3r-269/24 — asigurarea accesului la informatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- asigurarea accesului la informatie
- Temei legal
- neinlaturarea in termenul stabilit a neajunsurilor la depunerea cererii de apel motivate
3r-269/24 — asigurarea accesului la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului depus de Primarul mun. Soroca, Pilipețchi Lilia, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov împotriva Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi privind asigurarea accesului la informația de interes public, împotriva încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți (Dosarul nr. 3r-269/24 NR. PIGD 2-24026305-01-3r-15112024) Neînlăturarea în termenul stabilit a neajunsurilor la depunerea cererii de apel motivate Judecătoria Soroca, sediul Central: O. Jamba, Instanța de apel: A. Garbuz, I. Grosu, S. Șleahtițki, 4 decembrie 2024 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul depus de Primarul mun.
Soroca, Pilipețchi Lilia Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Ion Malanciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 07 martie 2024 Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului mun. Soroca, Lilia Pilipețchi privind asigurarea accesului la informația de interes public.
Prin hotărârea din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov către Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi privind asigurarea accesului la informația de interes public. S-a anulat răspunsul Primarului mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, nr. 01-7/3 din 09 februarie 2024. S-a obligat Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, de a furniza Consilierului în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov, informația privind pregătirea profesională a viceprimarilor mun. Soroca, Dl. Ghenadie Mînăscurtă, Dna Ojog Anna și Dl. Veaceslav Ursu. S-a aplicat în privința Primarului mun. Soroca, Lilia Pilipețchi amenda în valoare de 10 (zece) unități convenționale, ceea ce constituie 500,0 (cinci sute,0) lei, cu încasarea acesteia la bugetul de stat.
La 17 iunie 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.
La 16 august 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, prin intermediul poștei electronice a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
Prin notificarea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Bărți, a fost comunicat apelatului Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi că cererea de apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege. S-a stabilit 1 apelatului Consiliul municipal Soroca un termen până la 07 octombrie 2024 ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată inadmisibilă.
La 07 octombrie 2024 prin intermediul poștei electronice, Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 Curtea de Apel Bălți a declarat inadmisibilă cererea de apel declarată de Primarul mun. Soroca, Pilipețchi Lilia, împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 31 mai 2024, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Șestacov Lusina către Primarul mun. Soroca, Pilipețchi Lilia privind asigurarea accesului la informația de interes public
La 07 noiembrie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus recurs împotriva încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii Curții de Apel Bălți și adoptarea unei noi încheierii prin care cererea de apel depusă să fie examinată.
În motivarea recursului, prin hotărârea Judecătoriei Soroca nr. 3-11/24 din 31 mai 2024, judecător Olga Jamba, a fost admisă acțiunea reclamantei Șestacov Lusina către pârâtul Primarul mun. Soroca, privind asigurarea accesului la informația de interes public.
La 12 august 2024 în adresa Primăriei mun. Soroca a fost remisă hotărârea motivată, care este considerată ilegală și netemeinică.
Astfel la 17 iunie 2024 Primara mun. Soroca a depus la Curtea de Apel Bălți cererea de apel (nemotivată) împotriva hotărârii judecătorii Soroca sediul Central.
La 12 august 2024 în Primăria mun. Soroca a fost înregistrată scrisoarea de expediere a actului judecătoresc și anume a hotărârii pronunțate la 31 mai 2024, redactată integral la 12 august 2024.
Prin urmare la 16 august 2024 de Primarul mun. Soroca în adresa Curții de Apel Bălți a fost expediată cererea de apel (motivată) semnată electronic.
Menționează că, de judecătorul Curții de Apel Bălți dna Iulia Grosu la 18 septembrie 2024 a fost expediată notificarea, prin care a fost acordat un termen suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor pe motiv că cererea de 2 apel nu corespunde stipulărilor relevate la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) Cod administrativ.
Notează că, în urma studierii notificării și anume mențiunii „Urmare a celor expuse se atestă cu certitudine că cererea de apel motivată depusă de către Viceprimarul mun. Soroca, Ojog Anna și juristul Leșan Nicolae în interesele Primarului Pilipețchi Lilia nu conține semnături electronice, fiind expediată prin intermediul poștei electronice” a fost interpretat precum că cererea nu este în general semnată. Astfel cererea de apel a fost expediată repetat cu semnăturile electronice prin poșta electronică.
