3ra-240/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-240/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Untilă Petru împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii
actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-240/24 )
NR. PIGD 2-22168294-01-3ra-13032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: I. Barbacaru,
Instanța de apel : G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
27 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 noiembrie 2022, Untilă Petru, a depus acțiunea în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a
solicitat a recunoaște ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova nr. 2148/22 din 09 noiembrie 2022 privind anularea
Deciziei Oficiului Teritorial Strășeni a Casei Naționale de Asigurări Sociale
a Republicii Moldova nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022, de stabilire și
achitare a pensiei lui Untilă Petru, conform calculului din Certificatul nr.
34/20- 7034/12107 din 19.09.2022, eliberat de Direcția de Poliție a
municipiul Chișinău a IGP al MAI în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și
sistemului penitenciar, Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din
23 iunie 1993 și Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din
20.03.2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei
anumitor categorii de funcționări publici cu statut special și militari din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
- a anula Decizia Oficiului Teritorial Strășeni a Casei Naționale de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022,
de stabilire și achitare a pensiei lui Untilă Petru, conform calculului din
Certificatul nr. 34/20-7034/12107 din 19.09.2022, eliberat de Direcția de
Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI, în temeiul prevederilor pct. 8
lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la
modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție
și sistemului penitenciar, Legii asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
nr. 1544 din 23 iunie 1993 și Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.
96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru
1
stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special
și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
- a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să
stabilească și să achite pensia lui Untilă Petru pentru vechimea în muncă,
conform calculului din Certificatul nr. 34/20- 7034/12107 din 19.09.2022,
eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI, în temeiul
prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie
1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată
a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National
Anticorupție și sistemului penitenciar, Legii asigurării cu pensii a militarilor
și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și Ordinului Ministerului Afacerilor
Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri
pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut
special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, începând cu 01
septembrie 2022, data încetării raportului de serviciu al funcționarului public
cu statut special după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la
pensie, vechimea în muncă constituind 26 ani (douăzeci și șase) ani, 01 (una)
luni, 27 (douăzeci și șapte) zile.
- a încasa din contul Casei Naționale de Asigurării Sociale în beneficiul
reclamantului Untilă Petru cheltuielile de asistență juridică.
În motivarea acțiunii a invocat că, prin ordinul Inspectoratului General
al Poliției al Ministrului Afacerilor Interne al RM nr. 470ef. din 30.08.2022,
începând cu 01.09.2022 a încetat raportul de serviciu al funcționarului public
cu statut special Untilă Petru, agent-șef principal, subofițer superior al
Serviciului detenție al Batalionului detenție si escortă al Direcției de Politie
mun. Chișinău, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din
16.12.2016 „privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne” după acumularea vechimii în muncă ce
permite dreptul la pensie.
Prin cererea cu nr. 22/2022/2319 din 26.09.2022, a solicitat Oficiului
Teritorial Strășeni, a Casei Naționale de Asigurării Sociale stabilirea și
achitarea pensiei, conform calculului din Certificatul nr. 34/20-7034/12107
din 19.09.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP
al MAI, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78
din 21 februarie, care la data de 01.09.2022 vechimea în muncă a constituit
26 ani (douăzeci și șase) ani, 01 (una) luni, 27 (douăzeci și șapte) zile, potrivit
căruia în perioada : - 01.08.2001 (ordinul Colegiului de poliție nr. 120ef din
27.07.2001) până 01.09.2022 (ordinul IGP nr. 470ef din 30.08.2022), a
îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului
Afacerilor Interne, - vechimea constituie 21 (douăzeci și unu) ani, 01 (unu)
luni, 00 (zero) zile;
2
Totodată, dispune de perioade de serviciu care urmează a fi luate în
calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei :
a) două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu de la : - 06.07.2012
- 05.03.2013 polițist, polițist-șofer, polițist-chinolog al Companiei
Batalionului serviciului de escortă și pază al CGP mun. Chișinău; -
02.04.2018 - 01.04.2020 subofițer al Serviciului de gardă al Izolatorului de
detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI; -
01.04.2020 - 30.07.2020 subofițer superior al Serviciului de gardă al
Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău a
IGP al MAI; - 30.07.2000 - 01.09.2022 subofițer superior al Serviciului
Detenție al Batalionului detenție și escortă al Direcției de poliție a mun.
