2ra-650/23 — cu privire la constatarea ilegalitătii publicării datelor cu caracter personal, repararea prejudiciului material si moral

La 07 iunie 2020, Leon Știrbu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la constatarea ilegalității publicării datelor cu caracter personal, repararea prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, urmare a vizualizării paginii web a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a constatat publicarea informațiilor care conțin date cu caracter personal ale lui Leon Știrbu și anume, codul personal, adresa de domiciliu, data de naștere, seria și numărul buletinului, data de eliberare a buletinului, în afară de aceasta, au fost publicate mai multe scrisori adresate către Agenție, semnate de către Leon Știrbu în calitate de președinte al Asociației Obștești Asociația Națională „Copyright” și al Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”.

Leon Știrbu a menționat că pe pagina web a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală toate semnăturile angajaților Agenției sunt bruiate de pe toate actele publicate, spre deosebire de actele cu semnătura subsemnatului.

În opinia reclamantului este o abordare cu duble standarde, ceea ce este o încălcare a drepturilor acestuia. Datele cu caracter personal ale lui Leon Știrbu au fost plasate pe următoarele link-uri:  http://agepi.gov.md/sites/default/files/collective-management/anpfi/Statutui ANPFI 26-12-2019.pdf  http://agepi.gov.md/sites/default/files/acte-de-control-ogc/Actul de control nr 4 din 26-12-2011.pdf  http://agepi.gov.md/sites/default/files/acte-de-control-ogc/Observatii la Actul de control nr 11 1 din 12-12-2016.pdf

Astfel, acțiunile de publicare de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a informațiilor, care conțin datele reclamantului cu caracter personal constituie o încălcare a drepturilor legale, garantate de Constituția Republicii Moldova, Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011 și legislația aferentă pertinentă cazului. 1

La 21 aprilie 2021, drept urmare a constatării faptului de publicare a datelor cu caracter personale ale lui Leon Știrbu, în conformitate cu prevederile art. 25 din Codul de executare, a depus către executorul judecătoresc o cerere cu privire la prestarea serviciului de constatare a faptelor, asupra următoarelor aspecte:  Constatarea conținutului paginii web a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală la 3 link-uri;  Constatarea și descrierea pașilor de urmat pentru accesarea informațiilor ce se conțin la link-ul de la pct. 1.1., pornind de la accesarea paginii http://agepi.gov.md/;  Constatarea dacă în procesul de urmare a pașilor de accesare la care se referă p. 1.2. se conțin notificări/avertizări pentru utilizatorul paginii web, care l-ar informa despre faptul că conținutul paginii web include și date cu caracter personal;  Constatarea faptului dacă în informația prezentată pe pagina web la link-ul indicat la p. 1.1. se conțin sau nu careva nume, prenume ale persoanelor fizice, date de naștere, IDNP-uri, număr și serie a buletinelor de identitate, adrese de domiciliu ale persoanelor fizice.

De asemenea, la 21 aprilie 2021, a fost semnat contractul cu executorul judecătoresc Novicov Dmitrii, cu privire la întocmirea actelor de constatare cu privire la conținutul paginii web a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, pe fiecare caz în parte de încălcare a drepturilor.

La 30 aprilie 2021, a adresat către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală o cerere, prin care a solicitat comunicarea scopului și temeiului legal al publicării datelor cu caracter personal pe pagina web a Agenției.

La 26 mai 2021, Leon Știrbu a recepționat răspunsul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 944 din 20 mai 2021, prin care s-a indicat că reclamantul nu s-a opus publicării acestor date.

Cu toate că pe pagina web Agenția a publicat mai multe date cu caracter personal ale reclamantului, în răspunsul nr. 944 din 20 mai 2021 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a menționat că nu au fost invocate elementele specifice identității care ar încălca regimul juridic reglementat de Legea nr. 133/2011, „datele plasate pe pagina web sunt strict pentru identificarea persoanei juridice, respectiv Asociația Obștească „Asociația Națională „Copyright” și Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” în persoana reclamantului ca președintele al acestora și nicidecum ca persoană fizică”.