Subliniază că, actul semnat electronic nu a fost solicitat de instanță în notificare și totodată a fost lezat de posibilitatea de a prezenta actul de verificare a semnăturii electronice.
Suplimentar comunică că, Legea nr. 124/2022 cu privire la identificarea electronică și servicii de încredere la art. 43 alin. (1) stipulează: documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document.
Prin urmare reține că, Viceprimarul mun. Soroca, Ojog Anna și juristul Leșan Nicolae în baza dispoziție și procurii ce au semnat electronic cererea de apel în interesele Primarei mun. Soroca, pot să semneze cu semnătură olografa documentul echivalent pe suport de hârtie, lucru cert pe care instanța de judecată putea să îl verifice-înlătura la prima ședință de judecată. Totodată semnăturile descifrează semnatarul cu alte cuvinte nu sunt indicate pur și simplu careva cifre litere.
La 25 octombrie 2024 Colegiul Civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți prin încheiere a declarat inadmisibilă cererea de apel înaintată de Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi pe motivul că nu a fost prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 233 alin. (2) Cod administrativ. Totodată încheierea cu drept de atac în recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile de la notificare, prin intermediul Curții de Apel Bălți.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
20. Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că: 3 „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.”
Art. 233 alin (2) din Codul administrative prevede că: „Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
27. Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 25 octombrie 2024, fiind notificată recurentului la data de 28 octombrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 104).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Actele cauzei denotă că, prin hotărârea din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov către Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi privind asigurarea accesului la informația de interes public. S-a anulat răspunsul Primarului mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, nr. 01-7/3 din 09 februarie 2024. S-a obligat Primarul mun. 4 Soroca, Lilia Pilipețchi, de a furniza Consilierului în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov, informația privind pregătirea profesională a viceprimarilor mun. Soroca, Dl. Ghenadie Mînăscurtă, Dna Ojog Anna și Dl. Veaceslav Ursu. S-a aplicat în privința Primarului mun. Soroca, Lilia Pilipețchi amenda în valoare de 10 (zece) unități convenționale, ceea ce constituie 500,0 (cinci sute,0) lei, cu încasarea acesteia la bugetul de stat.
La 17 iunie 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.
La 16 august 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a expediat în adresa Judecătoriei Soroca, prin intermediul poștei electronice jrs@justice.md copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de către Primarul mun. Soroca conține semnătura electronică a Viceprimarului mun. Soroca Anna Ojog și a lui Nicolae Leșan, aplicată la 16 august 2024, ora 11:58:33 și 11:54:23.
La fel la 16 august 2024, Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, a expediat în adresa Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice cab@justice.md copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 01 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de către Primarul mun. Soroca conține semnătura electronică a Viceprimarului mun. Soroca Anna Ojog și a lui Nicolae Leșan, aplicată la 16 august 2024, ora 11:58:33 și 11:54:23.
Potrivit extrasului de pe portalul serviciul guvernamental de semnătură electronică Msign, documentul Сканирование_Xerox_20240816_165911.pdf, nu conține semnături.
Prin notificarea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Bărți, a fost comunicat apelatului Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi că cererea de apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege. S-a stabilit apelatului Consiliul municipal Soroca un termen până la 07 octombrie 2024 ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică 5 valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată inadmisibilă.
La 07 octombrie 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, a expediat în adresa Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice cab@justice.md copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de către Consiliul municipal Soroca conține semnătura electronică a Viceprimarului mun. Soroca Anna Ojog și a lui Nicolae Leșan, aplicată la 16 august 2024, ora 11:58:33 și 11:54:23.
Potrivit extrasului de pe portalul serviciul guvernamental de semnătură electronică Msign, documentul JRS.pdf, nu conține semnături.
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 Curtea de Apel Bălți a declarat inadmisibilă cererea de apel declarată de Consiliul mun. Soroca împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 31 mai 2024, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca către Consiliul mun. Soroca privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 ”cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, potrivit căruia cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.
