2ra-650/23 — cu privire la constatarea ilegalitătii publicării datelor cu caracter personal, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea ilegalitătii publicării datelor cu caracter personal, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-650/23 — cu privire la constatarea ilegalitătii publicării datelor cu caracter personal, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Agenția de
Stat pentru Proprietatea Intelectuală și de către Leon Știrbu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Leon Știrbu împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
cu privire la constatarea ilegalității publicării datelor cu caracter personal,
repararea prejudiciului material și moral, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-650/23
PIGD 2-21085554-01-2ra-04052023)
Recursurile care nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin.
(2), lit. a), lit. b) și lit. c) din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01
septembrie 2023.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Alexei
Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci
21 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților inadmisibilitatea recursurilor declarate de
către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și de către Leon
Știrbu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 iunie 2020, Leon Știrbu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la
constatarea ilegalității publicării datelor cu caracter personal, repararea
prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, urmare a vizualizării
paginii web a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a constatat
publicarea informațiilor care conțin date cu caracter personal ale lui Leon
Știrbu și anume, codul personal, adresa de domiciliu, data de naștere, seria
și numărul buletinului, data de eliberare a buletinului, în afară de aceasta, au
fost publicate mai multe scrisori adresate către Agenție, semnate de către
Leon Știrbu în calitate de președinte al Asociației Obștești Asociația
Națională „Copyright” și al Asociației Obștești „Asociația Națională a
Producătorilor de Fonograme și Interpreți”.
Leon Știrbu a menționat că pe pagina web a Agenției de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală toate semnăturile angajaților Agenției sunt bruiate
de pe toate actele publicate, spre deosebire de actele cu semnătura
subsemnatului.
În opinia reclamantului este o abordare cu duble standarde, ceea ce este
o încălcare a drepturilor acestuia. Datele cu caracter personal ale lui Leon
Știrbu au fost plasate pe următoarele link-uri:
http://agepi.gov.md/sites/default/files/collective-management/anpfi/Statutui
ANPFI 26-12-2019.pdf
http://agepi.gov.md/sites/default/files/acte-de-control-ogc/Actul de control nr 4 din
26-12-2011.pdf
http://agepi.gov.md/sites/default/files/acte-de-control-ogc/Observatii la Actul de
control nr 11 1 din 12-12-2016.pdf
Astfel, acțiunile de publicare de către Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală a informațiilor, care conțin datele reclamantului cu
caracter personal constituie o încălcare a drepturilor legale, garantate de
Constituția Republicii Moldova, Legea privind protecția datelor cu caracter
personal nr. 133 din 08 iulie 2011 și legislația aferentă pertinentă cazului.
1
La 21 aprilie 2021, drept urmare a constatării faptului de publicare a
datelor cu caracter personale ale lui Leon Știrbu, în conformitate cu
prevederile art. 25 din Codul de executare, a depus către executorul
judecătoresc o cerere cu privire la prestarea serviciului de constatare a
faptelor, asupra următoarelor aspecte:
Constatarea conținutului paginii web a Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală la 3 link-uri;
Constatarea și descrierea pașilor de urmat pentru accesarea informațiilor ce se
conțin la link-ul de la pct. 1.1., pornind de la accesarea paginii http://agepi.gov.md/;
Constatarea dacă în procesul de urmare a pașilor de accesare la care se referă p. 1.2.
se conțin notificări/avertizări pentru utilizatorul paginii web, care l-ar informa despre
faptul că conținutul paginii web include și date cu caracter personal;
Constatarea faptului dacă în informația prezentată pe pagina web la link-ul indicat
la p. 1.1. se conțin sau nu careva nume, prenume ale persoanelor fizice, date de naștere,
IDNP-uri, număr și serie a buletinelor de identitate, adrese de domiciliu ale persoanelor
fizice.
De asemenea, la 21 aprilie 2021, a fost semnat contractul cu executorul
judecătoresc Novicov Dmitrii, cu privire la întocmirea actelor de constatare
cu privire la conținutul paginii web a Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală, pe fiecare caz în parte de încălcare a drepturilor.
