3r-248/25 — contestarea actului administrativ

La data de 4 octombrie 2024, Bogaci Victor a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț SRL „Leutis” cu privire la obligarea autorității publice de a emite actul administrativ individual favorabil, să recalculeze și majoreze cuantumul pensiei stabilite, și alte pretenții subsecvente.

Prin hotărârea din 09 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Bogaci Victor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț SRL „Leutis” cu privire la obligarea autorității publice de a emite actul administrativ individual favorabil, să recalculeze și să majoreze cuantumul pensiei stabilite și alte pretenții subsecvente, s-a respins ca neîntemeiată.

La 29 aprilie 2025, Bogaci Victor, a declarat apel (nemotivat) împotriva hotărârii din 09 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 30 iunie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin intermediul poștei electronice a expediat în adresa lui Bogaci Victor, XXXXX, copia hotărârii motivate (f.d.107), care a fost recepționată la data de 01 iulie 2025, fapt confirmat prin mesajul de recepție (f.d.109).

Prin încheierea din 18 august 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Bogaci Victor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 aprilie 2025, din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel.

La data de 02 septembrie 2025, Bogaci Victor, a depus recurs împotriva încheierii din 18 august 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, anularea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi încheieri.

În motivarea recursului, s-a invocat că încheierea contestată este ilegală deoarece, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 aprilie 2025, nu i-a fost comunicată în mod legal. Totodată a menționat că, 1 până în prezent nu i-a fost transmisă o hotărâre motivată a instanței de fond. Interpretarea instanței de apel precum că o hotărâre motivată a instanței de fond ar fi fost transmisă reclamantului prin email la 30 iunie 2025, fapt confirmat prin recepționarea ei la 01 iulie 2025 (f.d.109), recurentul o consideră eronată. Mai mult, recurentul a indicat că este pensionar, nu folosește smartphone-uri, nu cunoaște tehnologiile informaționale moderne și nici nu are o adresă de e-mail, iar adresa electronică indicată în încheierea contestată nu-i aparține, deoarece, uneori, când este necesar să depună o cerere, roagă alte persoane care au adrese de e-mail să trimită cererile de la adresele lor electronice.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Art. art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 223 din Codul administrative prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„

Art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că: 2 „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.”

Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrative prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

Art. 1101 alin. (1)bdin Codul administrativ prevede că: „(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrative prevede că: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Prin hotărârea din 09 aprilie 2024 Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a respins acțiunea, ca fiind neîntemeiată.

La data de 29 aprilie 2025, Bogaci Victor, a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 aprilie 2025, invocând motive de ilegalitate și netemeinicie. Apelul formulat și depus la 29 aprilie 2025, a fost nemotivat (f. d. 95).

La 30 iunie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin intermediul poștei electronice a expediat în adresa lui Bogaci Victor, XXXXX, copia 3 hotărârii motivate (f.d.107). Adresă electronică utilizată de Bogaci Victor în corespondența cu instanța de fond (f.d. 74-75, 109-110).

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului de către Bogaci Victor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 09 aprilie 2025, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă de la data de 01 iulie 2025, ziua imediat următoare de la data notificării hotărârii integrale a primei instanțe și, respectiv, a expirat la 30 iulie 2025, inclusiv. În pofida acestui fapt, motivarea apelului nici până în prezent nu a fost depusă.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.

Prin urmare, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea motivată din 09 aprilie 2025, a fost notificată lui Bogaci Victor, la data de 30 iunie 2025.

Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele descrise, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 09 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu a fost prezentată instanței de apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 13.

Astfel, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Bogaci Victor, nu a depus apelul în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele recurentului, aduse în acest sens, precum că, hotărârea motivată a instanței de fond până în prezent nu i-a fost comunicată, or, din materialele cauzei se distinge contrariul.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul, nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit la pct. 13, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 12.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. 4

De asemenea, actele cauzei, denotă faptul că, recurentul, nu a întreprins acțiuni concrete de a se informa despre derularea examinării cauzei din momentul depunerii apelului nemotivat. Deși, atunci când persoana interesată, inițiază o cale de atac, în contencios administrativ, obligațiile procedurale sunt angajate în mod automat. În calitatea sa de reclamant/apelant, acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Bogaci Victor împotriva încheierii din 18 august 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 5