De asemenea instanța de apel a constat că, la 19 august 2024 prin intermediul poștei electronice a fost expediată cererea de apel motivat, însă cererea de apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege.
Instanța de apel a relatat că, potrivit notificării din 10 septembrie 2024 apelantului i-a fost acordat termen până la 07 octombrie 2024, ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată inadmisibilă.
A notat Colegiul specializat în materie de contencios administrativ că prin intermediul poștei electronice la 07 octombrie 2024 a parvenit cererea de apel motivată, însă după verificarea valabilității electronice, Colegiul civil constată că cererea de apel motivată parvenită la 07 octombrie 2024, la fel 6 nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzute în legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.
Astfel, instanța de apel a menționat că apelantul, urma să depună apelul motivat care să conțină semnătura electronică valabilă Curții de Apel Bălți până la data de 07 octombrie 2024, inclusiv.
Instanța de apel a conchis, că apelantul a fost informat despre necesitatea prezentării apelului motivat care să conțină semnătura electronică valabilă în termen de până la 07 octombrie 2024, în acest termen neajunsurile menționate nu au fost lichidate.
Astfel reieșind din cele menționate supra, Completul Curții Supreme de Justiție efectuând controlul judiciar al încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți consideră că instanța de apel, examinând apelul depus de Consiliul municipiului Soroca, întemeiat l-a declarat inadmisibil, ca fiind depus cu încălcarea cerințelor stabilite la art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.
La caz instanța de recurs reține prevederile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, care statuează că, prezenta lege are drept scop asigurarea funcționării la un nivel adecvat a pieței naționale în domeniul securității mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor de încredere, precum și stabilește cadrul normativ de bază pentru utilizarea semnăturilor electronice, sigiliilor electronice, mărcilor temporale electronice, documentelor electronice, serviciilor de distribuție electronică înregistrate și serviciilor de certificare pentru autentificarea paginilor web.
În conformitate cu art. 19 al Legii 124 din 19 mai 2022, principiile utilizării semnăturii electronice și a sigiliului electronic sunt: a) libertatea alegerii și utilizării oricărui tip de semnătură electronică sau de sigiliu electronic, dacă actele normative sau acordul părților nu prevăd utilizarea unui tip concret de semnătură electronică sau de sigiliu electronic, în corespundere cu obiectivele de utilizare a acestora; b) posibilitatea alegerii oricăror tehnologii și/sau mijloace tehnice care permit utilizarea tipurilor concrete de semnături electronice sau de sigilii electronice, în conformitate cu prevederile prezentei legi; c) neadmiterea invocării lipsei de putere juridică a semnăturii electronice ori a sigiliului electronic și/sau a documentului electronic pe care acestea sunt aplicate doar în baza faptului că semnătura electronică sau sigiliul electronic a fost creat prin intermediul dispozitivului de creare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului.
Potrivit art. 20 al Legii nr. 124 din 19 mai 2022, semnăturile electronice și sigiliile electronice, ale căror principii și mecanisme de utilizare se reglementează de prezenta lege, sunt: a) de tip avansat; b) de tip calificat. 7
Semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca și semnătura olografă.
Semnătura electronică calificată și sigiliul electronic calificat beneficiază de prezumția integrității datelor și a corectitudinii originii datelor respective la care se referă semnătura electronică calificată sau sigiliul electronic calificat.
Art. 23 al Legii 124 din 19 mai 2022 prevede că, Semnăturile electronice avansate și sigiliile electronice avansate întrunesc cumulativ următoarele cerințe: a) fac trimitere exclusiv la titular; b) permit identificarea titularului; c) sunt create utilizând date de creare a semnăturilor electronice sau utilizând date de creare a sigiliilor electronice, pe care semnatarul sau, respectiv, creatorul sigiliului electronic le poate utiliza cu un nivel sporit de încredere, exclusiv sub controlul acestuia; d) sunt legate de datele la care se raportează, astfel încât orice modificare ulterioară a acestor date poate fi detectată.
