3r-255/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- termenul depunerii apelului, temeiurile inadmisibilitatii apelului
3r-255/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Dubceac Mihail
către Casa Națională de Asigurări Sociale, terț Administrația Națională a
Penitenciarelor, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 18 iunie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-255/25
NR. PIGD 2-24109958-01-3r-19092025)
Nedepunerea motivării apelului în termenul stabilit la art. 232 alin.(2) din Codul
administrativ; Temeiurile inadmisibilității apelului
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (R. Nicula)
Curtea de Apel Centru (G. Mîra, V. Sîrbu, A. Cașcaval)
26 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 01 octombrie 2024 Dubceac Mihail s-a adresat cu o acțiune în contencios
administrativ către Casa Națională de Asigurări Sociale, terț Administrația Națională
a Penitenciarelor, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 martie 2025, s-
a admis acțiunea.
S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale Bălți nr. 2/24-e din 02
iulie 2024 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.4176/24 din 23 august
2024, prin care a fost respinsă cererea prealabilă.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să
emită un act administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei lui
Mihail Dubceac cu includerea în calcul a plăților de care a beneficiat conform
certificatului nr.51 eliberat de Penitenciarul nr.11, Bălți, luând în considerare
achitarea drepturilor salariale în mărime de 64.657,14 lei.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 05 martie 2025 Casa
Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 03 martie 2025
Prin încheierea din 18 iunie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat
inadmisibil apelul declarat de CNAS, pe motiv că motivarea apelului nu a fost
depusă în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
La data de 09 iulie 2025 CNAS a depus recurs împotriva încheierii din 18
iunie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului,
anularea încheierii instanței de apel și remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru.
În motivarea recursului a invocat că la 15 aprilie 2025 motivarea apelului
a fost expediată prin poșta electronic, însă, urmare a unei erori tehnice, aceasta a
intrat în folderul „Spam”, ceea ce a condus la imposibilitatea obiectivă de a respecta
termenul de 30 de zile prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ pentru
depunerea motivării apelului. Iar, comunicarea prin poșta terestră a lipsit cu
desăvârșire.
Prin referința din 10 octombrie 2025 intimatul Dubceac Mihail a solicitat
respingerea recursului.
2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
9.Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a
emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic”.
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor
și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că:
„instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,
apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în
special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 232 din Codul administrative prevede că:
„(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de
30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu
dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.
(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.
Art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății
informaționale:
„comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu
informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris,
această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce
se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită
de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă
electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a
întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la
informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin
lege”.
Art. 21 alin.(1) Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile
societății informaționale:
„comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată
nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării
electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al
alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat”.
3
Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ,
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează
în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și
acceptată de participantul la procedură.
(2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul
procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.
Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil:
„(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului
în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd
este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul
destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei
notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate
fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-
un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere.
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele
prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.
Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ,
„notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită
de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)
notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”.
Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se
atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la
înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta
se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.
Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să
își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv
și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242 din
Codul administrativ, instanța de recurs reține că recurentul a respectat acest termen,
or, încheierea Curții de Apel Centru a fost notificată pe 02 iulie 2025 și recursul a fost
depus la data de 09 iulie 2025.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art.
243 alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără
înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse
4
în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acesteia.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că prin hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 martie 2025, s-a admis acțiunea depusă
de Dubceac Mihail.
Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, la 05 martie 2025 Casa
Națională de Asigurări Sociale, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin.
(1) Cod administrativ, a depus cerere de apel nemotivat, menționând că nu este de
acord cu hotărârea primei instanțe, motivele de fapt și de drept vor fi prezentate după
ce va face cunoștință cu hotărârea motivată.
Materialele cauzei atestă că la 15 aprilie 2025 instanța de fond a notificat
copia hotărârii motivate apelantului CNAS pe adresa electronică:
secretariat@cnas.gov.md (f.d. 82 verso), adresa indicată de apelant în cererea de apel
nemotivată, fapt care atestă că CNAS și-a dat consimțământul la expedierea actelor
de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice.
În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art.
223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc
termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la
proces conform art. 96-114. Astfel, hotărârea motivată a fost notificată apelantului,
prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 Cod
administrativ.
Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin
mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este
necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către
partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.
În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau
neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații
cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat
de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la
„Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au
stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu
poate primi e-mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la
materialele cauzei de către instanța de fond demonstrează incontestabil că hotărârea
motivată a fost notificată apelantului, la data de 15 aprilie 2025, prin intermediul
poștei electronice a acestuia și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ.
5
În acest context, este neîntemeiat argumentul recurentului precum că
trimiterea prin e-mail a hotărârii motivate la data de 15 aprilie 2025, fără a avea un
răspuns la e-mail, nu ar semnifica recepționarea garantată a informației. Or, în cazul
unei notificări transmise prin poștă electronică, notificarea se consideră ajunsă la
destinatar când poate fi accesată de către destinatar. Deci, ține de responsabilitatea
destinatarului de a verifica poșta electronică, mai cu seamă când este de interesul
său să prezinte apelul motivat.
Totodată, instanța de recurs menționează că dacă mesajul cu hotărârea
motivată atașată ar fi fost în mod automat redirecționat la rubrica „spam”, acest lucru
nu împiedica vizualizarea conținutului mesajului și citirea acestuia de către
destinatar.
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului de către CNAS
împotriva hotărârii din 03 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind
de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă de la data de
16 aprilie 2025 și a expirat la data 15 mai 2025. Însă, motivarea apelului nu a fost
depusă.
În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază că Curtea de Apel Chișinău just a considerat a fi incidente cazului
prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ și prin încheierea din 18 iunie
2025 întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de CNAS.
Astfel, apelantul nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de
atac în termen și nu a depus la instanța de apel, motivarea apelului în interiorul
termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.
Apelantul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod
nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi
intenția de a prezenta motivarea apelului, or fiind conștient că a depus doar apel
nemotivat, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja
drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de aceștia.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea
drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.
7557/03 din 11 septembrie 2007).
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă
de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu
circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de
recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul
administrativ
6
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale
împotriva încheierii din 18 iunie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7