3r-269/24 — asigurarea accesului la informatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- asigurarea accesului la informatie
- Temei legal
- neinlaturarea in termenul stabilit a neajunsurilor la depunerea cererii de apel motivate
3r-269/24 — asigurarea accesului la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Primarul mun. Soroca,
Pilipețchi Lilia,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov
împotriva Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi privind asigurarea
accesului la informația de interes public,
împotriva încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3r-269/24
NR. PIGD 2-24026305-01-3r-15112024)
Neînlăturarea în termenul stabilit a neajunsurilor la depunerea cererii de
apel motivate
Judecătoria Soroca, sediul Central: O. Jamba,
Instanța de apel: A. Garbuz, I. Grosu, S. Șleahtițki,
4 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Primarul mun. Soroca,
Pilipețchi Lilia
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 martie 2024 Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Lusina
Șestacov a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului
mun. Soroca, Lilia Pilipețchi privind asigurarea accesului la informația de
interes public.
Prin hotărârea din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central
s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Consilierul în
Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov către Primarul mun. Soroca, Lilia
Pilipețchi privind asigurarea accesului la informația de interes public. S-a
anulat răspunsul Primarului mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, nr. 01-7/3 din 09
februarie 2024. S-a obligat Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, de a
furniza Consilierului în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov, informația
privind pregătirea profesională a viceprimarilor mun. Soroca, Dl. Ghenadie
Mînăscurtă, Dna Ojog Anna și Dl. Veaceslav Ursu. S-a aplicat în privința
Primarului mun. Soroca, Lilia Pilipețchi amenda în valoare de 10 (zece)
unități convenționale, ceea ce constituie 500,0 (cinci sute,0) lei, cu încasarea
acesteia la bugetul de stat.
La 17 iunie 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a depus cerere
de apel nemotivată împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei
Soroca, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a
hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu
pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de
chemare în judecată.
La 16 august 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, prin
intermediul poștei electronice a depus cerere de apel motivată împotriva
hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
Prin notificarea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Bărți, a fost
comunicat apelatului Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi că cererea de
apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în
art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și
serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității
acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care
corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege. S-a stabilit
1
apelatului Consiliul municipal Soroca un termen până la 07 octombrie 2024
ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului
motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice
aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat
faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu
va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică
valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată
inadmisibilă.
La 07 octombrie 2024 prin intermediul poștei electronice, Primarul
mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a depus cerere de apel motivată împotriva
hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 Curtea de Apel Bălți a declarat
inadmisibilă cererea de apel declarată de Primarul mun. Soroca, Pilipețchi
Lilia, împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 31 mai
2024, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în
judecată înaintată de Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Șestacov Lusina
către Primarul mun. Soroca, Pilipețchi Lilia privind asigurarea accesului la
informația de interes public
La 07 noiembrie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus recurs
împotriva încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care
a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii Curții de Apel Bălți și
adoptarea unei noi încheierii prin care cererea de apel depusă să fie
examinată.
În motivarea recursului, prin hotărârea Judecătoriei Soroca nr. 3-11/24
din 31 mai 2024, judecător Olga Jamba, a fost admisă acțiunea reclamantei
Șestacov Lusina către pârâtul Primarul mun. Soroca, privind asigurarea
accesului la informația de interes public.
La 12 august 2024 în adresa Primăriei mun. Soroca a fost remisă
hotărârea motivată, care este considerată ilegală și netemeinică.
Astfel la 17 iunie 2024 Primara mun. Soroca a depus la Curtea de Apel
Bălți cererea de apel (nemotivată) împotriva hotărârii judecătorii Soroca
sediul Central.
La 12 august 2024 în Primăria mun. Soroca a fost înregistrată
scrisoarea de expediere a actului judecătoresc și anume a hotărârii pronunțate
la 31 mai 2024, redactată integral la 12 august 2024.
