei, dulap – 1 200 de lei, canapea – 3 800 de lei, plafon – 400 de lei, covor – 200 de lei, masă de scris – 700 de lei; mobilier pentru antreu: dulap cu canapele moi, dulap pentru haine, dulap cu vestiar, dulap cu uși din oglindă, raft pentru încălțăminte – 4 000 de lei; aparataj electronic: hard disk – 500 de lei, telefon Samsung A7 – 2500 de lei, imprimantă – 1 000 de lei; umidificator – 500 de lei, aspirator Philips – 800 de lei, aparat de cafea – 200 de lei, aparat de găurit – 500 de lei, perforator – 1 000 de lei; tabletă Lenovo – 1 500 lei; fier de călcat Philips – 400 de lei, aparat de sterilizat vasele – 800 de lei, aparat de gătit pe abur – 600 de lei; inventar pentru bucătărie: 1 ibric pentru aragaz – 350 de lei, set cratițe dimensiuni diferite (inox) – 500 de lei, set cratițe grill – 400 de lei, set veselă alb/negru – 800 de lei, set veselă de servit – 1 000 de lei, set linguri, furculițe, cuțite (inox) – 700 de lei; bijuterii: set inel, cercei cu pietre (aur) – 5 000 de lei, inel în formă de floare cu briliant (aur) – 4 000 de lei, inel în formă de talpă (aur) – 3 000 de lei; lanț cu cruce din pietre (aur) – 5 000 de lei, lanț cu cruce din pietre (aur) – 4 000 de lei; lanț cu cruce (aur) – 2 800 de lei, inel din aur alb cu briliant (aur) – 5 000 de lei, inel în formă de coroană (aur) – 2 000 de lei; cercei în formă de fluturi (aur) – 1 500 de lei, iar în total – bunuri în valoare de 116 090 de lei.

Potrivit reclamantului, bunurile au fost evaluate de către el, cu luarea în calcul a prețului plătit la cumpărarea lor, timpul de uz și uzura la data înaintării acțiunii. Dat fiind că după desfacerea căsătoriei au locuit separat, de către pârâtă au fost luate din locuință o parte din bunuri pentru uzul personal. Decizia de luare a bunurilor pentru folosința proprie a fost luată unipersonal de către pârâtă, fără a conveni cu reclamantul trecerea dreptului de proprietate asupra lor.

În ceea ce ține de automobilul de model Peugeot 207, n/î xxxxx, la data de 04 ianuarie 2019, reclamantul a fost implicat într-un accident rutier, acesta fiind la volanul automobilului. În urma accidentului, de către agentul constatator a fost determinată vinovăția sa în comiterea accidentului rutier. Totodată, a notat că automobilul a fost procurat în timpul căsătoriei a fost înmatriculat pe numele pârâtei.

În urma accidentului, automobilul a fost transportat la o parcare în or. Soroca, unde se află și la data înaintării acțiunii.

La data de 06 octombrie 2019, între reclamant și pârâtă a fost convenită o înțelegere, potrivit căreia el îi transmite suma de 40 000 de lei, care, în opinia reclamantului, ar trebui să acopere toate pretențiile pârâtei în privința automobilului, în schimbul faptului că el devine proprietar unic al automobilului.

În scopul executării înțelegerii respective, dânsul i-a eliberat o recipisă, iar pârâta urma să-i transmită certificatul de înmatriculare a automobilului și să meargă împreună la Agenția Servicii Publice pentru transcrierea dreptului de proprietate. Dat fiind că ulterior, pârâta a refuzat să- i transmită actele automobilului, sub pretextul că din recipisa eliberată nu se poate extrage scopul eliberării ei, el nu i-a transmis suma convenită.

Ținând cont de solicitarea de partaj, în coroborare cu normele legale privind regimul juridic al bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, dar și posesia de facto a bunurilor de către părți, reclamantul a solicitat partajarea acestora în natură, cu stabilirea sultei corespunzătoare. 2

În urma partajului în natură, cu excepția automobilului, s-a stabilit diferența cotelor în mărime de 3 0560 lei, în urma scăderii din 52 650 de lei a sumei de 22 090 de lei.

Cu privire la automobilul de model Peugeot 207, n/î xxxxx, reclamantul a consimțit să mențină înțelegerea dintre ei din 06 octombrie 2019 și a stabili pentru dânsul sulta, cu luarea în calcul a sumei de 40 000 de lei, pe care o datorează pârâtei conform înțelegerii de compensare și care însumează toate pagubele în urma accidentului rutier. În total, prin compensare, urmează a se stabili sulta ce o datorează pârâtei în sumă de 9 440 de lei, în urma scăderii din 40 000 de lei a sumei de 30 560 de lei.