În opinia reclamantului răspunsul este absolut neargumentat și ilegal, or, deși Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a menționat în răspunsul său că datele plasate pe pagina sa web sunt strict pentru identificarea persoanelor juridice, începând cu mijlocul lunii mai 2021, a constatat că unele link-uri de pe pagina web indicate în cererea lui Leon Știrbu către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală au fost modificate, iar datele cu caracter personal ale reclamantului au fost eliminate.

Leon Știrbu a indicat că la 12 mai 2021 a solicitat Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală repararea prejudiciului material suportat ca urmare a acțiunilor sale ilegale ce țin de publicarea informațiilor care conțin 2 datele sale cu caracter personal, și anume, cheltuielile achitate executorului judecătoresc Novicov Dmitrii pentru întocmirea actelor de constatare pentru fiecare link aparte, în sumă de 5 100 (cinci mii o sută) lei și a prejudiciului moral în sumă de 10 000 (zece mii) lei.

La 31 mai 2021, reclamantul a recepționat răspunsul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 1010 din 26 mai 2021 prin care a repetat doar informația deja indicată în scrisoarea nr. 944 din 20 mai 2021, iar în concluzie a menționat că în temeiul art. 167 alin. (2) din Cod administrativ respinge integral cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată.

Astfel, reclamantul a susținut că, au fost încălcate prevederile legale la publicarea datelor cu caracter personal ale acestuia, care constituie o acțiune ilegală pentru care solicită constatarea drept ilegale și prejudiciabile acțiunile Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală realizate prin publicarea ilegală pe pagina web a Agenției a informațiilor care conțin date cu caracter personal ale lui Leon Știrbu; încasarea prejudiciul material în mărime de 5 100 lei, suportat pentru cheltuielile achitate executorului judecătoresc Novicov Dmitrii pentru întocmirea actelor de constatare pentru fiecare link aparte; încasarea prejudiciul moral, în mărime de 10 000 lei, suportat ca urmarea acțiunilor ilegale și prejudiciabile ale Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală realizate prin publicarea ilegală pe pagina web a Agenției a informațiilor care conțin date cu caracter personal.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel în termen la 02 februarie 2022, de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și la 04 februarie 2022 de către Leon Știrbu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe. (f.d.106,7, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău, reținând prevederile art.19 alin.(1)-(3), art.1998, art. 2025, art. 2026 din Codul civil, art.3, art. 4, art.5 alin. (1), art. 9, art. 33 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, raportate la circumstanțele cauzei a concluzionat că cererea de chemare în judecată este parțial întemeiată, or, deși Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în procesul de prelucrare a informației nu a fost în drept să publice pe pagina sa web a datelor cu caracter personal, inclusiv semnătura olografă ale lui Leon Știrbu fără consimțimântul acestuia, a prelucrat aceste date în lipsa acordului, publicând aceste date fără a fi bruiate, după cum procedează cu actele Agenției, circumstanțe de fapt și de drept care denotă că prelucrarea datelor cu caracter personal ale lui Leon Știrbu nu a fost una conformă legii, fiind una ilegală.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în calitate de operator de date, a prelucrat datele cu caracter personal și anume codul personal, adresa de domiciliu, data de naștere, seria și numărul buletinului, data de eliberare a buletinului, ce aparțin subiectului de date cu caracter personal ale lui Leon Știrbu, contrar exigențelor prevăzute la art.4, art.5, art.9 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acțiuni care întrunesc elementele prelucrării ilegale a datelor cu caracter personal.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentele Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală precum că ulterior a eliminat aceste acte de pe site, în rezultatul depunerii de către Leon Știrbu a cererii din 30 aprilie 2021, or, acest fapt nu o degrevează de răspundere pentru prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal ale reclamantului, mai ales în condițiile în care nu a fost nici în măsură să explice cauza eliminării actelor ce conțin aceste date cu caracter personal.

Curtea de Apel Chișinău la fel nu a reținut nici argumentele Agenției precum că actele de constatare întocmite de executorul judecătoresc nu constituie probe în acest sens, din motiv că potrivit art.25 din Codul de executare, la solicitarea persoanei interesate, executorul judecătoresc poate constata orice fapt și stare de fapt, inclusiv în vederea executării încheierii de asigurare a probelor.