Prin urmare la 16 august 2024 de Primarul mun. Soroca în adresa
Curții de Apel Bălți a fost expediată cererea de apel (motivată) semnată
electronic.
Menționează că, de judecătorul Curții de Apel Bălți dna Iulia Grosu la
18 septembrie 2024 a fost expediată notificarea, prin care a fost acordat un
termen suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor pe motiv că cererea de
2
apel nu corespunde stipulărilor relevate la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234
alin. (1) Cod administrativ.
Notează că, în urma studierii notificării și anume mențiunii „Urmare a
celor expuse se atestă cu certitudine că cererea de apel motivată depusă de
către Viceprimarul mun. Soroca, Ojog Anna și juristul Leșan Nicolae în
interesele Primarului Pilipețchi Lilia nu conține semnături electronice, fiind
expediată prin intermediul poștei electronice” a fost interpretat precum că
cererea nu este în general semnată. Astfel cererea de apel a fost expediată
repetat cu semnăturile electronice prin poșta electronică.
Subliniază că, actul semnat electronic nu a fost solicitat de instanță în
notificare și totodată a fost lezat de posibilitatea de a prezenta actul de
verificare a semnăturii electronice.
Suplimentar comunică că, Legea nr. 124/2022 cu privire la
identificarea electronică și servicii de încredere la art. 43 alin. (1) stipulează:
documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ
următoarele condiții: semnătura electronică sau sigiliul electronic este
aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură
olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; pe documentul
electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic
autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în
document.
Prin urmare reține că, Viceprimarul mun. Soroca, Ojog Anna și juristul
Leșan Nicolae în baza dispoziție și procurii ce au semnat electronic cererea
de apel în interesele Primarei mun. Soroca, pot să semneze cu semnătură
olografa documentul echivalent pe suport de hârtie, lucru cert pe care
instanța de judecată putea să îl verifice-înlătura la prima ședință de judecată.
Totodată semnăturile descifrează semnatarul cu alte cuvinte nu sunt indicate
pur și simplu careva cifre litere.
La 25 octombrie 2024 Colegiul Civil și de contencios administrativ al
Curții de Apel Bălți prin încheiere a declarat inadmisibilă cererea de apel
înaintată de Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi pe motivul că nu a fost
prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 233 alin. (2) Cod
administrativ. Totodată încheierea cu drept de atac în recurs la Curtea
Supremă de Justiție în termen de 15 zile de la notificare, prin intermediul
Curții de Apel Bălți.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
3
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrative prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la
art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de instanța de judecată.”
Art. 233 alin (2) din Codul administrative prevede că:
„Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori
împuternicit.”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 25 octombrie 2024, fiind
notificată recurentului la data de 28 octombrie 2024, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 104).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, s-a conformat prevederilor legale
și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul
administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Actele cauzei denotă că, prin hotărârea din 31 mai 2024 a Judecătoriei
Soroca, sediul Central s-a admis acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Consilierul în Consiliul mun. Soroca, Lusina Șestacov către
Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi privind asigurarea accesului la
informația de interes public. S-a anulat răspunsul Primarului mun. Soroca,
Lilia Pilipețchi, nr. 01-7/3 din 09 februarie 2024. S-a obligat Primarul mun.
4
Soroca, Lilia Pilipețchi, de a furniza Consilierului în Consiliul mun. Soroca,
Lusina Șestacov, informația privind pregătirea profesională a viceprimarilor
mun. Soroca, Dl. Ghenadie Mînăscurtă, Dna Ojog Anna și Dl. Veaceslav
Ursu. S-a aplicat în privința Primarului mun. Soroca, Lilia Pilipețchi amenda
în valoare de 10 (zece) unități convenționale, ceea ce constituie 500,0 (cinci
sute,0) lei, cu încasarea acesteia la bugetul de stat.
La 17 iunie 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a depus cerere
de apel nemotivată împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei
Soroca, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a
hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu
pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de
chemare în judecată.