În partea ce ține de bunurile procurate pentru copii, în temeiul art. 25 alin. (4) din Codul familiei, a indicat că aceasta urmează a fi transmise gratuit în proprietatea pârâtei, iar în ceea ce privește bunurile rămase, a relatat că impedimente pentru primirea lor nu se atestă, pîrîta având posibilitatea să le ridice în orice moment.

În drept, reclamantul Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 4-6, 86, 94, 96, 119, 138, 239, 240 din Codul de procedură civilă, art. 20, 22, 25, 26 din Codul familiei, art. 1 Protocolul 1, art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Reclamantul Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, a solicitat: (i) dispunerea partajului în natură a averii dobândite în timpul căsătoriei, cu atribuirea bunurilor, după cum urmează: după reclamant – automobil Peugeot 207, n/î xxxxx în valoare de 30 000 de lei, mașină de tocat carne în valoare de 300 de lei, aspirator Bork în valoare de 200 de lei, masa cu două scaune în valoare de 400 de lei, fotolii în valoare de 210 lei, candelabru cu două plafoane în valoare de 80 de lei, covor bucătărie în valoare de 300 de lei, hotă de bucătărie în valoare de 300 de lei, dulap în valoare de 6 000 de lei, dulap noptieră în valoare de 600 de lei, climatizator Simbio în valoare de 1 000 de lei, dulap pentru cărți în valoare de 1 400 de lei, oglindă în valoare de 400 de lei, masă din sticlă în valoare de 600 de lei, dulap în valoare de 1 200 de lei, canapea în valoare de 3 800 de lei, plafon în valoare de 400 de lei, covor în valoare de 200 de lei, masă de scris în valoare de 700 de lei, dulap cu canapele moi, dulap pentru haine, dulap cu vestiar, dulap cu uși de oglindă, raft pentru încălțăminte în valoare de 4 000 de lei, în total – în sumă de 52 090 de lei; după pârâtă – mașina de spălat LG în valoare de 3 800 de lei, hard disk în valoare de 500 de lei, curățător cu aburi de model Karcher în valoare de 500 de lei, telefon Samsung A7 în valoare de 2 500 de lei, imprimantă în valoare de 1 000 de lei, umidificator în valoare de 500 de lei, 3 aspirator Philips în valoare de 800 de lei, aparat de cafea în valoare de 200 de lei, aparat de găurit în valoare de 500 de lei, perforator în valoare de 1 000 de lei, tabletă Lenovo în valoare de 1 500 de lei, fier de călcat Philips în valoare de 400 de lei, televizor Samsung în valoare de 2 000 de lei, aparat de sterilizat vasele în valoare de 800 de lei, aparat de gătit pe aburi în valoare de 600 de lei, ibric pentru aragaz în valoare de 350 de lei, set cratițe de dimesiuni diferite (inox) în valoare de 500 de lei, set cratițe grill în valoare de 400 de lei, set veselă în valoare de 800 de lei, set veselă în valoare de 1000 de lei, set linguri, furculițe, cuțite (inox) în valoare de 700 de lei, set inel, cercei cu pietre (aur) în valoare de 5000 lei, inel în formă de floare cu briliant (aur) în valoare de 4 000 de lei, inel în formă de talpă (aur) în valoare de 3 000 de lei, lanț cu cruce cu pietre (aur) în valoare de 5 000 de lei, lanț cu cruce cu pietre (aur) în valoare de 4 000 de lei, lanț cu cruce (aur) în valoare de 2 800 de lei, inel din aur alb cu briliant (aur) în valoare de 5 000 de lei, inel în formă de coroană (aur) în valoare de 2 000 de lei, cercei în formă de fluturi (aur) în valoare de 1 500 de lei, în total – în sumă de 52650 lei; (ii) atribuirea pârâtei, în mod gratuit, a bunurilor pentru copii: dulap, masă, fotoliu, noptieră, vestiar în valoare de 5 000 de lei, pat în valoare de 2 000 de lei, covor în valoare de 150 de lei, pat pentru copil până la 5 ani, în valoare de 1 500 de lei, scrânciob pentru copil pînă la 5 ani în valoare de 200 de lei, bicicletă cu trei roți pentru copil până la 5 ani, în valoare de 800 de lei, bicicletă cu două roți, în valoare de 700 de lei, cărucior pentru copil până la 5 ani, în valoare de 600 de lei, în total – în sumă de 10 950 de lei; (iii) stabilirea sultei pe care o datorează pârâtei, pentru egalarea cotelor, în sumă de 9 440 de lei; (iv) compensarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtei.