La 30 aprilie 2021, a adresat către Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală o cerere, prin care a solicitat comunicarea scopului și temeiului
legal al publicării datelor cu caracter personal pe pagina web a Agenției.
La 26 mai 2021, Leon Știrbu a recepționat răspunsul Agenției de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală nr. 944 din 20 mai 2021, prin care s-a indicat
că reclamantul nu s-a opus publicării acestor date.
Cu toate că pe pagina web Agenția a publicat mai multe date cu
caracter personal ale reclamantului, în răspunsul nr. 944 din 20 mai 2021
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a menționat că nu au fost
invocate elementele specifice identității care ar încălca regimul juridic
reglementat de Legea nr. 133/2011, „datele plasate pe pagina web sunt strict
pentru identificarea persoanei juridice, respectiv Asociația Obștească
„Asociația Națională „Copyright” și Asociația Obștească „Asociația
Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” în persoana
reclamantului ca președintele al acestora și nicidecum ca persoană fizică”.
În opinia reclamantului răspunsul este absolut neargumentat și ilegal,
or, deși Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a menționat în
răspunsul său că datele plasate pe pagina sa web sunt strict pentru
identificarea persoanelor juridice, începând cu mijlocul lunii mai 2021, a
constatat că unele link-uri de pe pagina web indicate în cererea lui Leon
Știrbu către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală au fost
modificate, iar datele cu caracter personal ale reclamantului au fost
eliminate.
Leon Știrbu a indicat că la 12 mai 2021 a solicitat Agenției de Stat
pentru Proprietate Intelectuală repararea prejudiciului material suportat ca
urmare a acțiunilor sale ilegale ce țin de publicarea informațiilor care conțin
2
datele sale cu caracter personal, și anume, cheltuielile achitate executorului
judecătoresc Novicov Dmitrii pentru întocmirea actelor de constatare pentru
fiecare link aparte, în sumă de 5 100 (cinci mii o sută) lei și a prejudiciului
moral în sumă de 10 000 (zece mii) lei.
La 31 mai 2021, reclamantul a recepționat răspunsul Agenției de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală nr. 1010 din 26 mai 2021 prin care a repetat
doar informația deja indicată în scrisoarea nr. 944 din 20 mai 2021, iar în
concluzie a menționat că în temeiul art. 167 alin. (2) din Cod administrativ
respinge integral cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată.
Astfel, reclamantul a susținut că, au fost încălcate prevederile legale
la publicarea datelor cu caracter personal ale acestuia, care constituie o
acțiune ilegală pentru care solicită constatarea drept ilegale și prejudiciabile
acțiunile Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală realizate prin
publicarea ilegală pe pagina web a Agenției a informațiilor care conțin date
cu caracter personal ale lui Leon Știrbu; încasarea prejudiciul material în
mărime de 5 100 lei, suportat pentru cheltuielile achitate executorului
judecătoresc Novicov Dmitrii pentru întocmirea actelor de constatare pentru
fiecare link aparte; încasarea prejudiciul moral, în mărime de 10 000 lei,
suportat ca urmarea acțiunilor ilegale și prejudiciabile ale Agenției de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală realizate prin publicarea ilegală pe pagina
web a Agenției a informațiilor care conțin date cu caracter personal.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis parțial acțiunea, s-a constatat publicarea ilegală a datelor
cu caracter personal ale lui Leon Știrbu cu privire la data nașterii, domiciliul,
seria și numărul buletinului de identitate, data, luna, anul eliberării și codul
personal de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală pe pagina
web oficială a instituției. S-a încasat de la Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală în beneficiul lui Leon Știrbu prejudiciul material în mărime de 1
700 lei, prejudiciul moral în mărime de 1 000 lei, precum și cheltuielile de
judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 5 000 lei. În rest,
pretențiile în partea ce excede suma încasată, s-au respins ca neîntemeiate.
