3ra-178/24 — constatarea incalcari dreptului de acces la informatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcari dreptului de acces la informatie
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-178/24 — constatarea incalcari dreptului de acces la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Primăria mun. Soroca,
în cauza de contencios administrativ formulată de Luca Stela către Primăria
mun. Soroca, terț Codrean Serghei privind constatarea încălcării dreptului de acces
la informație, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-178/24
NR. PIGD 2-23032496-01-3ra-20022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare
a ei.
Judecătoria Soroca, sediul central ( jud. C. Botnaru)
Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
28 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Primăria mun.
Soroca,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 02 martie 2023 Luca Stela a înaintat cerere de chemare în judecată
către Primăria mun. Soroca, terț Codrean Serghei prin care a solicitat:
- constatarea drept ilegal a refuzului pârâtului nr.L-70/23 din 31.01.2023 de a
prezenta informația solicitată de reclamant în cererea prealabilă din 24.12.2022, cu
anularea acestuia;
- obligarea furnizării informației- copii autentificate ale actelor care au fost
prezentate de către Codrean Serghei la cererea-tip de eliberare a autorizației de
schimbare a destinației prevăzute în art. 22 din HG nr. 306 din 30.03.2000 despre
aprobarea Regulamentului privind autorizarea funcționării și schimbării destinației
construcțiilor și amenajărilor;
- încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii Luca Stela a indicat că are stabilit domiciliul pe adresa
str. Mihail Kogălniceanu 4, ap. 3 într-un bloc de locuit compus din două nivele cu 4
apartamente împreună cu alți proprietari. Susține că, în anul 2022 a aflat că vecinul
său, Codrean Serghei a obținut permisiunea de a schimba destinația locuinței nr.
cadastral xxxxx, suprafața totală de 38,7 m/р., în încăperi nelocative, cu suprafața
de 38,7 m.p., iar drept confirmare servește decizia Consiliului municipal Soroca nr.
19/22 din 13.10.2022 cu privire la schimbarea destinației încăperilor locative din str.
xxxxx (nr. cadastral xxxxx)
Ulterior, a aflat că Codrean Serghei intenționează să organizeze în această
încăpere servicii stomatologice care presupune un flux mult mai mare de oameni
decât este obișnuit, apariția mai multor persoane care nu sânt locatarii blocului cu
doar 4 apartamente unde a dominat mereu liniștea și înțelegerea, sporirea factorilor
de zgomot, activitate în perioada când de regulă oamenii se odihnesc, iar clinica
stomatologică prezintă mereu un factor de risc mai sporit pentru diverse boli de la
pacienții purtători de infecții, presupune un flux mai mare de transport, livrarea de
produse medicamentoase, eventual intervenții în interiorul construcției, acestea și
multe alte incomodității sînt improprii unei încăperi cu destinație locativă, fapt ce
lezează drepturile și interesele legitime ale reclamantei.
2
Susține că, schimbarea destinației încăperii s-a produs într-un mod foarte rapid,
nu au fost informați ceilalți locatari, în special Luca Stela care exprimă dezacordul,
iar aceste împrejurări i-au trezit reclamantei nedumerire și nemulțumire, și având
dubii privitor la modul cum s-a petrecut procedura de schimbare a destinației, la data
de 24.12.2022 reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă, către Primăria mun.
Soroca privind furnizarea informației.
Prin răspunsul Primăriei mun. Soroca nr.L-70/23 din 31.01.2023, recepționată
la data de 30.02.2023, i s-a comunicat că, solicitarea nu poate fi satisfăcută din cauza
că informația dată conține date cu caracter personal, iar în cazul în care este în litigiu
cu persoana vizată, instanța de examinare poate solicita informația dată.
Astfel, menționează că, analizând textul răspunsului la cererea prealabilă, în
raport cu norma legală relevantă și obligația pozitivă a autorității publice locale de a
servi interesului cetățeanului și a comunității, consideră că acesta este absolut ilegal,
este pasibil de control judiciar și anulare din următoarele considerente: dreptul unui
cetățean de a avea acces la informații de interes public și/sau la informații care îl
vizează personal, îi afectează sau îi limitează careva drepturi reprezintă un drept
personal și nu poate fi condiționat prin înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată
pentru ca doar în cadrul acestei acțiuni să aibă acces la documentele solicitate.
