3r-36/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- termenul de depunere a apelului. Motivele repunerii în termen
3r-36/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Marcoci Igor împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale privind anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-36/25
NR. PIGD 2-23072000-01-3r-05022025)
Termenul depunerii cererii de apel. Motivele repunerii în terme.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. L. Holevețcaia,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
19 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 mai 2023, Marcoci Igor a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind
anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil și repararea prejudiciului moral.
Prin încheierea din 11 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Marcoci Igor în
partea încasării prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei.
Prin hotărârea din 11 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis acțiunea depusă de Marcoci Igor împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale. S-a anula în parte actul administrativ individual
defavorabil – decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani
nr.93/2023/36651 din 27.03.2023, în partea respingerii includerii în calculul
pensiei a sumelor plătite pentru ore de noapte, sumelor plătite pentru premii
unice, sumelor plătite pentru sporul în condiții de risc sporit; s-a anula în tot
decizia adoptată în procedura prealabilă – decizia Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr.902 din 03.05.2023, prin care s-a respins cererea
prealabilă și se obligă Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul
administrativ individual favorabil, prin care să stabilească și să achite lui Igor
Marcoci pensia pentru vechime în muncă, cu includerea în calculul pensiei a
sumelor plătite pentru ore de noapte, sumelor plătite pentru premii unice,
sumelor plătite pentru sporul în condiții de risc sporit pe perioada 01.01.2022
– 31.12.2022, începând cu 04.01.2023. S-a încasa de la Casa Națională de
Asigurări Sociale în folosul lui Igor Marcoci suma de 7 000 lei, cu titlu de
cheltuieli pentru asistență juridică.
La 30 aprilie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere
de apel nemotivată împotriva hotărârii din 11 martie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului,
casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.
1
Prin încheierea din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 martie 2024, din motivul
depunerii apelului după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din
Codul administrativ.
La 15 ianuarie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat
recurs împotriva încheierii din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii, cu repunerea în
termenul de declarare a cererii de apel.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, CNAS a invocat că încheierea contestată este
neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele
normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii.
În esență, CNAS a invocat că nu a fost citată în mod corespunzător la
ședințele procesului în fața instanței de fond și nici la pronunțarea hotărârii,
ceea ce i-a îngrădit dreptul de a se apăra.
A subliniat că dispozitivul hotărârii i-a fost comunicat abia la 25 aprilie
2024, după expirarea termenului legal de contestare, ceea ce a împiedicat-o
să formuleze apelul în termen.
Totodată, CNAS a argumentat că instanța de apel a ignorat faptul că, în
alte cauze similare, a admis cereri de repunere în termen, creând astfel o
jurisprudență contradictorie.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 21 februarie 2025, intimatul Marcoci Igor a
solicitat respingerea recursului CNAS ca nefondat.
Totodată, prin cererea din aceiași dată, intimatul a solicitat
compensarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică, în
cuantum de 3 000 lei, anexând în acest sens, bonul de plată din 21 ianuarie
2025.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 231 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că:
„Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu
apel.”
2
Conform art. 232 din Codul administrativ,
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul
administrativ,
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art.232 alin.(1).”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.”
Art.65 alin. (1) din Codul administrativ:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 82 din Codul de procedură civilă:
3
„Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat, taxa de timbru și cheltuielile de
judecare a cauzei.”
Art. 90 din Codul de procedură civilă:
„Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: i) cheltuielile de asistență juridică;”
Art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,
părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a
fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții
admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile
reclamantului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
constată că încheierea din 17 decembrie 2024 a fost notificată CNAS, prin
poșta electronică, la data de 9 ianuarie 2025. Iar cererea de recurs a fost depusă
la 15 ianuarie 2025, conform art. 242 din Codul administrativ.
Cu referire la fondul recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, la 11 martie 2024, a fost pronunțată hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 30 aprilie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere
de apel nemotivată împotriva hotărârii din 11 martie 2024.