Art. 28 alin (1) –(3) al Legii 124 din 19 mai 2022 statuează că, verificarea autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic se efectuează prin intermediul dispozitivului de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, cu utilizarea datelor de verificare a semnăturii electronice sau a sigiliului electronic. La verificarea semnăturii electronice avansate sau a sigiliului electronic avansat, precum și a semnăturii electronice calificate sau a sigiliului electronic calificat, dispozitivul de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau produsul trebuie: a) să ofere posibilitatea afișării conținutului documentului electronic sau să facă referință irevocabilă la documentul respectiv; b) să afișeze faptul modificării documentului electronic; c) să facă referință la semnatar sau la creatorul sigiliului electronic. La verificarea semnăturii electronice avansate sau a sigiliului electronic avansat, precum și a semnăturii electronice calificate sau a sigiliului electronic calificat trebuie să se garanteze, cu o siguranță suficientă, că: a) datele de verificare a semnăturii electronice sau a sigiliului electronic corespund datelor afișate persoanei care verifică semnătura electronică sau sigiliul electronic; b) semnătura electronică sau sigiliul electronic este verificat cu certitudine, iar rezultatul verificării și identitatea semnatarului sau a creatorului sigiliului electronic sunt afișate corect; c) autenticitatea și valabilitatea certificatului cheii publice solicitat în momentul verificării semnăturii electronice sau a sigiliului electronic sunt verificate cu certitudine; d) conținutul certificatului cheii publice este redat clar; e) modificările care pot influența securitatea semnăturii electronice sau a sigiliului electronic pot fi detectate.
De asemenea se reține și prevederile art. 42 al Legii menționate supra, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau 8 nimicit cu ajutorul mijloacelor software și/sau hardware; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului sau creatorului sigiliului electronic; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea repetată a acestuia.
La fel art. 43 al Legii privind identificarea electronică și serviciile de încredere, prevede că, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.
În conformitate cu art. 47 alin. (1), (2) și (5) lit. c) al Legii menționate, documentul electronic poate fi expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor informaționale și de comunicații electronice și/sau al purtătorilor materiali. Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și utilizarea acestuia de către destinatar.
La caz, se atestă că cererile de apel depuse de către Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi la data de 16 august 2024 și 07 octombrie 2024, nu conține semnături valide, iar această circumstanță evidențiază faptul că aceasta nu este semnată în mod corespunzător.
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la primirea cererii de apel electronice, Judecătorul Curții de Apel Bălți, verificând în Msign dacă aceste documente conțin sau nu aplicată semnătura electronică, iar în urma verificărilor au extras de pe portalul serviciul guvernamental de semnătură electronică Msign confirmare care atestă că, documentele expediate de către recurent nu conțin semnături.
Prin urmare se denotă că, Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a ignorat indicațiile instanței de apel și nu a expediat cererea de apel care să permită verificarea autenticității semnăturii electronice aplicate pe documentul expediat. Însă la data de 07 octombrie 2024 recurentul a expediat repetat în adresa Curții de Apel Bălți prin intermediul poștei electronice, o copie cererii de apel, care face imposibil de verificat autenticității semnăturii electronice aplicate.
Astfel, Consiliul municipal Soroca, nu și-a exercitat obligațiile sale procesuale corespunzător și nu a înlăturat în termenul stabilit de Curtea Apel 9 Bălți neajunsurile din cererea de apel și nu a prezentat instanței motivarea apelului în modul stabilit, pe suport de hârtie semnat olograf, sau după caz, prin intermediul poștei electronice cu semnătura electronică avansată calificată după cum prevăd dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.
Instanța de recurs accentuează că, cererea de apel prezentată prin intermediul poștei electronice cu semnătura electronică în copie, face imposibilă verificarea autenticității acesteia prin intermediul serviciul guvernamental de semnătură electronică MSign. Totodată nu poate fi apreciată ca un document electronic, doar datorită faptului că aceasta conține în sine semnătură electronică avansată calificată.
Prin urmare, omisiunile admise de către Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi și măsurilor întreprinse pentru protecția drepturilor sale, totalizate din inacțiuni, neprezentarea cererii de apel semnată în mod corespunzător, instanța de recurs reține că, acele consecințe negative prevăzute de legislație sunt opozabile recurentului în plină măsură.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că instanța de apel legitim și întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi și menține încheierea 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.