3ra-240/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-240/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Untilă Petru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 3ra-240/24 ) NR. PIGD 2-22168294-01-3ra-13032024) Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: I. Barbacaru, Instanța de apel : G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan, 27 noiembrie 2024 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Ion Malanciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 17 noiembrie 2022, Untilă Petru, a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat a recunoaște ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. 2148/22 din 09 noiembrie 2022 privind anularea Deciziei Oficiului Teritorial Strășeni a Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022, de stabilire și achitare a pensiei lui Untilă Petru, conform calculului din Certificatul nr. 34/20- 7034/12107 din 19.09.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20.03.2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționări publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, - a anula Decizia Oficiului Teritorial Strășeni a Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022, de stabilire și achitare a pensiei lui Untilă Petru, conform calculului din Certificatul nr. 34/20-7034/12107 din 19.09.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru 1 stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, - a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să stabilească și să achite pensia lui Untilă Petru pentru vechimea în muncă, conform calculului din Certificatul nr. 34/20- 7034/12107 din 19.09.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, începând cu 01 septembrie 2022, data încetării raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, vechimea în muncă constituind 26 ani (douăzeci și șase) ani, 01 (una) luni, 27 (douăzeci și șapte) zile. - a încasa din contul Casei Naționale de Asigurării Sociale în beneficiul reclamantului Untilă Petru cheltuielile de asistență juridică.
În motivarea acțiunii a invocat că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministrului Afacerilor Interne al RM nr. 470ef. din 30.08.2022, începând cu 01.09.2022 a încetat raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special Untilă Petru, agent-șef principal, subofițer superior al Serviciului detenție al Batalionului detenție si escortă al Direcției de Politie mun. Chișinău, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 „privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie.
Prin cererea cu nr. 22/2022/2319 din 26.09.2022, a solicitat Oficiului Teritorial Strășeni, a Casei Naționale de Asigurării Sociale stabilirea și achitarea pensiei, conform calculului din Certificatul nr. 34/20-7034/12107 din 19.09.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie, care la data de 01.09.2022 vechimea în muncă a constituit 26 ani (douăzeci și șase) ani, 01 (una) luni, 27 (douăzeci și șapte) zile, potrivit căruia în perioada : - 01.08.2001 (ordinul Colegiului de poliție nr. 120ef din 27.07.2001) până 01.09.2022 (ordinul IGP nr. 470ef din 30.08.2022), a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, - vechimea constituie 21 (douăzeci și unu) ani, 01 (unu) luni, 00 (zero) zile; 2
Totodată, dispune de perioade de serviciu care urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei : a) două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu de la : - 06.07.2012 - 05.03.2013 polițist, polițist-șofer, polițist-chinolog al Companiei Batalionului serviciului de escortă și pază al CGP mun. Chișinău; - 02.04.2018 - 01.04.2020 subofițer al Serviciului de gardă al Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI; - 01.04.2020 - 30.07.2020 subofițer superior al Serviciului de gardă al Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI; - 30.07.2000 - 01.09.2022 subofițer superior al Serviciului Detenție al Batalionului detenție și escortă al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI; vechime constituie 10 (zece) ani, 01 (unu) luni, 26 (douăzeci și șase) zile.
În temeiul Ordinului MAI nr. 96ef din 20.03.2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului facerilor Interne ” vechimea în muncă calculată două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și detenție a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), care urmează fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544-XII din 23.06.1993 “asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne”. În pofida celor menționate, cu toate că la data încetării raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special, la 01.09.2022 vechimea în muncă cu avantaje a constituit 26 ani (douăzeci și șase) ani, 01 (una) luni, 27 (douăzeci și șapte) zile, prin Decizia Oficiul Teritorial Strășeni al Casei Naționale de Asigurării Sociale nr. 22/2022/22793 din 12 octombrie 2022, eliberată la data de 3 12.10.2022 s-a refuzat în stabilirea pensiei în baza Legii nr. 1544/1993 pe motiv că : „vechimea în muncă realizată este mai mică decât vechimea necesară 25 ani. Perioada luată în calcul cu înlesniri contravine Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994”.
La 27.10.2022 Untilă Petru, s-a adresat cu cerere prealabilă către organul ierarhic superior a Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022, stabilirea și achitarea pensiei conform calculului din Certificatul nr. nr. 34/20-7034/376 din 07.04.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI, în legătură cu eliberarea din serviciu.
Prin răspunsul directorului general al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 2148/22 din 09.11.2022 a fost respinsă cererea prealabilă invocând, că „perioada de activitate în cadrul Batalionului Serviciului de escortă a Inspectoratului de Poliție mun. Chișinău nu poate fi raportată la prevederile art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994”. În context, 3 consideră Decizia nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022 și răspunsul cu nr. 2148/22 din 09.11.2022 al Casei Naționale de Asigurări Sociale ca fiind vădit neîntemeiate și ilegale, din care considerente a înaintat prezenta cerere de chemare în judecată.