La 18 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, a depus cerere privind modificarea cerințelor din acțiune (f. d. 72-74, vol. I), prin care a solicitat: (i) dispunerea partajului în natură a averii dobândite în timpul căsătoriei, cu atribuirea bunurilor, după cum urmează: după reclamant – mașină de tocat carne în valoare de 300 de lei, masă cu două scaune în valoare de 400 de lei, fotolii în valoare de 210 lei, fier de călcat Philips în valoare de 400 de lei, candelabru cu două plafoane în valoare de 80 de lei, covor bucătărie în valoare de 300 de lei, aspirator Philips în valoare de 800 de lei, hotă de bucătărie în valoare de 300 de lei, dulap în valoare de 6 000 de lei, dulap noptieră în valoare de 600 de lei, climatizor Simbio în valoare de 1 000 de lei, dulap pentru cărți în valoare de 1 400 de lei, oglindă în valoare de 400 de lei, masă din sticlă în valoare de 600 de lei, dulap în valoare de 1 200 de lei, canapea în valoare de 3 800 de lei, ibric pentru aragaz în valoare de 350 lei, 4 plafon în valoare de 400 lei, covor în valoare de 200 de lei, în total – bunuri în valoare de 18 740 de lei; după pârâtă – autoturism Peugeot 207, n/î xxxxx în valoare de 30 000 de lei, hard disk 500 GB în valoare de 500 de lei, telefon Samsung A7 în valoare de 2 500 de lei, imprimantă în valoare de 1 000 de lei, mașină de spălat LG în valoare de 3 800 de lei, aparat de cafea în valoare de 200 de lei, aparat de găurit în valoare de 500 de lei, perforator în valoare de 1 000 de lei, aparat de gătit pe abur în valoare de 600 de lei, set cratițe dimesiuni diferite (inox) în valoare de 500 de lei, set cratițe grill în valoare de 400 de lei, set veselă în valoare de 800 de lei, set veselă în valoare de 1 000 de lei, set linguri, furculițe, cuțite (inox) în valoare de 700 de lei, set inel, cercei cu pietre (aur) în valoare de 5 000 de lei, inel în formă de floare cu briliant (aur) în valoare de 4 000 de lei, inel în formă de talpă (aur) în valoare de 3 000 de lei, lanț cu cruce cu pietre (aur) în valoare de 5 000 de lei, lanț cu cruce cu pietre (aur) în valoare de 4 000 de lei, lanț cu cruce (aur) în valoare de 2 800 de lei, inel din aur alb cu briliant (aur) în valoare de 5 000 de lei, inel în formă de coroană (aur) în valoare de 2 000 de lei, cercei în formă de fluturi (aur) în valoare de 1 500 de lei, în total – bunuri în valoare de 75 800 de lei; (ii) stabilirea unei sulte pe care o datorează pârâta, pentru egalarea cotelor, în sumă de 57 060 de lei; (iii) compensarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtei.

La 06 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, a depus cerere cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare, prin care instanța să dispună încasarea cheltuielilor de judecată, și anume a taxei de stat din contul Irinei Rotari, în beneficiul său, proporțional părții admise din acțiune (f. d. 173, vol. I).

Prin încheierea din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost respinsă cererea depusă de Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare (f. d. 185-187 verso, vol. I).

La 18 ianuarie 2022, Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, a declarat recurs împotriva încheierii din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei spre rejudecare (f. d. 198- 199, vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond, la emiterea hotărârii contestate, just a ținut cont de principiul egalității părților soților și a dispus încasarea de la Vitalie Cornovanu, în beneficiul Irinei Rotari a diferenței valorii bunurilor partajate în sumă de 11 340 de lei, potrivit prevederilor art. 561 alin. (4) din Codul civil.

Totodată, instanța de apel a constatat faptul că, în speța dedusă judecății, sunt întrunite atât condițiile de fapt, cât și de drept, pentru a partaja bunul proprietate comună în devălmășie a soților, și anume automobilul Peugeot 207, n/î xxxxx, prin vânzarea acestuia la licitație și distribuirea sultelor bănești lui Vitalie Cornovanu și Irinei Rotari, în mărime a câte ½ pentru fiecare, deoarece părțile nu au ajuns la o înțelegere, precum și că relațiile dintre reclamant și pârâtă nu permit folosirea în comun a acestui mijloc de transport.