Prin încheierea din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
cererea de apel declarată de CNAS împotriva hotărârii din 11 martie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a declarat inadmisibilă.
Instanța de apel a motivat inadmisibilitatea apelului declarat de CNAS
pe baza tardivității depunerii acestuia, întrucât termenul legal de 30 de zile,
stabilit conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a fost depășit.
CNAS a formulat cerere de repunere în termen, însă instanța de apel a
considerat că nu există temeiuri justificate pentru admiterea acesteia, conform
art. 65 alin. (1) și art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 17 decembrie 2024 a
Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că aceasta a fost emisă în
concordanță cu normele de drept procedural, întrucât art. 236 alin. (2) lit. d)
din Codul administrativ prevede că apelul se declară inadmisibil dacă a fost
depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1).
Articolul 232 din Codul administrativ reglementează procedura de
depunere a apelului, stabilind că acesta trebuie să fie depus la instanța de
judecată care a emis hotărârea contestată, într-un termen de 30 de zile de la
4
pronunțarea dispozitivului hotărârii, cu excepția cazurilor în care legea
prevede un termen mai scurt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție statuează că
depunerea apelului în termenul de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii este o cerință imperativă prevăzută de lege. Nerespectarea acestui
termen, fără a prezenta probe care să justifice imposibilitatea respectării
acestuia, conduce la inadmisibilitatea apelului, conform art. 236 alin. (2) lit.
d). Acest cadru legal urmărește să asigure disciplina procesuală și să prevină
întârzierile nejustificate în soluționarea litigiilor.
La caz, Curtea de Apel a acționat în conformitate cu legea, aplicând
sancțiunea procedurală corespunzătoare. CNAS a invocat că hotărârea
motivată i-a fost comunicată la 25 aprilie 2024, însă această comunicare nu
influențează termenul inițial de atac, care curge de la pronunțarea
dispozitivului hotărârii, conform art. 232 alin. (1).
Mai mult, instanța de recurs reține că, CNAS a fost legal citată și
reprezentantul său a participat la ședința de judecată din 26 februarie 2024, în
cadrul căreia instanța de fond a anunțat amânarea deliberării și pronunțării
hotărârii pentru 11 martie 2024. Prin urmare, CNAS avea cunoștință despre
data pronunțării dispozitivului și trebuia să manifeste diligență în respectarea
termenului procedural.
Completul de judecată menționează că termenele legale de atac sunt
stabilite pentru a asigura stabilitatea raporturilor juridice și prevenirea
prelungirii nejustificate a litigiilor. Permiterea apelurilor tardive, în lipsa unor
motive justificate și a unor cereri de repunere în termen argumentate temeinic,
ar încălca acest principiu fundamental.
Conform art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, o persoană care nu a
respectat termenul legal poate solicita repunerea în termen pentru motive
independente de voința sa. Totuși, această cerere trebuie formulată explicit și
justificată în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului (art. 65 alin.
(2) și art. 237 alin. (1)).
CNAS avea obligația să ia cunoștință de dispozitivul hotărârii în
termenul legal și să acționeze cu promptitudine pentru protejarea drepturilor
sale. Ignorarea acestei obligații atrage consecințele prevăzute de lege, inclusiv
inadmisibilitatea apelului.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că argumentele recursului nu justifică casarea încheierii instanței de
a considera apelul inadmisibil.
5
Cu referire la cererea intimatului privind compensarea cheltuielilor de
judecată, Completul de judecată reține că recursul împotriva unei încheieri a
instanței de apel constituie un incident procedural, fără examinarea fondului
cauzei. La această etapă, compensarea cheltuielilor de judecată nu este
aplicabilă, deoarece procedura are un caracter strict formal, limitat la
verificarea legalității încheierii contestate.
Instanța de recurs exercită exclusiv un control de legalitate, fără a
reexamina aspecte de fond, motiv pentru care cererea de compensare a
cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b)
și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și
menține încheierea din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Respinge cererea intimatului Igor Marcoci privind compensarea
cheltuielilor de judecată în cuantum de 3 000 lei, ca nefondată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6