3ra-178/24 — constatarea incalcari dreptului de acces la informatie

La data de 02 martie 2023 Luca Stela a înaintat cerere de chemare în judecată către Primăria mun. Soroca, terț Codrean Serghei prin care a solicitat: - constatarea drept ilegal a refuzului pârâtului nr.L-70/23 din 31.01.2023 de a prezenta informația solicitată de reclamant în cererea prealabilă din 24.12.2022, cu anularea acestuia; - obligarea furnizării informației- copii autentificate ale actelor care au fost prezentate de către Codrean Serghei la cererea-tip de eliberare a autorizației de schimbare a destinației prevăzute în art. 22 din HG nr. 306 din 30.03.2000 despre aprobarea Regulamentului privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor; - încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Luca Stela a indicat că are stabilit domiciliul pe adresa str. Mihail Kogălniceanu 4, ap. 3 într-un bloc de locuit compus din două nivele cu 4 apartamente împreună cu alți proprietari. Susține că, în anul 2022 a aflat că vecinul său, Codrean Serghei a obținut permisiunea de a schimba destinația locuinței nr. cadastral xxxxx, suprafața totală de 38,7 m/р., în încăperi nelocative, cu suprafața de 38,7 m.p., iar drept confirmare servește decizia Consiliului municipal Soroca nr. 19/22 din 13.10.2022 cu privire la schimbarea destinației încăperilor locative din str. xxxxx (nr. cadastral xxxxx)

Ulterior, a aflat că Codrean Serghei intenționează să organizeze în această încăpere servicii stomatologice care presupune un flux mult mai mare de oameni decât este obișnuit, apariția mai multor persoane care nu sânt locatarii blocului cu doar 4 apartamente unde a dominat mereu liniștea și înțelegerea, sporirea factorilor de zgomot, activitate în perioada când de regulă oamenii se odihnesc, iar clinica stomatologică prezintă mereu un factor de risc mai sporit pentru diverse boli de la pacienții purtători de infecții, presupune un flux mai mare de transport, livrarea de produse medicamentoase, eventual intervenții în interiorul construcției, acestea și multe alte incomodității sînt improprii unei încăperi cu destinație locativă, fapt ce lezează drepturile și interesele legitime ale reclamantei. 2

Susține că, schimbarea destinației încăperii s-a produs într-un mod foarte rapid, nu au fost informați ceilalți locatari, în special Luca Stela care exprimă dezacordul, iar aceste împrejurări i-au trezit reclamantei nedumerire și nemulțumire, și având dubii privitor la modul cum s-a petrecut procedura de schimbare a destinației, la data de 24.12.2022 reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă, către Primăria mun. Soroca privind furnizarea informației.

Prin răspunsul Primăriei mun. Soroca nr.L-70/23 din 31.01.2023, recepționată la data de 30.02.2023, i s-a comunicat că, solicitarea nu poate fi satisfăcută din cauza că informația dată conține date cu caracter personal, iar în cazul în care este în litigiu cu persoana vizată, instanța de examinare poate solicita informația dată.

Astfel, menționează că, analizând textul răspunsului la cererea prealabilă, în raport cu norma legală relevantă și obligația pozitivă a autorității publice locale de a servi interesului cetățeanului și a comunității, consideră că acesta este absolut ilegal, este pasibil de control judiciar și anulare din următoarele considerente: dreptul unui cetățean de a avea acces la informații de interes public și/sau la informații care îl vizează personal, îi afectează sau îi limitează careva drepturi reprezintă un drept personal și nu poate fi condiționat prin înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată pentru ca doar în cadrul acestei acțiuni să aibă acces la documentele solicitate. Disponibilitatea în drepturi reprezintă un drept subiectiv personal, și Primăria Soroca, în persoana primarului, nu este investită cu dreptul de a indica împotriva cui să înainteze acțiunea în instanța de judecată, împotriva lui Codrean Serghei sau împotriva Primăriei Soroca, care a permis schimbarea destinației încăperii contrar legii. Informația solicitată este necesară anume pentru a verifica legalitatea actelor care au stat la baza emiterii deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 19/22 din 13.10.2022 cu privire la schimbarea destinației încăperilor locative din str. Mihail Kogălniceanu, 4 ap. 1, iar în dependență de informația solicitată reclamantul se va aprecia în privința obiectului acțiunii civile, în privința cercului de persoane antrenate în proces.

Totodată a mai invocat că, maniera în care s-a răspuns demonstrează nu doar o abordare abuzivă, dar și o ignorare vehementă a exigențelor inerente actului administrative, deoarece nu conține referire la norma legală concretă care instituie interdicția de furnizare a informației solicitate și nu conține mențiunea despre modul și termenul de contestare a acestui răspuns.

Reieșind din prevederile art. 4, alin. (1), (2), art. 5 alin. (1-3) din Legea privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, instanța de apel a stabilit că Luca Stela este subiect de sesizare în temeiul Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, având un drept garantat constituțional de acces la informație, iar Primăria mun. Soroca este furnizor al informației solicitate, având obligația să asigure accesul solicitanților la informația oficială.