(f.d.104, 109-126, vol.I)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel în termen la 02
februarie 2022, de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și la
04 februarie 2022 de către Leon Știrbu a declarat apel împotriva hotărârii
primei instanțe. (f.d.106,7, vol.I)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 07 decembrie 2022
a respins apelul declarat de Leon Știrbu și apelul declarat de Agenția de Stat
3
pentru Proprietatea Intelectuală, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 19 ianuarie 2022. (f.d. 194,195-209, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău, reținând prevederile art.19 alin.(1)-(3),
art.1998, art. 2025, art. 2026 din Codul civil, art.3, art. 4, art.5 alin. (1), art.
9, art. 33 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu
caracter personal, raportate la circumstanțele cauzei a concluzionat că
cererea de chemare în judecată este parțial întemeiată, or, deși Agenția de
Stat pentru Proprietatea Intelectuală în procesul de prelucrare a informației
nu a fost în drept să publice pe pagina sa web a datelor cu caracter personal,
inclusiv semnătura olografă ale lui Leon Știrbu fără consimțimântul acestuia,
a prelucrat aceste date în lipsa acordului, publicând aceste date fără a fi
bruiate, după cum procedează cu actele Agenției, circumstanțe de fapt și de
drept care denotă că prelucrarea datelor cu caracter personal ale lui Leon
Știrbu nu a fost una conformă legii, fiind una ilegală.
Instanța de apel a constatat cu certitudine că Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală, în calitate de operator de date, a prelucrat datele cu
caracter personal și anume codul personal, adresa de domiciliu, data de
naștere, seria și numărul buletinului, data de eliberare a buletinului, ce
aparțin subiectului de date cu caracter personal ale lui Leon Știrbu, contrar
exigențelor prevăzute la art.4, art.5, art.9 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011
și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acțiuni care
întrunesc elementele prelucrării ilegale a datelor cu caracter personal.
Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentele Agenției de
Stat pentru Proprietatea Intelectuală precum că ulterior a eliminat aceste acte
de pe site, în rezultatul depunerii de către Leon Știrbu a cererii din 30 aprilie
2021, or, acest fapt nu o degrevează de răspundere pentru prelucrarea ilegală
a datelor cu caracter personal ale reclamantului, mai ales în condițiile în care
nu a fost nici în măsură să explice cauza eliminării actelor ce conțin aceste
date cu caracter personal.
Curtea de Apel Chișinău la fel nu a reținut nici argumentele Agenției
precum că actele de constatare întocmite de executorul judecătoresc nu
constituie probe în acest sens, din motiv că potrivit art.25 din Codul de
executare, la solicitarea persoanei interesate, executorul judecătoresc poate
constata orice fapt și stare de fapt, inclusiv în vederea executării încheierii
de asigurare a probelor.
În aceste circumstanțe instanța de apel a concluzionat că urmare a
nerespectării legii privind protecția datelor cu caracter personal, Leon Știrbu
este îndreptățit să pretindă despăgubiri materiale și morale, apreciind critic
și argumentul Agenției precum că la caz nu există o încălcare care ar crea un
prejudiciu material, cât și moral, or, din cadrul legal pre-citat rezultă
contrariul, în speță fiind întrunite temeiurile stabilite pentru adjudecarea
compensației pentru prejudiciul material și moral cauzat.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că pretenția lui Leon Știrbu
privind încasarea prejudiciului material este întemeiată doar în partea
4
cheltuielilor suportate pentru actului de constatare a faptelor și stărilor de
fapt nr.192c/f-3 din 29 aprilie 2021 în limita sumei de 1 700 lei. Totodată,
reieșind din cadrul legal precizat, a conchis că compensația prejudiciului
moral urmărește scopul de a repara de fapt prin echivalent bănesc suferințele
psihice și fizice cauzate de făptuitor, astfel încât cuantumul acesteia trebuie
să fie echitabil și proporțional suferințelor cauzate, adjudecarea unei sume
ce ar depăși aceste principii fiind contrară Legii și constituind o îmbogățire
fără justă cauză.