Chișinău a IGP al MAI; vechime constituie 10 (zece) ani, 01 (unu) luni, 26
(douăzeci și șase) zile.
În temeiul Ordinului MAI nr. 96ef din 20.03.2018 „Cu privire la
recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de
funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului
facerilor Interne ” vechimea în muncă calculată două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul
subdiviziunilor de pază, escortare și detenție a persoanelor reținute și arestate
în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), care
urmează fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru
stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544-XII din
23.06.1993 “asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne”. În pofida celor
menționate, cu toate că la data încetării raportului de serviciu al
funcționarului public cu statut special, la 01.09.2022 vechimea în muncă cu
avantaje a constituit 26 ani (douăzeci și șase) ani, 01 (una) luni, 27 (douăzeci
și șapte) zile, prin Decizia Oficiul Teritorial Strășeni al Casei Naționale de
Asigurării Sociale nr. 22/2022/22793 din 12 octombrie 2022, eliberată la
data de 3 12.10.2022 s-a refuzat în stabilirea pensiei în baza Legii nr.
1544/1993 pe motiv că : „vechimea în muncă realizată este mai mică decât
vechimea necesară 25 ani. Perioada luată în calcul cu înlesniri contravine
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994”.
La 27.10.2022 Untilă Petru, s-a adresat cu cerere prealabilă către
organul ierarhic superior a Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a
solicitat anularea Deciziei nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022, stabilirea și
achitarea pensiei conform calculului din Certificatul nr. nr. 34/20-7034/376
din 07.04.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP
al MAI, în legătură cu eliberarea din serviciu.
Prin răspunsul directorului general al Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. 2148/22 din 09.11.2022 a fost respinsă cererea prealabilă
invocând, că „perioada de activitate în cadrul Batalionului Serviciului de
escortă a Inspectoratului de Poliție mun. Chișinău nu poate fi raportată la
prevederile art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994”. În context,
3
consideră Decizia nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022 și răspunsul cu nr.
2148/22 din 09.11.2022 al Casei Naționale de Asigurări Sociale ca fiind
vădit neîntemeiate și ilegale, din care considerente a înaintat prezenta cerere
de chemare în judecată.
Reclamantul a susținut că, de fapt, actele prezentate Casei Naționale
de Asigurări Sociale, inclusiv calculul din Certificatul nr. 34/20-7034/12107
din 19.09.2022 denotă indubitabil că în perioada de la 01.08.2001 până
01.09.2022, a activat neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului
Afacerilor Interne, inclusiv în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al
Direcției de Poliție Chișinău, perioadă, care conform prevederilor pct. 8 al
Hotărârii Guvernului n. 78 din 21.02.1994 urmează a fi luată în calculul
vechimii în muncă cu înlesniri, fiind recunoscută ca vechime în muncă cu
avantaj, iar Oficiul Teritorial Strășeni al Casei Naționale de Asigurări
Sociale eronat a interpretat prevederile legislației la care a făcut trimitere în
decizia sa, or, solicitantul Untilă Petru a acumulat 26 ani (douăzeci și șase)
ani, 01 (una) luni, 27 (douăzeci și șapte) zile vechime totală în muncă cu
înlesniri, care î-i permite dreptul la stabilirea și achitarea pensiei.
La caz, reprezentanții Oficiul Teritorial al Casei Naționale de
Asigurări Sociale au ignorat aceste prevederi, nejustificat au refuzat în
stabilirea pensiei lui Untilă Petru.
Respectiv, consideră decizia în referința a fi ilegală, neîntemeiată și
pasibilă de a fi anulată.
Prin hotărârea din 22 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
acțiunea reclamantului a fost admisă parțial.