Cu referire la bunurile constituite din obiecte din aur, pe care apelantul pretinde a fi atribuite a-i fi atribuire pârâtei, și anume: set inel, cercei cu pietre (aur) în valoare de 5 000 de lei, inel în formă de floare cu briliant (aur) în valoare de 4 000 de lei, inel în formă de talpă (aur) în valoare de 3 000 de lei, lanț cu cruce cu pietre (aur) în valoare de 5 000 lei, lanț cu cruce cu pietre (aur) în valoare de 4 000 de lei, lanț cu cruce (aur) în valoare de 2 800 de lei, inel din aur alb cu briliant (aur) în valoare de 5 000 de lei, inel în formă de coroană (aur) în valoare de 2 000 de lei, cercei în formă de fluturi (aur) în valoare de 1 500 de lei, instanța de apel a respins pretențiile lui Vitalie Cornovanu cu privire la partajarea bunurilor obiecte din aur, dat fiind faptul că a fost inițiat un proces penal pe faptul sustragerii acestora, urmând a fi demonstrate existența la general a acestor bunuri, or, probe că aceste bunuri ar exista, precum și care ar fi prețul lor, nu au fost prezentate, iar în propriul apel nu poate fi agravată situația apelantului.

Cu referire la recursul declarat împotriva încheierii din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, instanța de judecată a evidențiat că instanța de fond corect a repartizat și cheltuielile de judecată suportate de părți în cadrul examinării cauzei civile, proporțional pretențiilor admise și suma cheltuielilor suportate de fiecare parte.

Cu referire la partajul bijuteriilor, refuzat de instanțele inferioare, a reiterat concluziile pct. 22 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 10 din 15 noiembrie 1993, potrivit căruia la împărțire se ia considerație averea sau valoarea lor, iar împărțirea nu poate fi refuzată. Totodată, a susținut că pornirea unui proces penal, atât timp cât acest fapt nu a constituit temei de suspendare a procesului, nu poate constitui impediment pentru partaj.

Mai mult, a precizat că Irina Rotari nu a înaintat acțiune reconvențională privind recunoașterea acestor bunuri, în conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul civil, proprietate personală și excluderea lor din partaj.

Totodată, cu referire la art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, a obiectat că instanțele de judecată au încălcat egalitatea părților în proces, și anume prin aprecierea vădit favorizantă a probelor din partea unei părți, în defavoarea celeilalte. Or, atât prima instanță, cât și instanța de apel, au acordat prioritate declarațiilor pârâtei cu privire la inexistența unor bunuri, neavând niciun temei pentru a-i acorda o asemenea prioritate.

De altfel, recurentul a invocat și prevederile art. 432 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură civilă, menționând că judecătorii Curții de Apel Bălți, Iulia Grosu, Adriana Garbuz și Andrian Ciobanu nu puteau participa la examinarea cauzei date, întrucât anterior, aceiași judecători au pronunțat hotărâri pe un șir de cauze între aceleași părți, obiectul cărora derivă din raporturile de căsătorie dintre el și pârâtă.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată reprezentantului recurentului, avocatul Valentin Fediuc, în mod electronic, la 12 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 18 verso, vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la 23 noiembrie 2022 (f. d. 31, vol. II).

La 27 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Irinei Rotari copia recursului declarat de către Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, cu înștiințarea intimatei despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței (f. d. 49, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Irina Rotari nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; 9 d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de către Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele 10 invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 37 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Vitalie Cornovanu, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de către Vitalie Cornovanu, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. 11

Cu referire la obiecțiile recurentului, precum că judecătorii Curții de Apel Bălți, Iulia Grosu, Adriana Garbuz și Andrian Ciobanu nu puteau participa la examinarea cauzei date, întrucât anterior, aceiași judecători au pronunțat hotărâri pe alte cauze care derivă din raporturile de căsătorie dintre el și pârâtă, Completul de judecată nu le poate reține ca fiind pertinente, apreciindu-le critic. Or, însuși recurentul recunoaște că judecătorii nominalizați au participat la judecarea unor cauze care aveau un alt obiect juridic, diferit de cel supus examinării în prezentul raport material litigios, fapt din care rezultă că dânșii nu erau în incompatibilitate de la examinarea speței deduse judecății.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Vitalie Cornovanu, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 12