În aceste circumstanțe instanța de apel a concluzionat că urmare a nerespectării legii privind protecția datelor cu caracter personal, Leon Știrbu este îndreptățit să pretindă despăgubiri materiale și morale, apreciind critic și argumentul Agenției precum că la caz nu există o încălcare care ar crea un prejudiciu material, cât și moral, or, din cadrul legal pre-citat rezultă contrariul, în speță fiind întrunite temeiurile stabilite pentru adjudecarea compensației pentru prejudiciul material și moral cauzat.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că pretenția lui Leon Știrbu privind încasarea prejudiciului material este întemeiată doar în partea 4 cheltuielilor suportate pentru actului de constatare a faptelor și stărilor de fapt nr.192c/f-3 din 29 aprilie 2021 în limita sumei de 1 700 lei. Totodată, reieșind din cadrul legal precizat, a conchis că compensația prejudiciului moral urmărește scopul de a repara de fapt prin echivalent bănesc suferințele psihice și fizice cauzate de făptuitor, astfel încât cuantumul acesteia trebuie să fie echitabil și proporțional suferințelor cauzate, adjudecarea unei sume ce ar depăși aceste principii fiind contrară Legii și constituind o îmbogățire fără justă cauză.

Prin urmare, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice, circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciu, astfel concluzionând, oportună concluzia instanței de fond de a încasa din contul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în beneficiul lui Știrbu Leon a sumei de 1000 lei cu titlu de prejudiciului moral.

Având în vedere că instanța de judecată a conchis despre temeinicia acțiunii, subsecvent, prin prisma prevederilor art. 96 din Codul de procedură civilă, reclamantului Leon Știrbu urmează ai fi compensate și cheltuielile de judecată suportate compuse din cheltuielile de asistență juridică.

În motivarea recursului Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a menționat că la emiterea deciziei contestate instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, procedural, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar argumentele și probele prezentate de Agenție, în special Decizia CNPDCP nr. 183 din 10 septembrie 2021, emițând astfel o hotărâre contradictorie cu circumstanțele pricinii și cu prevederile legislației în vigoare.

Mai mult, în decizia recurată, instanța de apel absolut neîntemeiat a reținut actele de constatare a faptelor și stărilor de fapt, întocmite de către executorul judecătoresc Novicov Dmitrii, ca probe pertinente în vederea soluționării cauzei, menționând că actele de constatare nu au fost contestate în modul prevăzut de lege, caz în care se prezumă valabile până la proba contrarie, în plus nu au fost prezentate nici alte probe care să infirme cele constatate ”, ceea ce a influențat negativ soluția dată de instanță.

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a susținut că datele plasate pe pagina-web oficială sunt strict pentru identificarea persoanelor juridice, respectiv Asociația Obștească „Asociația Națională COPYRIGHT” 5 și Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova”.

La 21 aprilie 2023 Leon Știrbu a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în parte respingerii pretențiilor înaintate cu emiterea unei noi hotărârii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d. 12-16, vol.II)

În motivarea recursului, recurentul a reintrat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată, totodată menționând că Curtea de Apel Chișinău a aplicat eronat prevederile art. 33 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, art. 25 din Codul de executare, precum și prevederile art. 19, 1998, 2036, 2037 Cod civil, ceea ce servește temei pentru declararea recursului.

La 12 iunie 2023 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus referință la recursul declarat de către Leon Știrbu, solicitând declararea acestuia inadmisibil. (f.d. 23-24, vol. II)

Art.53, alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede că: „Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.”

Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementează că: „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432, alin. (2), lit. a), lit. b) și lit. c) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevedea că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea.”

Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) stabilește că: 6 „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor.

Din analiza recursului declarat de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, rezultă că, recurenta a menționat dezacordul cu soluția adoptată, invocând temei de admisibilitate a recursului a faptului că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. La rândul său Leon Știrbu a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenții au făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin. (2), lit. a), lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers. 7

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, completul de judecată menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și de către Leon Știrbu, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibile recursurile declarate de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și de către Leon Știrbu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8