Totodată, instanța de apel a menționat că în fiecare caz urmează de stabilit, care informație intră în aria celor oficiale ce pot forma obiectul furnizării conform Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000.

Astfel, informație oficială este acea informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informație care se referă la/sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.

La acest capitol, art.6 alin.(1) din Legea privind accesul la informație, definește „informațiile oficiale în sensul acestei legi” ca fiind toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

În conformitate cu art.7 alin.(1) lit.a) și b) din Legea citată, exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: respectării drepturilor și reputației altei persoane; protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau protecției moralei societății.

Prin prisma prevederilor art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1-4), art. 15 alin. (1- 3), art. 16, art. 21 , art. 23 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, instanța de apel, analizând motivele invocate de furnizorul de informații Primăria mun. Soroca în răspunsul din 31 ianuarie 2023, a reținut că la caz informația solicitată de reclamantă nu constituie informație cu caracter personal în sensul prevăzut de Legea privind accesul la informație și Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011. Or, decizia Consiliului mun. Soroca nr.19/22 din 13.10.2022 „Cu privire la schimbarea destinației încăperilor locative din str. xxxxx”, prin care s-a permis lui Codrean Serghei schimbarea destinației imobilului din str. xxxx, 4 nr.cadastral xxxxx, suprafața totală de 38,7 m.p., în încăperi nelocative, este una publică.

Instanța de apel a precizat că, în cazul în care în actele solicitate de către reclamanta Luca Stela se regăseau date cu caracter personal a persoanei fizice, la caz a terțului Codrean Serghei, Primăria mun. Soroca urma să le depersonalizeze în conformitate cu prevederile art. 31 alin.(1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011 potrivit căruia, în scopuri statistice, de cercetare istorică, științifică, sociologică, medicală, de documentare juridică, operatorul depersonalizează datele cu caracter personal prin retragerea din ele a părții care permite identificarea persoanei fizice, transformându-le în date anonime, care nu pot fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă.

Depersonalizarea datelor cu caracter personal reprezintă un proces de modificare a datelor, în așa fel încât să devină imposibil în mod rezonabil de a identifica persoana la care se referă aceste date.

Prin urmare, Primăria mun. Soroca urma să furnizeze informația/actele solicitate de către reclamanta Luca Stela, în acest sens urmând a fi hașurate oricare date cu caracter personal care se referă la persoana fizică și anume: numele, prenumele, patronimicul, IDNP-ul, adresa de domiciliu, seria și numărul actului de identitate, datele de contact (telefon/e-mail), funcția, numărul de înmatriculare a autovehiculului, datele bancare (IBAN, număr card etc.) sau alte date prin referire la care am putea identifica persoana fizică la care se referă aceste date.

Referitor la argumentele apelantei precum că, la caz nu a fost respectată procedura prealabilă, deoarece cererea prealabilă a fost înaintată către Primăria mun. Soroca și nu către Consiliul mun. Soroca, instanța a reținut că, este susceptibilă de a fi furnizată orice informație oficială aflată în posesia și la dispoziția furnizorului de informații, indiferent de proveniența informației. Iar, în cazul nedeținerii informației solicitate, furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al informației solicitate.

Recurentul a indicat că acțiunea este înaintată fără respectarea procedurii prealabile, și anume, prima cerere cât și a doua au fost înaintate Primăriei mun. Soroca care s-a expus și a remis răspunsurile, iar reclamanta urma să se adreseze cu cerere prealabilă Consiliului municipal Soroca, care urma a se expune. Prin această acțiune Consiliul municipal Soroca a fost lezat în drepturile pe care le deține, în deosebi dreptul de a se expune, deoarece este proprietarul blocului cât și a terenului.

În ședința de judecată nu a fost prezent Codreanu Serghei, care putea fi întrebat direct dacă este de acord ca vecinii să dispună de datele sale persoanele cum ar fi codul personal, data luna anul nașterii etc. 5

A menționat că în hotărârea motivată a fost formulată o noțiune nouă și anume parțial de interes public, noțiune pe care Legea nr. 133/2011 nu o reglementează.

Decizia Consiliului municipal Soroca de adoptare este publică fără actele anexe care au fost solicitate, iar art. 10¹ alin. (4) Legea 436/2006 stabilește „Actele normative ale autorităților administrației publice locale, incluse în Registrul de stat al actelor locale cu excepția actelor ce conțin date cu caracter personal, pot accesate public fară restricții. Actele cu caracter personal și actele cu caracter individual se introduc în Registrul de stat al actelor locale și pot fi accesate în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Actele anexe la proiectul de decizie solicitat sunt publicate pe adresa electronică www.primsoroca.md, la compartimentul proiecte de decizii din 12.10.2022 sub nr. 21, astfel Primăria mun. Soroca a livrat toată informația conform prevederilor Legii 133/201 1, însă solicitarea suplimentară a fost calificată ca contrar legii.

Prin referința din 25 martie 2024 intimata Luca Stela a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la data de 05 decembrie 2023. Astfel, recursul depus la 05 februarie 2024 este în termen.

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care 6 Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Primăria mun. Soroca nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Primăria mun. Soroca conține obiecții de fapt și de drept similare celor 7 expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 8 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Soroca.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Soroca. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 9