Disponibilitatea în drepturi reprezintă un drept subiectiv personal, și Primăria
Soroca, în persoana primarului, nu este investită cu dreptul de a indica împotriva cui
să înainteze acțiunea în instanța de judecată, împotriva lui Codrean Serghei sau
împotriva Primăriei Soroca, care a permis schimbarea destinației încăperii contrar
legii. Informația solicitată este necesară anume pentru a verifica legalitatea actelor
care au stat la baza emiterii deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 19/22 din
13.10.2022 cu privire la schimbarea destinației încăperilor locative din str. Mihail
Kogălniceanu, 4 ap. 1, iar în dependență de informația solicitată reclamantul se va
aprecia în privința obiectului acțiunii civile, în privința cercului de persoane
antrenate în proces.
Totodată a mai invocat că, maniera în care s-a răspuns demonstrează nu doar
o abordare abuzivă, dar și o ignorare vehementă a exigențelor inerente actului
administrative, deoarece nu conține referire la norma legală concretă care instituie
interdicția de furnizare a informației solicitate și nu conține mențiunea despre modul
și termenul de contestare a acestui răspuns.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul central din 26 mai 2013 s-a admis
acțiunea de contencios administrativ înaintată de Luca Stela.
S-a constatat ilegal refuzul nr.L 70/23 din 31.01.2023 emis de Primarul mun.
Soroca, Lilia Pilipețchi.
S-a obligat Primăria mun. Soroca să furnizeze reclamantei Luca Stela copii
autentificate ale actelor care au fost prezentate de către cet. Codreanu Serghei la
cererea-tip de eliberare a autorizației de schimbare a destinației construcției.
S-a încasat de la Primăria mun. Soroca în beneficiul lui Luca Stela suma de
6000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 06 iunie 2023 Primăria mun. Soroca a contestat hotărârea judecătoriei
Soroca, sediul central din 26 mai 2023 în ordine de apel.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
depus de Primăria mun. Soroca împotriva hotărârii judecătoriei Soroca, sediul
central din 26 mai 2023.
Reieșind din prevederile art. 4, alin. (1), (2), art. 5 alin. (1-3) din Legea
privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, instanța de apel a stabilit că
Luca Stela este subiect de sesizare în temeiul Legii privind accesul la informație
nr.982 din 11 mai 2000, având un drept garantat constituțional de acces la informație,
iar Primăria mun. Soroca este furnizor al informației solicitate, având obligația să
asigure accesul solicitanților la informația oficială.
Totodată, instanța de apel a menționat că în fiecare caz urmează de stabilit,
care informație intră în aria celor oficiale ce pot forma obiectul furnizării conform
Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000.
Astfel, informație oficială este acea informație care privește activitățile sau
rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de
suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informație care se
referă la/sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei
regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii privind accesul la
informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie informație oficială, care urmează
a fi furnizată solicitanților.
La acest capitol, art.6 alin.(1) din Legea privind accesul la informație,
definește „informațiile oficiale în sensul acestei legi” ca fiind toate informațiile
aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate,
selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau
puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.
În conformitate cu art.7 alin.(1) lit.a) și b) din Legea citată, exercitarea
dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin
lege organică și care corespund necesităților: respectării drepturilor și reputației altei
persoane; protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau
protecției moralei societății.
Prin prisma prevederilor art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1-4), art. 15 alin. (1-
3), art. 16, art. 21 , art. 23 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, instanța
de apel, analizând motivele invocate de furnizorul de informații Primăria mun.
Soroca în răspunsul din 31 ianuarie 2023, a reținut că la caz informația solicitată de
reclamantă nu constituie informație cu caracter personal în sensul prevăzut de Legea
privind accesul la informație și Legea privind protecția datelor cu caracter personal
nr. 133 din 08.07.2011. Or, decizia Consiliului mun. Soroca nr.19/22 din 13.10.2022
„Cu privire la schimbarea destinației încăperilor locative din str. xxxxx”, prin care
s-a permis lui Codrean Serghei schimbarea destinației imobilului din str. xxxx,
4
nr.cadastral xxxxx, suprafața totală de 38,7 m.p., în încăperi nelocative, este una
publică.