La 16 august 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a expediat
în adresa Judecătoriei Soroca, prin intermediul poștei electronice
jrs@justice.md copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 31 mai
2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de
către Primarul mun. Soroca conține semnătura electronică a Viceprimarului
mun. Soroca Anna Ojog și a lui Nicolae Leșan, aplicată la 16 august 2024,
ora 11:58:33 și 11:54:23.
La fel la 16 august 2024, Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, a
expediat în adresa Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice
cab@justice.md copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 01
aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată
de către Primarul mun. Soroca conține semnătura electronică a
Viceprimarului mun. Soroca Anna Ojog și a lui Nicolae Leșan, aplicată la
16 august 2024, ora 11:58:33 și 11:54:23.
Potrivit extrasului de pe portalul serviciul guvernamental de
semnătură electronică Msign, documentul
Сканирование_Xerox_20240816_165911.pdf, nu conține semnături.
Prin notificarea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Bărți, a fost
comunicat apelatului Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi că cererea de
apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în
art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și
serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității
acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care
corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege. S-a stabilit
apelatului Consiliul municipal Soroca un termen până la 07 octombrie 2024
ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului
motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice
aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat
faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu
va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică
5
valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată
inadmisibilă.
La 07 octombrie 2024 Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi, a
expediat în adresa Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice
cab@justice.md copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 31 mai
2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de
către Consiliul municipal Soroca conține semnătura electronică a
Viceprimarului mun. Soroca Anna Ojog și a lui Nicolae Leșan, aplicată la
16 august 2024, ora 11:58:33 și 11:54:23.
Potrivit extrasului de pe portalul serviciul guvernamental de
semnătură electronică Msign, documentul JRS.pdf, nu conține semnături.
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 Curtea de Apel Bălți a declarat
inadmisibilă cererea de apel declarată de Consiliul mun. Soroca împotriva
hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 31 mai 2024, emisă în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de
Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca către Consiliul mun. Soroca
privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 ”cu privire la
modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 233
alin. (2) din Codul administrativ, potrivit căruia cererea de apel se semnează
de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.
De asemenea instanța de apel a constat că, la 19 august 2024 prin
intermediul poștei electronice a fost expediată cererea de apel motivat, însă
cererea de apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic
prevăzut în art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea
electronică și serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru
confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice
sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de
prezenta lege.
Instanța de apel a relatat că, potrivit notificării din 10 septembrie 2024
apelantului i-a fost acordat termen până la 07 octombrie 2024, ora 16:00,
pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat ce va
permite verificarea autenticității semnăturii electronice aplicată pe
documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat faptul că dacă
nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu va fi
prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică valabilă,
cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată inadmisibilă.
A notat Colegiul specializat în materie de contencios administrativ că
prin intermediul poștei electronice la 07 octombrie 2024 a parvenit cererea
de apel motivată, însă după verificarea valabilității electronice, Colegiul civil
constată că cererea de apel motivată parvenită la 07 octombrie 2024, la fel
6
nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzute în legea nr. 124
din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.
Astfel, instanța de apel a menționat că apelantul, urma să depună
apelul motivat care să conțină semnătura electronică valabilă Curții de Apel
Bălți până la data de 07 octombrie 2024, inclusiv.
Instanța de apel a conchis, că apelantul a fost informat despre
necesitatea prezentării apelului motivat care să conțină semnătura
electronică valabilă în termen de până la 07 octombrie 2024, în acest termen
neajunsurile menționate nu au fost lichidate.
Astfel reieșind din cele menționate supra, Completul Curții Supreme
de Justiție efectuând controlul judiciar al încheierii din 25 octombrie 2024 a
Curții de Apel Bălți consideră că instanța de apel, examinând apelul depus
de Consiliul municipiului Soroca, întemeiat l-a declarat inadmisibil, ca fiind
depus cu încălcarea cerințelor stabilite la art. 233 alin. (2) din Codul
administrativ.