S-a anulat decizia CTAS Strășeni nr. 22/2022/22793 din 12.10.2022,
precum și decizia CNAS nr. 2148/22 din 09.11.2022 adoptată în procedura
prealabilă.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite Decizie cu
privire la stabilirea pensiei lui Petru Untilă, în baza calculului vechimii în
muncă stabilit prin Certificatul eliberat de către Inspectoratul de Poliției a
mun. Chișinău al IGP al MAI nr.34/20-7034/12107 din 19.09.2022,
începând cu data depunerii cererii de pensionare.
De asemenea, s-a dispus încasarea din contul Casei Naționale de
Asigurări Sociale în beneficiul lui Petru Untilă suma de 3000 (trei mii) lei,
cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind
neîntemeiată.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 30 mai 2023 Casa
Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din 22 mai
2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu
emiterea unei noi decizii prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă.
Prin decizia din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 22 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
4
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, reclamantul
Untilă Petru întrunește condițiilor de stabilire a pensiei pentru vechime în
serviciu, potrivit art. 13 lit. a) Legea 1544 și pct. 8 lit. d) al Hotărârii de
Guvern nr. 78 din 21.02.1994).
Prin ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministrului
Afacerilor Interne al RM nr. 470ef. din 30.08.2022, începând cu data de
01.09.2022 s-a încetat raportul de serviciu al funcționarului public cu statut
special Untilă Petru, agent-șef principal, subofițer superior al Serviciului
detenție al Batalionului detenție și escortă al Direcției de Politie mun.
Chișinău, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16.12.2016
„privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne” după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul
la pensie.
Prin cererea cu nr. 22/2022/2319 din 26.09.2022, depusă în temeiul
art. 49 alin. (1) din Legea 1544-XII din 23.06.1993, Untilă Petru a solicitat
Oficiului Teritorial Strășeni, a Casei Naționale de Asigurării Sociale
stabilirea și achitarea pensiei, conform calculului din Certificatul nr. 34/20-
7034/12107 din 19.09.2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul
Chișinău a IGP al MAI, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie, în conformitate cu care, la data de
01.09.2022, vechimea în muncă a constituit 26 ani (douăzeci și șase) ani, 01
(una) luni, 27 (douăzeci și șapte) zile.
Instanța a conchis că, prima instanță just a statuat că, în perioadele,
pentru care se solicită calcularea vechimii în muncă cu avantaje, Untilă Petru
întrunește condițiile legale ca să beneficieze de stabilirea și calcularea
pensiei urmare a calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioadele
de referință, în sensul solicitărilor formulate de către reclamantul/intimat.
Astfel, subdiviziunea în care a activat reclamantul Untilă Petru, este
entitate destinată pentru deținerea persoanelor, respectiv cade sub incidența
reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.04.1994.
Instanța de apel a notat că, aplicabilitatea hotărârii Guvernului nr. 78
din 21 februarie 1994 și ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018, este deja
determinată de angajator, care doar urma să fie reținută de către autoritatea
pârâtă și, respectiv, efectuate acțiunile corespunzătoare de calculare a
vechimii în muncă în privința lui Untilă Petru.
La 5 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională
de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2024
a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de
respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a susținut că, soluția instanței de apel este
eronată.
În opinia recurentului, activitatea lui Untilă Petru, nu se încadrează în
art.8 pct. d) al hotărârii Guvernului nr.78/1994.
5
Instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept material
pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și
neîntemeiate.
Activitatea intimatului, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 a
Hotărârii Guvernului nr.78/1994 precum invocă intimatul, deoarece acesta a
activat în cadru serviciului de gardă al izolatorului de detenție provizorie,
activitate ce nu urmează a fi calculată cu avantaje.
Perioadele de activitate civilă unde lipsește plata contribuțiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii, nu se includ în calculul vechimii în
muncă.
În opinia recurentului decizia instanței de apel este nemotivată, ca
urmare a neelucidării tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea
eronată a normelor relevante speței.
Prin referința depusă la 28 martie 2024, Untilă Petru a pledat pentru
inadmisibilitatea recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
6
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 19 februarie 2024, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (f.d.124).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 5 martie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Frolov Cristina, reprezentată de avocatul Ion Popa, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
8
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9