Prin urmare, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța
de apel a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice,
circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciu, astfel concluzionând,
oportună concluzia instanței de fond de a încasa din contul Agenției de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală în beneficiul lui Știrbu Leon a sumei de 1000
lei cu titlu de prejudiciului moral.
Având în vedere că instanța de judecată a conchis despre temeinicia
acțiunii, subsecvent, prin prisma prevederilor art. 96 din Codul de procedură
civilă, reclamantului Leon Știrbu urmează ai fi compensate și cheltuielile de
judecată suportate compuse din cheltuielile de asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Agenția de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii
instanței de fond în parte admiterii pretențiilor cu emiterea unei noi hotărâri
privind respingerea cererii de chemare în judecată (f.d.1-3, vol.II)
În motivarea recursului Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală a menționat că la emiterea deciziei contestate instanța de apel a
aplicat eronat normele de drept material, procedural, a interpretat în mod
eronat legea și a apreciat arbitrar argumentele și probele prezentate de
Agenție, în special Decizia CNPDCP nr. 183 din 10 septembrie 2021,
emițând astfel o hotărâre contradictorie cu circumstanțele pricinii și cu
prevederile legislației în vigoare.
Mai mult, în decizia recurată, instanța de apel absolut neîntemeiat a
reținut actele de constatare a faptelor și stărilor de fapt, întocmite de către
executorul judecătoresc Novicov Dmitrii, ca probe pertinente în vederea
soluționării cauzei, menționând că actele de constatare nu au fost contestate
în modul prevăzut de lege, caz în care se prezumă valabile până la proba
contrarie, în plus nu au fost prezentate nici alte probe care să infirme cele
constatate ”, ceea ce a influențat negativ soluția dată de instanță.
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a susținut că datele
plasate pe pagina-web oficială sunt strict pentru identificarea persoanelor
juridice, respectiv Asociația Obștească „Asociația Națională COPYRIGHT”
5
și Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme
și Interpreți din Republica Moldova”.
La 21 aprilie 2023 Leon Știrbu a depus recurs împotriva deciziei
instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în parte respingerii
pretențiilor înaintate cu emiterea unei noi hotărârii privind admiterea
integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d. 12-16, vol.II)
În motivarea recursului, recurentul a reintrat circumstanțele de fapt
și de drept indicate în cererea de chemare în judecată, totodată menționând
că Curtea de Apel Chișinău a aplicat eronat prevederile art. 33 al Legii
privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, art.
25 din Codul de executare, precum și prevederile art. 19, 1998, 2036, 2037
Cod civil, ceea ce servește temei pentru declararea recursului.
La 12 iunie 2023 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a
depus referință la recursul declarat de către Leon Știrbu, solicitând declararea
acestuia inadmisibil. (f.d. 23-24, vol. II)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art.53, alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere
motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al
deciziei.”
Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) reglementează că:
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432, alin. (2), lit. a), lit. b) și lit. c) din Codul de procedură civilă
(în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevedea că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea.”
Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) stabilește că:
6
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede
următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut la art. 434,
alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține că recurenții
au respectat acest termen, or, decizia recurată a fost pronunțată la 07
decembrie 2022 și expediată în adresa participanților la proces la 22
februarie 2023, prin intermediul poștei electronice. (f.d.211, vol.I)
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus recursul la 05
aprilie 2023 iar Leon Știrbu la 21 aprilie 2023, în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursurilor va consta în
verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul
de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor.
Din analiza recursului declarat de către Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală, rezultă că, recurenta a menționat dezacordul cu
soluția adoptată, invocând temei de admisibilitate a recursului a faptului că
instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege
care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. La rândul
său Leon Știrbu a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat
legea.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că
recurenții au făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin. (2),
lit. a), lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că normele
aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele
respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică
sau invers.
7
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, completul de judecată menționează că recursurile în cauză
conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor
recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și de către Leon
Știrbu, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material
sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art.
433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursurilor, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibile recursurile declarate de către Agenția de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală și de către Leon Știrbu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8