La caz instanța de recurs reține prevederile art. 1 alin. (1) al Legii nr.
124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de
încredere, care statuează că, prezenta lege are drept scop asigurarea
funcționării la un nivel adecvat a pieței naționale în domeniul securității
mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor de încredere, precum și
stabilește cadrul normativ de bază pentru utilizarea semnăturilor electronice,
sigiliilor electronice, mărcilor temporale electronice, documentelor
electronice, serviciilor de distribuție electronică înregistrate și serviciilor de
certificare pentru autentificarea paginilor web.
În conformitate cu art. 19 al Legii 124 din 19 mai 2022, principiile
utilizării semnăturii electronice și a sigiliului electronic sunt: a) libertatea
alegerii și utilizării oricărui tip de semnătură electronică sau de sigiliu
electronic, dacă actele normative sau acordul părților nu prevăd utilizarea
unui tip concret de semnătură electronică sau de sigiliu electronic, în
corespundere cu obiectivele de utilizare a acestora; b) posibilitatea alegerii
oricăror tehnologii și/sau mijloace tehnice care permit utilizarea tipurilor
concrete de semnături electronice sau de sigilii electronice, în conformitate
cu prevederile prezentei legi; c) neadmiterea invocării lipsei de putere
juridică a semnăturii electronice ori a sigiliului electronic și/sau a
documentului electronic pe care acestea sunt aplicate doar în baza faptului
că semnătura electronică sau sigiliul electronic a fost creat prin intermediul
dispozitivului de creare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice
și/sau al produsului.
Potrivit art. 20 al Legii nr. 124 din 19 mai 2022, semnăturile
electronice și sigiliile electronice, ale căror principii și mecanisme de
utilizare se reglementează de prezenta lege, sunt: a) de tip avansat; b) de tip
calificat.
7
Semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca și
semnătura olografă.
Semnătura electronică calificată și sigiliul electronic calificat
beneficiază de prezumția integrității datelor și a corectitudinii originii datelor
respective la care se referă semnătura electronică calificată sau sigiliul
electronic calificat.
Art. 23 al Legii 124 din 19 mai 2022 prevede că, Semnăturile
electronice avansate și sigiliile electronice avansate întrunesc cumulativ
următoarele cerințe: a) fac trimitere exclusiv la titular; b) permit identificarea
titularului; c) sunt create utilizând date de creare a semnăturilor electronice
sau utilizând date de creare a sigiliilor electronice, pe care semnatarul sau,
respectiv, creatorul sigiliului electronic le poate utiliza cu un nivel sporit de
încredere, exclusiv sub controlul acestuia; d) sunt legate de datele la care se
raportează, astfel încât orice modificare ulterioară a acestor date poate fi
detectată.
Art. 28 alin (1) –(3) al Legii 124 din 19 mai 2022 statuează că,
verificarea autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic se
efectuează prin intermediul dispozitivului de verificare a semnăturilor
electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, cu utilizarea
datelor de verificare a semnăturii electronice sau a sigiliului electronic. La
verificarea semnăturii electronice avansate sau a sigiliului electronic avansat,
precum și a semnăturii electronice calificate sau a sigiliului electronic
calificat, dispozitivul de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor
electronice și/sau produsul trebuie: a) să ofere posibilitatea afișării
conținutului documentului electronic sau să facă referință irevocabilă la
documentul respectiv; b) să afișeze faptul modificării documentului
electronic; c) să facă referință la semnatar sau la creatorul sigiliului
electronic. La verificarea semnăturii electronice avansate sau a sigiliului
electronic avansat, precum și a semnăturii electronice calificate sau a
sigiliului electronic calificat trebuie să se garanteze, cu o siguranță suficientă,
că: a) datele de verificare a semnăturii electronice sau a sigiliului electronic
corespund datelor afișate persoanei care verifică semnătura electronică sau
sigiliul electronic; b) semnătura electronică sau sigiliul electronic este
verificat cu certitudine, iar rezultatul verificării și identitatea semnatarului
sau a creatorului sigiliului electronic sunt afișate corect; c) autenticitatea și
valabilitatea certificatului cheii publice solicitat în momentul verificării
semnăturii electronice sau a sigiliului electronic sunt verificate cu
certitudine; d) conținutul certificatului cheii publice este redat clar; e)
modificările care pot influența securitatea semnăturii electronice sau a
sigiliului electronic pot fi detectate.