Instanța de apel a precizat că, în cazul în care în actele solicitate de către
reclamanta Luca Stela se regăseau date cu caracter personal a persoanei fizice, la caz
a terțului Codrean Serghei, Primăria mun. Soroca urma să le depersonalizeze în
conformitate cu prevederile art. 31 alin.(1) din Legea privind protecția datelor cu
caracter personal nr. 133 din 08.07.2011 potrivit căruia, în scopuri statistice, de
cercetare istorică, științifică, sociologică, medicală, de documentare juridică,
operatorul depersonalizează datele cu caracter personal prin retragerea din ele a
părții care permite identificarea persoanei fizice, transformându-le în date anonime,
care nu pot fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă.
Depersonalizarea datelor cu caracter personal reprezintă un proces de
modificare a datelor, în așa fel încât să devină imposibil în mod rezonabil de a
identifica persoana la care se referă aceste date.
Prin urmare, Primăria mun. Soroca urma să furnizeze informația/actele
solicitate de către reclamanta Luca Stela, în acest sens urmând a fi hașurate oricare
date cu caracter personal care se referă la persoana fizică și anume: numele,
prenumele, patronimicul, IDNP-ul, adresa de domiciliu, seria și numărul actului de
identitate, datele de contact (telefon/e-mail), funcția, numărul de înmatriculare a
autovehiculului, datele bancare (IBAN, număr card etc.) sau alte date prin referire la
care am putea identifica persoana fizică la care se referă aceste date.
Referitor la argumentele apelantei precum că, la caz nu a fost respectată
procedura prealabilă, deoarece cererea prealabilă a fost înaintată către Primăria mun.
Soroca și nu către Consiliul mun. Soroca, instanța a reținut că, este susceptibilă de a
fi furnizată orice informație oficială aflată în posesia și la dispoziția furnizorului de
informații, indiferent de proveniența informației. Iar, în cazul nedeținerii informației
solicitate, furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al
informației solicitate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 05 februarie 2024 Primăria
mun. Soroca a depus recurs, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei
instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare.
Recurentul a indicat că acțiunea este înaintată fără respectarea procedurii
prealabile, și anume, prima cerere cât și a doua au fost înaintate Primăriei mun.
Soroca care s-a expus și a remis răspunsurile, iar reclamanta urma să se adreseze cu
cerere prealabilă Consiliului municipal Soroca, care urma a se expune. Prin această
acțiune Consiliul municipal Soroca a fost lezat în drepturile pe care le deține, în
deosebi dreptul de a se expune, deoarece este proprietarul blocului cât și a terenului.
În ședința de judecată nu a fost prezent Codreanu Serghei, care putea fi
întrebat direct dacă este de acord ca vecinii să dispună de datele sale persoanele cum
ar fi codul personal, data luna anul nașterii etc.
5
A menționat că în hotărârea motivată a fost formulată o noțiune nouă și
anume parțial de interes public, noțiune pe care Legea nr. 133/2011 nu o
reglementează.
Decizia Consiliului municipal Soroca de adoptare este publică fără actele
anexe care au fost solicitate, iar art. 10¹ alin. (4) Legea 436/2006 stabilește „Actele
normative ale autorităților administrației publice locale, incluse în Registrul de stat
al actelor locale cu excepția actelor ce conțin date cu caracter personal, pot accesate
public fară restricții. Actele cu caracter personal și actele cu caracter individual se
introduc în Registrul de stat al actelor locale și pot fi accesate în conformitate cu
Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
Actele anexe la proiectul de decizie solicitat sunt publicate pe adresa
electronică www.primsoroca.md, la compartimentul proiecte de decizii din
12.10.2022 sub nr. 21, astfel Primăria mun. Soroca a livrat toată informația conform
prevederilor Legii 133/201 1, însă solicitarea suplimentară a fost calificată ca contrar
legii.
Prin referința din 25 martie 2024 intimata Luca Stela a solicitat respingerea
recursului și menținerea deciziei instanței de apel.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la data de 05 decembrie
Astfel, recursul depus la 05 februarie 2024 este în termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța
de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care
6
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică
părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă
o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de
casare, invocate în recursul depus de Primăria mun. Soroca nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus de Primăria mun. Soroca conține obiecții de fapt și de drept similare celor
7
expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către
Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în
modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare
a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și
o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează
cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
8
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Primăria mun.
Soroca.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Soroca.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
9