Reclamantul a susținut că, de fapt, actele prezentate Casei Naționale de Asigurări Sociale, inclusiv calculul din Certificatul nr. 34/20-7034/12107 din 19.09.2022 denotă indubitabil că în perioada de la 01.08.2001 până 01.09.2022, a activat neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de Poliție Chișinău, perioadă, care conform prevederilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului n. 78 din 21.02.1994 urmează a fi luată în calculul vechimii în muncă cu înlesniri, fiind recunoscută ca vechime în muncă cu avantaj, iar Oficiul Teritorial Strășeni al Casei Naționale de Asigurări Sociale eronat a interpretat prevederile legislației la care a făcut trimitere în decizia sa, or, solicitantul Untilă Petru a acumulat 26 ani (douăzeci și șase) ani, 01 (una) luni, 27 (douăzeci și șapte) zile vechime totală în muncă cu înlesniri, care î-i permite dreptul la stabilirea și achitarea pensiei.
La caz, reprezentanții Oficiul Teritorial al Casei Naționale de Asigurări Sociale au ignorat aceste prevederi, nejustificat au refuzat în stabilirea pensiei lui Untilă Petru.
Respectiv, consideră decizia în referința a fi ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată.
Prin hotărârea din 22 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea reclamantului a fost admisă parțial.
S-a anulat decizia CTAS Strășeni nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022, precum și decizia CNAS nr. 2148/22 din 09.11.2022 adoptată în procedura prealabilă.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite Decizie cu privire la stabilirea pensiei lui Petru Untilă, în baza calculului vechimii în muncă stabilit prin Certificatul eliberat de către Inspectoratul de Poliției a mun. Chișinău al IGP al MAI nr.34/20-7034/12107 din 19.09.2022, începând cu data depunerii cererii de pensionare.
De asemenea, s-a dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Petru Untilă suma de 3000 (trei mii) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 30 mai 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din 22 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă.
Prin decizia din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 22 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. 4
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, reclamantul Untilă Petru întrunește condițiilor de stabilire a pensiei pentru vechime în serviciu, potrivit art. 13 lit. a) Legea 1544 și pct. 8 lit. d) al Hotărârii de Guvern nr. 78 din 21.02.1994).
Prin ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministrului Afacerilor Interne al RM nr. 470ef. din 30.08.2022, începând cu data de 01.09.2022 s-a încetat raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special Untilă Petru, agent-șef principal, subofițer superior al Serviciului detenție al Batalionului detenție și escortă al Direcției de Politie mun. Chișinău, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 „privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie.
Prin cererea cu nr. 22/2022/2319 din 26.09.2022, depusă în temeiul art. 49 alin. (1) din Legea 1544-XII din 23.06.1993, Untilă Petru a solicitat Oficiului Teritorial Strășeni, a Casei Naționale de Asigurării Sociale stabilirea și achitarea pensiei, conform calculului din Certificatul nr. 34/20- 7034/12107 din 19.09.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie, în conformitate cu care, la data de 01.09.2022, vechimea în muncă a constituit 26 ani (douăzeci și șase) ani, 01 (una) luni, 27 (douăzeci și șapte) zile.
Instanța a conchis că, prima instanță just a statuat că, în perioadele, pentru care se solicită calcularea vechimii în muncă cu avantaje, Untilă Petru întrunește condițiile legale ca să beneficieze de stabilirea și calcularea pensiei urmare a calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioadele de referință, în sensul solicitărilor formulate de către reclamantul/intimat.
Astfel, subdiviziunea în care a activat reclamantul Untilă Petru, este entitate destinată pentru deținerea persoanelor, respectiv cade sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.04.1994.
Instanța de apel a notat că, aplicabilitatea hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018, este deja determinată de angajator, care doar urma să fie reținută de către autoritatea pârâtă și, respectiv, efectuate acțiunile corespunzătoare de calculare a vechimii în muncă în privința lui Untilă Petru.
La 5 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a susținut că, soluția instanței de apel este eronată.
În opinia recurentului, activitatea lui Untilă Petru, nu se încadrează în art.8 pct. d) al hotărârii Guvernului nr.78/1994. 5
Instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept material pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate.
Activitatea intimatului, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 a Hotărârii Guvernului nr.78/1994 precum invocă intimatul, deoarece acesta a activat în cadru serviciului de gardă al izolatorului de detenție provizorie, activitate ce nu urmează a fi calculată cu avantaje.
Perioadele de activitate civilă unde lipsește plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, nu se includ în calculul vechimii în muncă.
În opinia recurentului decizia instanței de apel este nemotivată, ca urmare a neelucidării tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea eronată a normelor relevante speței.
Prin referința depusă la 28 martie 2024, Untilă Petru a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
31. Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.” 37. Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.” 38. Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. 39. Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: 6 (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
40. Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 19 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.124). 41. Cererea de recurs a fost depusă la data de 5 martie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ. 42. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 43. În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 44. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 45. Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
7 46. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Frolov Cristina, reprezentată de avocatul Ion Popa, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 47. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.
48. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. 49. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.
Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 50. Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 51. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 8 52. Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 53. Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.