De asemenea se reține și prevederile art. 42 al Legii menționate supra,
documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale:
a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau
8
nimicit cu ajutorul mijloacelor software și/sau hardware; b) să conțină,
pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături
electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor
stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă
ce ar permite identificarea semnatarului sau creatorului sigiliului electronic;
d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea repetată a
acestuia.
La fel art. 43 al Legii privind identificarea electronică și serviciile de
încredere, prevede că, documentul electronic este considerat autentic dacă
întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau
sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să
semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie;
b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau
sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului
electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului
electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de
verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al
produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.
În conformitate cu art. 47 alin. (1), (2) și (5) lit. c) al Legii menționate,
documentul electronic poate fi expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor
informaționale și de comunicații electronice și/sau al purtătorilor materiali.
Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și
utilizarea acestuia de către destinatar.
La caz, se atestă că cererile de apel depuse de către Primarul mun.
Soroca, Lilia Pilipețchi la data de 16 august 2024 și 07 octombrie 2024, nu
conține semnături valide, iar această circumstanță evidențiază faptul că
aceasta nu este semnată în mod corespunzător.
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că, la primirea cererii de apel electronice, Judecătorul Curții de
Apel Bălți, verificând în Msign dacă aceste documente conțin sau nu aplicată
semnătura electronică, iar în urma verificărilor au extras de pe portalul
serviciul guvernamental de semnătură electronică Msign confirmare care
atestă că, documentele expediate de către recurent nu conțin semnături.
Prin urmare se denotă că, Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi a
ignorat indicațiile instanței de apel și nu a expediat cererea de apel care să
permită verificarea autenticității semnăturii electronice aplicate pe
documentul expediat. Însă la data de 07 octombrie 2024 recurentul a expediat
repetat în adresa Curții de Apel Bălți prin intermediul poștei electronice, o
copie cererii de apel, care face imposibil de verificat autenticității semnăturii
electronice aplicate.
Astfel, Consiliul municipal Soroca, nu și-a exercitat obligațiile sale
procesuale corespunzător și nu a înlăturat în termenul stabilit de Curtea Apel
9
Bălți neajunsurile din cererea de apel și nu a prezentat instanței motivarea
apelului în modul stabilit, pe suport de hârtie semnat olograf, sau după caz,
prin intermediul poștei electronice cu semnătura electronică avansată
calificată după cum prevăd dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul
administrativ.
Instanța de recurs accentuează că, cererea de apel prezentată prin
intermediul poștei electronice cu semnătura electronică în copie, face
imposibilă verificarea autenticității acesteia prin intermediul serviciul
guvernamental de semnătură electronică MSign. Totodată nu poate fi
apreciată ca un document electronic, doar datorită faptului că aceasta conține
în sine semnătură electronică avansată calificată.
Prin urmare, omisiunile admise de către Primarul mun. Soroca, Lilia
Pilipețchi și măsurilor întreprinse pentru protecția drepturilor sale, totalizate
din inacțiuni, neprezentarea cererii de apel semnată în mod corespunzător,
instanța de recurs reține că, acele consecințe negative prevăzute de legislație
sunt opozabile recurentului în plină măsură.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție atestă că instanța de apel legitim și întemeiat a declarat inadmisibil
apelul depus de Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Primarul mun.
Soroca, Lilia Pilipețchi, cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.
b) și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Primarul mun. Soroca, Lilia Pilipețchi și
menține încheierea 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10